CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un ONG a lansat un proiect pe fonduri norvegiene pentru a asigura asistență pro bono la procese. Decanul Baroului Cluj a explicat că există varianta asistenței juridice gratuite pentru persoane sărace, reglementată de legea avocaturii.
Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO) a lansat Rețeaua Pro Bono pentru drepturile omului, proiect pe fonduri norvegiene în valoare de 60.000 de euro.
”Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului este un centru de asistență juridică (en clearinghouse) și rezultatul celui mai recent proiect finanțat al organizației noastre, Rețeaua Pro Bono Anti-Discriminare. Prin Rețeaua Pro Bono, ACTEDO pune în legătură persoanele fizice ale căror drepturi au fost încălcate și ONG-urile din domeniul drepturilor omului cu avocații colaboratori, care analizează cazurile și își pun la dispoziție expertiza juridică în mod voluntar. Scopul proiectului este facilitarea accesului la justiției a persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate și mai ales persoanele din grupurile vulnerabile.”, se arată în prezentarea proiectului.
La lansarea proiectului a fost invitat și decanul Baroului Cluj, Mircea Pop. Reprezentanții ACTEDO l-au întrebat dacă la întâlnirile Uniunii Barourilor se discută despre responsabilitatea etică și socială a avocaților și dacă proiectul are un mediu propice pentru succes?
”La nivelul consiliului Uniunii nu s-a pus niciodată problema rolului social al avocatului. Adică Uniunea are probleme de organizare, de coordonare a activității tuturor Barourilor sub aspectul organizării profesionale. Din punct de vedere al relației direct avocat – client, Uniunea nu se implică decât la nivel de reglementare. Lucrează la proiecte de legi, modifică statutul profesiei de avocat sau dă decizii interpretative. Dar niciodată nu a dezbătut și nu are competența legală să atingă această latură, nici măcar nu pot să spun a avocaturii, o latură specială. Ceea ce are legătură oarecum cu această activitate pro bono este asistența juridică. Adică, există posibilitatea ca o persoană lipsită de posibilități materiale în condițiile legii sau în anumite cazuri prevăzute de lege în cauzele penale să beneficieze de asistența unui avocat.”, a răspuns Mircea Pop.
Potrivit decanului, asistență juridică din partea unui avocat poate fi privită în primul rând prin prisma domeniilor penal și civil. ”Din punct de vedere al dreptului penal, această asistență este reglementată de lege în sensul că, acum s-a redus acest câmp de aplicare ca urmare a intrării în vigoare a noului cod penal, în sensul că o persoană confruntată cu legea penală în anumite condiții în funcție de limitele pedepsei și infracțiunea pentru care este cercetat să aibă dreptul să fie asistat de un avocat din oficiu. Moment în care organul de urmărire penală cere biroului de asistență de pe lângă acea instanță, de exemplu Baroul Cluj, iar Baroul desemnează o persoană care din acel moment are dreptul să reprezinte inculpatul. În civil, la fel, o persoană care justifică o nevoie reglementată de lege în sensul că nu are suficiente venituri poate cere instanței să solicite Baroului să desemneze un avocat, de asemenea, gratuit.
Cred că din aceste două laturi ale dreptului pot fi selecționate drepturile oamenilor enumerate aici în sensul drepturile persoanelor care se referă la atingeri din punct de vedere penal sau drepturi civile, de exemplu cele ale copiilor sau drepturi de muncă. Din acest punct de vedere, cred că Uniunea Națională a Barourilor nu are și nici nu poate să aibă competență în a asana oarecum relațiile sociale, de a sprijini prin altă formă decât cea reglementată de lege.
Eu personal sunt curios să aud în ce modalitatea concretă vă gândiți voi ca și ONG această derulare efectivă a activității de asistență pro bono pentru că este o activitate, din păcate, cât se poate de necesară. Constatăm cu toții și pot să vă spun din interiorul profesiei că noi am constatat o scădere a cazurilor pro bono din mai multe motive.”, a spus Mircea Pop.
Avocații din oficiu primesc între 100 și 400 de lei pe dosar, în funcție de complexitatea cauzei.
Avocatul a ridicat problema taxelor judiciare de timbru. De exemplu, în cazul unui partaj al unui imobil, taxa este de 3 la sută din valoarea imobilului.
”Dacă acea persoană nu are bani, poate face o cerere de ajutor public judiciar în sensul că poate cere instanței să-i acorde una din modalitățile de facilitare a plății taxei de timbru: reducere, eșalonare, scutire. Partea pe care presupun pe care vreți să o acoperiți prin asistența pro bono nu se referă la aceste taxe de timbru în cauzele civile. În cauzele penale presupun că vreți dori să găsiți persoane în nevoie care să vină la voi să spună am un dosar vreau un avocat. Problema este cu asistența pro bono că e un subiect delicat prin raportare la dispozițiile legii 51/1995 care reglementează profesia de avocat. Sunt curios care sunt mecanismele voastră pentru că există reglementarea că o persoaneă poate cere ca Baroul să-i desemneze un avocat.”, a precizat decanul Baroului.
Pop a mai ridica o problem: ”Când aud că cineva face asistență juridică în mod calificat mă duc la legea 51, care spune cine poate să facă acțiuni de asistență juridică, care este avocatul. Asistența juridică pe care un ONG îl acordă unei persoane sună problematic.”
Reprezentanții ACTEDO au explicat că vor găsit avocați pentru oamenii care apelează la ei: ”Nu ONG-ul face asistență juridică, ci avocații. Nu semnăm un contract între avocat-ONG-client. Va fi un contract client-avocat. Referitor la termeni: în engleză e ”Clearinghouse”, nu avem o traducere oficială. Practic noi suntem un intermediar între persoanele care au nevoie din societatea civilă și cele din mediul juridic. Mă bucur că există deschidere din partea Baroului și mai ales față de problemele legate de drepturile omului”, a spus Iulia Pascu.
Un alt membru al ONG-ului a spus că avocații din oficiu nu-și dau interesul: ”Ați lansat câteva chestiuni interesante. Inclusiv despre asistența judiciară gratuită. care cred că mulți știm că are anumite probleme. Nu totdeauna există foarte multă motivație pe aceste cauze, nu întotdeauna sunt implicați cei care doresc să fie implicați în aceste cauze și alte probleme pe care nu le dezvolt acum”, a spus Ioana Tuta.
Mircea Pop le-a făcut o propunere reprezentanților ONG-ului: ”E prima dată când organizația ia legătura cu Baroul, Putem povesti să vă ajutăm să găsim formula prin care organizația voastră chiar să-și îndeplinească scopul pentru care s-a constituit. Pentru că din ce în ce mai mult drepturile posibililor justițiabili sunt neglijate prin dispoziții ale legii sau unele activități ale autorităților”.
ONG-ul își desfășoară activitatea în județele Cluj, Mureș și Bistrița-Năsăud și se adresează:
– persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate și/sau persoanelor discriminate (romi, femei victime ale violenței sexuale și de gen, persoanelor cu dizabilități, persoanelor cu HIV/SIDA, membrilor comunității LGBT etc.)
– ONG-urilor şi asociaţiilor care au ca obiect de activitate promovarea şi protejarea drepturilor omului, precum şi cele care lucrează cu grupuri sociale vulnerabile.
Pentru a atinge aceste obiective, ACTEDO organizează training-uri pentru a dezvolta expertiza și capacitatea a 30 de avocați de a răspunde eficient cazurilor de discriminare şi de a folosi perspectiva drepturilor omului și convențiile internaționale din domeniu în justiție.
Activitățile din acest proiect urmăresc conștientizarea fenomenului de discriminare în România și mai ales, sancționarea acestuia prin acționarea în justiție.
OG 137/2000 enumeră clar criteriile ce stau la baza discriminării : ”prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale”
