fbpx

Avocat din Baroul Constanța condamnat de ICCJ și pentru favorizarea infractorului după achitarea la fond

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus marți 22 iunie, cu majoritate, condamnarea lui Ionescu Tiberiu Bogdan la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului. Instanța a menținut pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului de către Curtea de Apel Constanța pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, a contopit pedepsele stabilite şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care a adăugat o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare, relatează Justnews.

Redăm din hotărârea de condamnare pentru trafic de influență, respectiv de achitare pentru favorizarea infractorului a Curții de Apel Constanța:

(…)

Prin rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța nr.313/P/2016 emis la data de 03.07.2017, inculpatul Ionescu Tiberiu Bogdan a fost trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiuni lor de „trafic de influență” prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 alin.(1) cod penal și „favorizarea făptuitorului” prevăzută de art.269 alin.(1) cod penal, cu aplicarea art.38 alin.(2) cod penal, prin aceea că în luna mai 2016, a pretins suma de 1000 euro de la denunțătorul Ț.I., prin intermediul fratelui acestuia, din care, la data de 20.06.2016, a primit efectiv suma de 3800 lei, afirmând că are influență asupra unor lucrători de poliție din cadrul BCCO Constanța, pe care îi poate determina să furnizeze informații pe care le dețin despre infracțiunile de trafic de droguri pe care le investighează, informații pe care apoi să le transmită denunțătorului, care să formuleze denunț în temeiul lor și să beneficieze de cauzele de reducere a limitelor de pedeapsă, prevăzute în legislația specială și că în luna iunie 2016, a dat un ajutor făptuitorului Ț.I., inculpat și arestat preventiv într-o altă cauză, pentru infracțiuni de șantaj și proxenetism, constând în furnizarea contra cost de informații privind infracțiuni de trafic de droguri, pe care făptuitorul să le folosească pentru a obține înjumătățirea limitelor de pedeapsă, conform art.19 din Legea nr. 682/2002, cu scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a acestuia, conform limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care era cercetat.

(…)

Prin urmare, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța constată următoarea situație de fapt :

În luna aprilie-mai 2016, martorul denunțător Ț.I. l-a contactat telefonic pe inculpatul Ionescu Tiberiu Bogdan, avocat în cadrul Baroului Constanța, aflând că ar fi putut să îi furnizeze informații privind traficul de droguri pentru depunerea unui denunț pe baza căruia să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsa conform art.19 din Lg. nr.682/2002 în cauza penală în care era acuzat și arestat preventiv  pentru infracțiuni de ”șantaj și proxenetism” (dosar penal în cercetarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia), aflând, în timp ce era în Penitenciarul Poarta Albă, că inculpatul pretindea sume de bani pentru asemenea servicii, lăsând să se creadă că are influență asupra ofițerilor de poliție din cadrul BCCO Constanța care i-ar furniza datele necesare. În continuare, inculpatul Ionescu Tiberiu Bogdan a fost contactat telefonic de martorul I.N., fratele martorului denunțător după care s-au întâlnit și au convenit asupra sumei de 1 000 Euro pretinsă de inculpat cu condiția ca martorul I.N. să ia legătura ”cu oamenii care urmau să organizeze flagrantul” , inculpatul explicând că putea ”ajuta la înjumătățirea pedepsei martorului denunțător” având, pe de o parte, cunoștințe la DIICOT, iar pe de altă parte, ”pe cineva care putea cumpăra droguri”.

Conform înțelegerii, la data de 20.06.2016, la inițiativa și contactați de inculpatul Ionescu Tiberiu Bogdan, martorul I.N.s-a întâlnit cu martorii (…) și M.G.I. (acesta încunoștințat de martorul A. pe terasa unui local din stațiunea Eforie Nord, întărindu-i convingerea că urma să se organizeze ”flagrantul” cu privire la care fratele său să formuleze denunțul; cu ocazia întâlnirii, martorii A.A.M. și M.G.I. nu și-au declinat vreo calitate, martorul I.N. crezând că ar fi fost de la poliție deoarece ”inculpatul tot timpul spunea că are cunoștințe”.

În aceeași zi, martorul I.N.i-a dat suma de 3800 lei inculpatului care a eliberat chitanță și a perfectat contractul de asistență juridică  (…)//2016, nr.29/02.06.2016.Ulterior, inculpatul a redactat un denunț pe care l-a prezentat la penitenciar martorului Ț.I. pentru a-l semna și, apoi, l-a depus la parchet.

Presat de martorii ȚI. , I.N., pentru a le întări convingerea că-și va respecta ”obligația”, inculpatul le spunea că face demersuri, deplasându-se cu martorul T.E.(ofițer BCCO) la penitenciar, chestionându-l pe martorul F.I.C. în legătură cu stadiul cercetărilor în urma denunțului, asigurându-i că ”treaba mergea”.

Conform art.5 cod procedură penală, art.6 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, instanța de judecată este obligată să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe constatate prin mijloace obținute potrivit art.100-art.101 cod procedură penală în mod legal, sub sancțiunea înlăturării lor în caz contrar.

(…)

La cererea apărării, față de raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert Scopelitis L. care a concluzionat unele neconcordanțe între înregistrări, interceptări și procesele-verbale de redare, respectiv vulnerabilități ale mijloacelor de înregistrare sau mediilor de stocare, instanța a admis efectuarea unei expertize criminalistice. Potrivit raportului de expertiză, Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București a concluzionat că „nu se poate stabili dacă s-au efectuat modificări asupra înregistrărilor, iar corespondența de interes poate fi verificată folosindu-se codurile hash calculate în tabele comparându-le cu cele înscrise în procesele-verbale din dosar”; în condițiile în care expertul judiciar a concluzionat că nu se poate răspunde științific din motive obiective, neinfirmând concluzi ile expertului parte Scopelitis L.din raportul de expertiză extrajudiciară și punctul de vedere la expertiza judiciară, Curtea nu poate da relevanță înregistrărilor audio în mediul ambiental și proceselor-verbale de redare (filele 52,73,91,98,132,1 44, vol.1), interceptărilor telefonice și proceselor-verbale de redare (filele 69, 123, 128 vol.1 .

Însă, apărarea inculpatului referitoare la valabilitatea contractului de asistență juridică încheiat cu martorul denunțător pentru redactare, depunerea și asistarea denunțătorului este contrazisă de declarațiile martorilor Ț.I. și I.N. care au precizat în mod constant că inculpatul a pretins și încasat suma de 3800 lei pentru facilitarea înjumătățirii pedepsei prin obținerea de informații privind traficul de droguri profitând de influența pe care ar avea-o asupra ofițerilor BCCO, afirmații susținute și de activitatea de contactare și organizare a întâlnirii martorului I. cu martorii A.A.M.și M.G.I. în stațiunea Eforie Nord din 20.06.2016 ; susținerile inculpatului că actele sale se circumscriu obligațiilor profesionale nu sunt credibile în condițiile în care preocupările vizând eventualul ”flagrant”, fără a prezenta persoanele implicate-date de identitate, ocupații, printre acțiunile de  ”convingere” a martorului I.N. prealabil ”perfectării” contractului de asistență juridică au fost de natură să îl facă pe acesta să creadă că ar avea influență asupra ”oamenilor care urmau să organizeze flagrantul”. Fiind de notorie competența DIICOT, BCCO, cum avocații nu pot organiza ”flagranturi”, este evident că inculpatul a urmărit, chiar dacă nu a precizat, ca martorul I.N. să presupună că este pus în legătură cu reprezentanți ai autorităților competente.

În drept

Fapta inculpatului Ionescu Tiberiu Bogdan  de a pretinde și primi de la denunțătorul Ț.I., prin intermediul fratelui acestuia, la data de 20.06. 2016 , suma de 3800 lei , lăsând să se creadă că are influență asupra polițiștilor din cadrul BCCO Constanța să îi furnizeze informații privind traficul de droguri pentru depunerea unui denunț pe baza căruia să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsa conform art.19 din Lg.nr.682/2002 în cauza penală în care era acuzat și arestat preventiv pentru infracțiuni de ”șantaj și proxenetism” (dosar penal în cercetarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia) , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „trafic de influență ” prev. de art.6 din Lg. nr.78/2000 rap. la art.291 alin.(1) cod penal .

Raportat la textul incriminator, sub aspectul laturii obiective , elementul material al infracțiunii prev. de art.291 alin.(1) cod penal constă în acțiunea inculpatului de a pretinde de la denunțător și primi prin intermediul martorului I.N. suma de 3800 lei, lăsând să creadă că avea influență asupra polițiștilor BCCO, concomitent cu promisiunea de a-i determina să îi dea informații privind traficul de droguri pentru depunerea unui denunț pe baza căruia să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsa conform art.19 din Lg. nr.682/2002 în cauza penală în care era acuzat și arestat preventiv .

Urmarea imediată a constat în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite prin norma incriminatoare, respectiv desfășurarea actului de justiție în condiții de legalitate, probitate profesională a anchetatorilor.

Fiind o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă și urmarea produsă rezultă din însăși săvârșirea faptei (ex re).

În legătură cu latura subiectivă, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției indirecte, conform dispozițiilor art.16 alin.(3) lit.b) cod penal întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii acestuia.

Prin urmare, din actele dosarului, rezultă fără urmă de îndoială că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, impunându-se condamnarea inculpatului Ionescu Tiberiu Bogdan  potrivit art.396 alin.(2) cod procedură penală, fiind nefondată cererea de achitare pentru infracțiunea de trafic de influență.

La individualizarea pedepsei, potrivit criteriilor prevăzute de art.74 cod penal printre care și gravitatea faptei -dată de modalitatea de comitere a acesteia, profitând de calitatea de apărător, de starea de arest în care se afla martorul denunțător, valoarea relativ ridicată a sumei obiect al infracțiunii, pedeapsa trebuie să fie mai aspră de natură să răspundă sentimentelor opiniei publice de indignare, frustrare, insecuritate, dar și să asigure prevenția generală și reeducarea inculpatului.

La stabilirea modalității de executare a pedepsei rezultante, circumstanțele personale inculpatului –fără antecedente penale sau alte abateri, fapta penală fiind un act izolat în conduita acestuia, conduc la concluzia că reeducarea sa este posibilă fără executare în regim privativ, fiind suficientă o formă mai puțin restrictivă de libertate, prev. de art.91 cod penal cu supravegherea pe o perioadă determinată a inculpatului de către autoritățile statului și supunerea măsurilor prev. de art.93 alin.(1,2,3) cod penal.

Se va atrage atenția atenția organului desemnat cu supravegherea condamnatului asupra dispozițiilor art.94 alin.(2,3,4) din codul penal, iar inculpatului asupra dispozițiilor art.96 alin.(1,4) din codul penal.

Condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pentru o faptă de corupție, incompatibilă cu statutul moral al unui avocat, cu dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții publice numite, precum și cu dreptul de a ocupa o funcție implicând exercitiul autorității de stat, impune aplicarea pedepsei complementare în temeiul art.67 alin.(1) din codul penal, a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.66 alin.(1) lit.a,b,g,k) din codul penal, pe o peruioadă de 2 ani, pedeapsă care se execută numai în cazul revocării suspendării executării sub supraveghere a pedepsei principale și accesorii în baza art.65 din codul penal, a interzicerii exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.(1) lit.a,b,g,k) alin.(1) din codul penal, pedeapsă care se execută în condițiile art.65 alin.(3) din codul penal.

În baza art.291 alin.(2) cod penal și art.19 din Lg. nr.78/2000, se va dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 3800 lei -obiect al infracțiunii.

(…)

În legătură cu infracțiunea de ” favorizarea făptuitorului” prevăzută de art.269 alin.(1) cod penal pentru care inculpatul Ionescu Tiberiu Bogdan  a fost trimis în judecată prin același rechizitoriu , prin aceea că ”în luna iunie 2016, a dat un ajutor făptuitorului Ț.I., inculpat și arestat preventiv într-o altă cauză, pentru infracțiuni de șantaj și proxenetism, constând în furnizarea contra cost de informații privind infracțiuni de trafic de droguri, pe care făptuitorul să le folosească pentru a obține înjumătățirea limitelor de pedeapsă, conform art.19 din Legea nr. 682/2002, cu scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a acestuia, conform limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care era cercetat ”, nu sunt probe în susținerea acuzației.

Într – adevăr, actele și lucrările dosarului dovedesc că inculpatul a pretins și primit suma de bani lăsând să se creadă că are influență asupra polițiștilor din cadrul BCCO Constanța care să îi furnizeze informații privind traficul de droguri pentru depunerea unui denunț pe baza căruia să beneficieze martorul denunțător de reducerea limitelor de pedeapsa conform art.19 din Lg. nr.682/2002 în cauza penală în care era acuzat și arestat preventiv pentru infracțiuni de ”șantaj și proxenetism” (dosar penal în cercetarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia) , însă nu sunt probe din care să rezulte latura obiectivă a infracțiunii.

Potrivit art.269 cod penal, fapta de favorizare presupune ”ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate”;ori, nu sunt probe că ”informațiile” privind presupuși traficanți de droguri date de către inculpat erau verosimile, că puteau dovedi fapte de trafic de droguri și traficanți așa încât să constituie un real ”ajutor” pentru martorul Ț.I. câtă vreme ”denunțul” nu este de natură să asigure în numai în materialitatea lui vreunul dintre scopuri- împiedicarea sau îngreunarea cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate .

În concluzie, în lipsa dovedirii vreunei acțiuni efective, concrete de ajutorare a martorului denunțător, nu se poate reține existența faptei de ” favorizarea făptuitorului” și, pe cale de consecință, inculpatul nu poate fi tras la răspundere penală, urmând ca, în baza art.396 alin.(5) cu ref. la art.16 alin.(1) lit.c) cod procedură penală, să fie achitat pentru infracțiunea prevăzută de art.269 alin.(1) cod penal.

Comments

comentarii

O legumă cu multiple beneficii pentru sănătatea noastră este și leguma pe care o evităm cel mai mult, deși aceasta poate preveni chiar și cancerul.... Citește mai mult
Barbu Mateescu, sociolog stabilit la Cluj-Napoca, consideră comparația dintre centrul orașului de pe Someș cu Iașiul „o veste minunată”.... Citește mai mult
Un bărbat de 36 de ani din Cluj-Napoca a fost reținut luni de polițiști după ce au constatat că a intrat într-o casă din municipiu pentru a fura. Acesta este anchetat pentru furt calificat.... Citește mai mult
Un tânăr cu o chitară și o voce de aur a făcut un show de senzație în Centrul Clujului, marți noaptea. Clujenii l-au acompaniat cu vocea.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!