Grupul de lucru al Consiliului UNRB privind apărarea profesiei împotriva practicilor avocaturii clandestine a propus Congresului Avocaților, care are loc în 14-15 iunie, să înaintete Parlamentului propunere privind majorarea pedepselor pentru avocați falși.
”În temeiul art. 63 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată și art. 83 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat se formulează prezenta propunere prin care se solicită Congresului Avocaților adoptarea unei REZOLUȚII având ca obiect înaintarea de către U.N.B.R. a unei propuneri Parlamentului României în vederea inițierii unui proiect de lege în sensul modificării regimului sancționator al infracțiunii de Exercitare fără drept a unei profesii sau activități reglementat la art. 348 din Codul penal. Mai exact, se propune înlocuirea regimului sancționator actual și anume: „închisoare de la 3 luni la un an sau amendă” cu „închisoare de la unu la 5 ani”., se arată în propuenre.
Motivele propunerii:
• Regimul sancționator din prezent s-a dovedit că nu este apt pentru a descuraja comiterea acestei infracțiuni, mai ales de către persoane care exercită fără drept profesia de avocat. Arătăm în acest sens că U.N.B.R. este în mod constant sesizat de către organele judiciare, instituții și autorități publice, avocați, justițiabili sau alte persoane interesate cu privire la cazuri de exercitare fără drept a profesiei de avocat. Pe cale de consecință, apreciem că rolul preventiv al normei de incriminare nu este atins.
• De asemenea, regimul sancționar extrem de blând al acestei infracțiuni determină în practică soluții de renunțare la urmărire penală potrivit art. 318 Cod de procedură penală ca urmare a aprecierii de către organele de urmărire penală că sunt sesizate cu o faptă de o gravitate redusă, inclusiv soluții de clasare sau, după caz, de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, deoarece termenul de prescripție este de numai 3 ani potrivit art. 154 alin. (1) lit. e) din Codul penal.
• În practică s-a constatat că inclusiv persoanele care ajung să fie sancționate penal pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat aleg să desfășoare în continuare această activitate infracțională, deoarece regimul sancționator nu este capabil să descurajeze o astfel de conduită.
• Exercitarea fără drept a profesiei de avocat constituie și o atingere adusă independenței justitiției, deoarece acest atribut este conferit prin lege, mai exact prin Constituția României și prin legile de organizare a puterii judecătorești. Justițiabilul pentru a se adresa justiției din țara noastră își încredințează cauza unui avocat care este un partener indispensabil al actului de justiție. În momentul în care justițiabilul constată că persoana căreia i-a fost încredințată cauza este un impostor ce nu are calitatea de avocat, încrederea acestuia în sistemul judiciar din țara noastră este diminuată semnificativ, iar în momentul în care persoana care exercită fără drept profesia de avocat nu este sancționată în mod ferm se pierde în mod irevocabil încrederea persoanelor prejudiciate în actul de justiție. Creșterea gradului de încredere al cetățenilor în sistemul judiciar și în actul de justiție trebuie să constituie un deziderat al întregii societăți, în scopul consolidării statului de drept.
• Nu în ultimul rând, arătăm faptul că scopul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat este reprezentat de obținerea în mod ilicit a unor sume de bani prin mijloace frauduloase menite să inducă în eroare persoanele care doresc să își afirme ori să își apere un drept în justiție.
Comments
