fbpx

Audierea Ralucăi Prună în Comisii LIVE TEXT

Raluca Prună a ajuns de la Bruxelles și este audiată în Comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului.

Remus Cernea către colegii din comisii: ”Vă îndemn să votăm cu conștiința, nu politic, cum a fost ieri.”

Raluca Prună: ”Numele meu este Raluca Prună. Încep prin a spune că sunt foarte onorată să mă aflu aici și că premierul mi-a propus această șansă. Încep pe deplin gravitatea acestui moment. Sunt absolvent de drept și de filosofie. (Ciucă, președintele Comisiei: ”Ne-ați luat o piatră de pe inimă” – s-a auzit din sală.)

Membru în Baroul București, din 2000 am devenit incompatibilă în urma angajării la Comisia Europeană, m-am ocupat de JAI. Înainte de a ajunge la delegația CE, am avut activitate în societatea civilă, sunt membru fondator la Transparency International în România. Totul pro bono în cadrul ONG-ului. A fost o șansă pentru mine ca jurist român ca în cadrul pregătirii candidaturii României pentru aderarea la UE să lucrez acolo. Am cunoscut experți, avocați, mediatori, magistrați și am avut o radografie asupra a ceea ce înseamnă sistemul de Justiție în țara mea.

Am plecat apoi ca jurist lngvist la Consiliul UE. Am făcut parte din echipa care a tradus tratatul de aderare al României. M-am întors la Comisia Europeană. Am lucrat într-o unitate care lucra împotriva crimei organizate și corupției. Am reușit să propunem un mecanism orizonta la nivelul UE care permite monitorizară a situației sectoriale în ce privește corupția în statele membre. Am lucrat 3 luni ca asistent al Monicăi Macovei, care era cel mai activ deputat european pe lupta anticorupție. M-am întors în Comisie și în 2010 am mers în comisia pentru antreprenoriat și industrie, într-o unitate juridică. M-am ocupat de libera circulație a bunurilor. În continuare lucrez în cadrul Direcției Generale Piață Internă ca și consilier juridic.”

Ciprian Nica: Chiar și mie mi s-a luat o piatră de pe inimă că avem un candidat cu studii juridice. De când au intrat în vigoare noile coduri, au apărut și probelem în ce privește aplicare. 35 de articole din CPP și CP a fost declarate neconstituțiinale. Veți colabora cu parlamentul și societatea civilă și celalte profesii pentru elaborarea normelor juridice?

Remus Cernea: Vă felicit pentru prezentare și CV. În iulie CEDO a decis că pentru cuplurile de același sex statele sunt obligate să acorde o formă de recunoaștere. Ori parteneriat civil, fie căsătorie. La o întâlnire din Româna, vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că la nivelul CE opinia generală se susține să se acorde această recunoaștere. România e printre ultimele țări care nu are o legislație în acest sens, care ar veni în ajutorul cetățenilor români și expaților. Dvs în calitate de ministru, dacă s-ar cere un punct de vedere, care va fi opinia dvs?

Senator Nicolae Popa: Am șansă să o cunosct pe candidata de azi de mult timp și să-i cunosc calitățile. Dacă veți utiliza dreptul de inițiativă legilativă într-un domeniu care afectează justiția, anume conflictul de interse și concurența neloială în privința familiilor care au membri în magistratură și avocatură?

Răspusuri în ordine:

Sigur că nu spun nimic nou că această chestiune a codurilor este una care a fost larg dezbătută în societate. Ca și jurist român am alături de mulți colegi o așteptare când un cod e adoptat să fie acolo pentru a dura, nu o sută de ani ca cele napoleoniene, dar măcar o perioadă. Cei din sistemul judiciar se lovesc de probleme și evident nu cred că inițiativa legislativa care trebuie să premeargă decizic curții constituționale nu poate fi făcută decât cu dezbatere cu magistrații, avocații și alți practicieni. Ca jurist, știu că oricât de bun ar fi un proiect legislativ pe care îl propune Guvernul, fără un dialog cu Parlamentul. Răspunsul e da, nu numai că voi colabora cu Parlamentul, dar este o obligație profesională.

Știu că există o dezbatere, care transcende granițele țării. Nu în toate statele membre dispozițiile de drept permit, în Franța s-a făcut dezbatere. În Luxembourg urmează să se ia o decizie de principiu. Nu mă pot pronunța aici într-o materie atât de puțin consensuală. În România trebuie să aibă loc o dezbatere. Orice fel de propuneree trebuie să țină seama că trebuie să modificăm prevederi legislative în vigoare. Numai în iunie 2015, Curtea Supremă a SUA a decis aplicarea în toate statele. Dacă unei asemena societăți i-a trebuit atât timp, cu atât mai mult în România trebuie dezbatere. România nu se va singulariza, dacă în celelate state.

Aici sunt chestiuni care țin de moral, nu putem legifera tot în această țară. Când voi ajunge la Minister, voi vedea dacă e o chesitune foarte gravă. Nu cred că o legiferare pentru eliminarea completă a acestui conflict, cum ați spus,  Țin de domeniul moralei, În situația în care o asemenea inițiativa ar fi luată, trebuie să ținem cont de repercusiunea în familiile de magistrați. Vom utiliza dreptul de inițiativă legislativă dacă e o problemă gravă pentru sitemul de Justiție din România.

Întrebări

Deputat Cupșa: Cu toții ne dorim ca legea în Românai să fie tratată altfel, nu un moft. Să se aplice întotdeana și de îndată. Pe lângă aspectele de coerciție obligatorii ale Statului, conformarea voluntară are un rol esențial. Respectarea legii, supunerea noastră cetățenească față de prescripțiile normative. Ce va face MJ pentru ca acest motor legislativ care e MJ să funcționeze deplin și curățind dreptul nostru pozitiv care se face vinovat de supranormare și normare confuză să reușească să transforme conformarea voluntară într-o posibilitate reală pentru cetățeni?

Senator Barbu: Mă bucur că audierea dvs a ridica nivelul discuțiile. Mă bucur că aveți o colaborare pe plan european. (…) Și ca jurnalist și ca parlamentar am militat pentru o lămurire publică de când s-a validat Constituția în ce privește imunitatea. E posibil să restartați și acest mod de raportare față de societate în ce privește imunitatea. Cum veți proceda atâta timp cât sunt legi care fac ca diverse profesii să aibă imunități pe care Constituți anu le prevede?

Deputat Vasile Varga: Vă felicit că ați creat o atmosferă caldă, față de ce s-a întâmplat aseară. Constat în discurs că ați repetat că aveți colaborare cu magistrați și avocați. Cum veți colabora cu celelalte profesiuni conexe?

Răspunsuri Raluca Prună:

Conformarea voluntară cred că ține mai puțin de instituții, ci de noi ca indivizi. Primul palier nu este ca Statul să intervină prin instituții pentru conformarea voluntară. Evident că și aici, nu pot decât să fiu de acord că legea nu este un moft. A doua parte a întrebării. Știu ca profesionist că e o problemă și în România și în alte state, căci trăim vremuri în care multe lucruri se legiferează. MJ nu poate fi decât catalizator care să invite la aceeași masă actorii instituționale, mai cu seamă pe cei care aplică legea. Se întâmplă ca aceeași lege să fie aplicată diferit la o Curte de Apel dintr-un județ față de alt județ. Justiția este un serviciu public și beneficiarul este cetățeanul. Atunci sigur că așteptarea cetățeanului este ca reultatul aplicării legii să fie predictibl. Aici se mai poate lucra.

Sunt două articole în Constituție 72 ș 9 care reglementează imunitatea.

Babru: Mă refeream la prevenderile din legea privind statutul magistraților, care pe conferă o imunitate deasupra legii, raportat la art. 16 din Constituție.

În măsura în care prevederi din anumite legi, dacă acest regim de imunitate va fi declarat neconstituțional de Curte, MJ va veni cu o propunere legislativă care să vină în acord cu Constituția.

Am spus de multe ori magistrați și avocați, dar nu las deoparte alte profesii – executori, mediatori, notari.

Întrebări

Daniel Fenechiu: Propunerea șefilor DNA, PG, ÎCCJ, primăvară, Care sunt criiteriile pentru numire?

Tot auzim de egalitatea de arme între procuror și avocat. Care e punctul de vedere față de procurorul care stă pe podium lângă magistrat și avocații care se calcă în picioare cu lumea?

Dacă ați avut discuție cu Cioloș despre prioritățile juridice?

Luminița Adam: Cum înțelegeți să vă exercitați atribuția raportat la art 132 alin 1 din Constituție?

Chercheșeni: Cu privire la incompatibilități. Primarii care au fost declarați incompatibili că au exercitat atribuții în adunările generale ale societăților, regiilor primăriilor, cum a fost cazul președintelui Iohannis. Această situație trebuie tratată cu soluții

Răspunsuri:

Prima înhrebare, lupta anticorupție. Sunt o persoană care a activat în domeniul acest de pe pozițiile societății civile, într-o perioadă în care, dacă permiteți o glumă, am primit trei termene pentru înființarea asociației căci judecătorul și procurorul nu erau sigură că un ONG poate să facă așa ceva, lupta anticorupție. Am ajuns la vremuri când lupta anticorupție a monopolizat discuțiile. Eu cred că sunt și alte probleme. Cu privire la numirea șefilor, legea prevede procedura. Criteriile vor fi anunțate dinainte. Cu titlu de exemplu: criterii de profesionalism, de reputație profesională, onestitate.

Cu privire la art 132 alin 1 din Constituție. Este vorba de o autoritate funcțională, nu e vorba de o subordonare ierarhică. Sunt perfect de acod

Nu pot da alt răspuns. Dacă incompatibilitățile sunt prevăzute de lege și se consideră că în anumite situații e găsit incompatibil că are legături cu servicii publice, dacă acest lucruri există, nu putem face decât să schimbăm legea.

Senator Șerban Nicolae: Mă cunosc cu domana candidat de 20 de ani și cunosc activitatea. Când s-a vorbit de imunități în ce privește magistrați, e o chestiune nerezolvată demult. În ce privește incompatibilități, să nu le inventăm unde nu e cazul. MJ să nu fie un poștaș între procuror și parlament când se cere arestarea preventivă. Într-o perioadă de sinistră amintire în 2005-2007, la MJ s-a creat un curent în rapoartele către UE, într-un raport tehnic este blamat un parlament național. Acest lucru e inadmisibil, când o comisie o aduce unui organ reprezentativ al țării. Credeți că MJ trebuie să încurajeze o asemenea abordare, că ați zis de JAI, dacă aveți în vedere o atitudine care să țină cont de obiectivele României și de statutul de stat demn în UE, nu acela de țară verificată. Din punctul meu de vedere MCV-ul este o rușine.

Senator Ruxandra Jipa: Aș fi vrut să văd un CV după normele europene. Diferența între magistrații-judecători și magistrații- procurori?

Din CV nu am înțeles când v-ați născut și când ați absolvit facultatea de drept?

Raluca Prună:

Cu privire la MCV. Nu este un scop în sine, el există, iar eu în situația în care mă aflu nu pot decât să constat că există și rolul meu e să mă asigură că acele obiective sunt marcate că România ar putea să mai facă progrese, cred că trebuie să se țină cont de recomandări. Sigur că numai România și Bulgaria au MCV. Dar există alte mecanisme, nu cu această greutate. Nu sunt eu în măsură să mă pronunț asupra unor critici ale comisiei. Poate vin și din lipsa unei comunicări a experților cu parlamentul. Este important ca experții să întâlnească egali din punct de vedere tehnic din Parlament.

Diferența între magistrați-judecători și magistrați-procuror. Judecătorul e independent și procurorul e independent, dar e subordonat ierarhic. Dezbaterea e mult mai amplă.

Senator Ruxandra Jipa: Aș fi vrut să aud că judecătorul e incompatibil și procurorul are stabilitate.

Nu știu ce CV al meu a fost circulat. Sunt născută în 1969 și am terminat în 1994 și filosofia în 1997.

Întrebări:

Gurzău: Ce veți face cu deciziile CEDO prin care statul român e condamnat din cauza unor decizii. Veți merge în regres împotriva celor care au dat decizile?

Veți impune persoanelor care sunt ofițeri sub acoperire din Justiție să fie descoperiți?

Raluca Prună:

Cu privire la hot CEDO, România trebuie să le execute.

Cu privire la ofițerii acoperiți. Legea prevede că magistratul trebuie să scrie o declarație pe propria răspundere. CSM-ul se ocupă de resursele umane. CSM consultă CSAT. În măsura în care CSAT constată că e ofițer acoperit se încep procedurile legale.

Șerban Nicolae: Sunt zero acțiuni în regres. Acum aceste acțiuni sunt opționale acum.

Mi-ar fi plăcut să spuneți că veți face tot posibilul pentru a elimina MCV. Faptul că suntem împreună cu Bulgaria este o anomalie.

Votul.

Aviz favorabil: 48 pentru

2 abțineri un vot împotrivă.

Comments

comentarii

Franța este în alertă maximă în faţa ameninţării cu atentate, înaintea începerii Jocurilor Olimpice de la Paris.... Citește mai mult
Percheziții în Turda, în cadrul unui dosar penal ce vizează infracțiunile de fals și înșelăciune.... Citește mai mult

Lasă un răspuns