Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » A furat la nici o zi după eliberare, dar nu a fost arestat. Procuror: ”Un infractor nărăvaş, perseverent şi specializat”
Tribunalul Cluj

A furat la nici o zi după eliberare, dar nu a fost arestat. Procuror: ”Un infractor nărăvaş, perseverent şi specializat”

Un bărbat a furat un telefon mobil ieftin lăsat la încărcat în Gara din Cluj-Napoca la nici o zi după eliberarea din arest preventiv într-un alt dosar de furt. Și-a motivat fapta prin faptul că nu a mâncat nimic de la ieșirea din penitenciar.

Instanța Judecătoriei Cluj-Napoca a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus control judiciar. Ba mai mult, judecătorul a criticat ”numeroasele exprimări excesive ale procurorului” din propunerea de arestare preventivă, în care scrie despre inculpat că ”este un infractor nărăvaş, perseverent şi specializat”

Un bărbat pe nume Forro Hunor, în vârstă de 34 de ani, inculpat în mai multe dosare pentru furturi în mai multe orașe din țară, a fost reținut de polițiștii clujeni în 6 august, după ce cu o zi înainte, pe timp de noapte, a furat un telefon mobil lăsat la încărcat de proprietar în sala de așteptare din Gara Cluj-Napoca. Un procuror de la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca a mers mai departe și a înaintat propunere de arestare preventivă a acuzatului, arătând că acesta a comis fapta la mai puțin de o zi după ce a fost eliberat din arest preventiv, unde era tot pentru furt.

Propunerea de arestarea nu a avut succes în fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Judecătoria Cluj-Napoca care a judecat-o. Acesta a dispus control judiciar pe 60 de zile și l-a criticat un pic pe procuror în motivarea încheierii penale. Aceasta a fost atacată cu contestație de parchet, aceasta urmând să se judece la Tribunal în 22 august.

În apărare, inculpatul a spus și-a cumpărat mâncare de cei 30 de lei obținuți pe telefon, având în vedere că de când a părăsit penitenciarul Gherla nu a mai mâncat.

În susţinerea propunerii de arestare preventivă s-au arătat următoarele:

”La data de 05.08.2018 numitul O . a sesizat Poliţia T.F. solicitând identificarea persoanelor necunoscute şi tragerea lor la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, faptă constând în aceea că la data de 05.08.2018, în timp ce se afla în sala de aşteptare a Staţiei CFR Cluj-Napoca acestea i-au sustras pe nedrept telefonul mobil marca Samsung Galaxy J3 şi încărcătorul aferent, cu husă, pe care îl lăsase la încărcat în una din prizele aflate în incinta sălii de aşteptare, cauzând astfel un prejudiciu de 380 lei. (…)

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat următoarea stare de fapt:

Martorul D ….şi persoana vătămată O … s-au deplasat împreună în data de 05.08.2018, în Staţia centrală CFR Cluj-Napoca, pentru ca persoana vătămată să îşi încarce bateria telefonului mobil. Aproximativ în jurul orei …. cei doi au ajuns în gară şi s-au postat în sala de aşteptare, în expectativa eliberării unei prize. După circa 15 minute persoana vătămată O ….. şi-a pus telefonul la încărcat şi s-a întins pe o bancă situată la circa 3-4 m distanţă de priză, adormind. Martorul D …..s-a aşezat pe o altă bancă din sala de aşteptare unde a butonat propriul telefon mobil.

În jurul orei …., când persoana vătămată s-a trezit, a constatat faptul că îi lipsesc atât telefonul mobil cât şi încărcătorul. Martorul D …..a învederat faptul că în intervalul de timp cât s-a aflat în sala de aşteptare a observat un bărbat cu vârsta de circa ….., având braţul stâng amputat …., brunet, având constituţie atletică, îmbrăcat cu pantaloni de trening de culoare deschisă şi tricou portocaliu, purtând pe corp două ghiozdane. Potrivit martorului, individul necunoscut s-a plimbat în jurul telefonului mobil aflat la încărcat preţ de circa 30 de minute.

Din procesul-verbal de vizionare a înregistrărilor întocmit de către organele de cercetare penală din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Cluj – Biroul de Investigaţii Criminale rezultă faptul că în jurul orei 04:19 o persoană de sex masculin, în vârstă de circa 35 ani, păr tuns scurt, brunet, faţă ovală, constituţie atletică, având membrul superior stâng amputat, intră în sala de aşteptare pe uşa de acces amplasată dinspre peron şi se deplasează până pervazul geamului situat pe partea dinspre staţia de tramvai. În continuare bărbatul îşi pune pe spate şi respectiv pe piept câte un ghiozdan şi supraveghează sala de aşteptare. La ora 04:23 acest bărbat scoate din priza situată în aproprierea sa încărcătorul în care era conectat telefonul presoanei vătămate O, laolaltă cu telefonul aflat la încărcat şi şi le însuşeşte, părăsind în decurs de câteva secunde sala de aşteptare, în direcţia holului unde se află situate casele de bilete.

La data de 06.08.2018, în jurul orei 15:45, organele de poliţie din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi au identificat în sala de aşteptare a Staţiei centrale CFRun bărbat cu semnalmente fizice şi vestimentare identice cu cele ale bărbatului surprins de camerele de supraveghere video în ziua precedentă, în timp ce i-a sustras numitului O… telefonul mobil. Acesta a fost identificat în persoana numitului F H

Cu ocazia audierii în calitate de suspect şi de inculpat F. H.. a recunoscut săvârşirea faptei,  declarând că telefonul mobil marca Samsung Galaxy J3 însuşit pe nedrept din sala de aşteptare a Staţiei centrale CFR l-a vândut împreună cu încărcătorul unui tânăr necunoscut pentru suma de 30 de lei, în timp ce se afla în staţia CFR Cluj, pe un tren care urma să se deplaseze în direcţia Sălaj.

Faţă de cele mai sus expuse se constată că există probe suficiente din care rezultă suspiciunea rezonabilă că fapta pentru care s-a început urmărirea penală a fost comisă, cu vinovăţia prevăzută de lege, de către F H.

În drept, fapta inculpatului F H, recidivist, care la data de 05.08.2018, pe timp de noapte, . în timp ce se afla în sala de aşteptare din incinta Staţiei CFR Cluj, şi-a însuşit pe nedrept, fără consimţământul proprietarului …, un telefon mobil marca Samsung Galaxy J3 ce se afla la încărcat, împreună cu încărcătorul aferent, cauzând un prejudiciu de 380 de lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., cu aplic art. cu aplic. art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (5) C.pen.

Prin ordonanţa din data de 06.08.2018, faţă de inculpatul F .H s-a luat măsura preventivă a reţinerii pentru 24 ore, începând cu data de 06.08.2018, ora 19:30, măsura urmând a expira la data de 07.08.2018, ora 19:30.

Din analiza actelor existente la dosar, apreciez că este incident în primul rând cazul de luare a măsurii arestării preventive prev. de art. 223 alin. (1) lit. d) C.pr.pen.:

Prin ordonanţa din data de 23.06.2018, în dosarul penal nr. …..al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului F .H, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. a) C.pen, cu aplic. art. 41 alin. (1) C.pen. reţinându-se faptul că acesta, în data de 22.06.2018, în …., în timp ce se afla într-un mijloc de transport în comun (trenul TCF ), a luat din posesia persoanei vătămate K….., fără consimţământul acesteia şi în scopul însuşirii pe nedreot, o geantă ce conţinea un laptop Asus, o umbrella, o pereche de chei şi o chitanţă.

Susnumitului i-a fost adus la cunoştinţă actul de inculpare la data de 23.06.2018, ulterior luându-se faţă de persoana sa măsura arestului preventiv pe o durată de 30 de zile.

Cu privire la  cazul incident, este de observat că după punerea în mişcare a acţiunii penale pentru pentru săvârşirea unei alte infracţiuni de furt calificat şi audierea inculpatului F .H., dosar aflat în prezent pe rolul Judecătoriei Huedin după trimiterea inculpatului în judecată, acesta a comis cu intenţie o altă infracţiune îndreptată împotriva patrimoniului, care se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani, dovedind astfel o perseverenţă infracţională. Săvârşirea noii infracţiuni se probează prin actele de urmărire penală efectuate în cauză.

Totodată, apreciez că în cauză este incident, în al doilea rând, cazul de luare a măsurii arestării preventive prev. de art. 223 alin. (2) C.pr.pen. pentru următoarele motive:

Analizând probatoriul administrat în cauză, apreciez că sunt întrunite condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive prev. de art. 202 alin. (1) şi (3) C.pr.pen. Astfel, în prezenta cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul F .H. a săvârşit infracţiunea de furt calificat reţinută în sarcina sa.

Totodată, apreciez că măsura arestării preventive este necesară în scopul bunei desfăşurări a procesului penal, pentru prevenirea comiterii altor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului, precum şi pentru împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată.

Din actele de urmărire se mai reţine că, în prezenta cauză nu există un caz de împiedicare a punerii în mişcare şi exercitării acţiunii penale dintre cele prev. de art. 16 C.pr.pen., iar măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă inculpatului, având la bază evaluarea naturii şi a gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, a anturajului şi a mediului din care provine inculpatul precum şi a antecedentelor sale penale.

În raport cu condiţiile luării măsurii arestării preventive enumerate supra, se constată faptul că inculpatul F. H, după eliberarea din măsura arestului preventiv şi instituirea măsurii preventive a controlului judiciar într-un alt dosar de judecată aflat pe rolul Judecătoriei Huedin, a manifestat un comportament contrar ordinii juridice la mai puţin de 1 zi de la momentul punerii sale în libertate. Apreciem că acest comportament evidenţiază fără dubiu indiferenţa pe care inculpatul o manifestă atât faţă de clemenţa arătată de organul judiciar cât şi indiferenţa arătată faţă de efectele atitudinii sale ilicitate în sânul societăţii, urmărind cu bună ştiinţă să îi priveze pe alţi cetăţeni de bunurile proprietate personală şi neoferind nicio garanţie personal-morală că are de gând să se reintegreze în societate.

Persoana inculpatului dedublează gravitatea faptei, care a fost comisă pe timp ce noapte, profitând de neatenţia persoanei vătămate, în public, fapte care denotă temeritatea şi ambiţia infracţională a lui F H. Din analiza fişei de cazier judiciar rezultă că acesta nu este la prima confruntare cu legea penală, fiind recidivist multiplu pe linia infracţiunilor de furt calificat şi având în antecedenţă zeci de condamnări la pedeapsa cu închisoarea în regim de suspendare ori de executare.

Cât priveşte pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului F H, este de subliniat faptul că sintagma trebuie înţeleasă ca o reacţie colectivă faţă de anumite stări de lucruri, reacţie care ar produce perturbaţii la nivelul disciplinei publice, al respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acţionează cu fermitate, că legea nu este aplicată cu hotărâre.

Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanţă a acelei fapte, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială iar faptele pentru care sunt cercetaţi inculpaţii întrunesc toate elementele menţionate.

Lăsarea în libertate a inculpatului ar echivala cu o încurajare dată înspre săvârşirea de fapte similare şi ar avea o rezonanţă similară în percepţiile altor persoane cu tendinţe infracţionale, care ar vedea în acest act de clemenţă o lipsă de fermitate şi de autoritate a justiţiei faţă de cei predispuşi la nesocotirea ordinii juridice. Or, această stare de pericol caracterizată de împrejurările evidenţiate mai sus, trebuie înlăturată.

Se reţine în susţinerea punctului de vedere faptul că inculpatul F .H. prezintă un potenţial criminogen ridicat, nu nu are o sursă licită de venituri şi îşi duce traiul prin „prădarea” altor persoane de bunurile dobândite în mod onest, prin muncă. În pofida declaraţiei sale conform cu care are pictează ca să se întreţină, acesta nu a oferit explicaţii rezonabile cu privire la această sursă de venituri, ci doar precizări generice, fapt de natură să sporească neveridicitatea celor afirmate. Totodată apare ca fiind evident că de la momentul ieşirii din penitenciar nu a încercat măcar să se reintegreze în sânul colectivităţii. Acest argument întăreşte concluzia potrivit căreia lăsarea inculpatului în libertate l-ar determina să recurgă din nou la comiterea de infracţiuni, fiind cea mai facilă metodă pe care acesta o cunoaşte pentru a obţine câştiguri. Specializarea şi perseverenţa în comiterea de furturi (aspecte indicate de existenţa altor condamnări definitive şi a altor dosare în care este cercetat în prezent) sunt factori care potenţează periculozitatea inculpatului şi îl califică drept un infractor nărăvaş, în raport cu care scopurile preventive şi educative ale sancţiunilor penale nu au dat roade.

Tocmai pentru considerentele anterior expuse, dispunerea unei alte măsuri preventive faţă de F H. ar fi lipsită de eficienţă şi nu ar satisface obiectivele procesului penal, care impun izolarea elementului negativ de societate în măsura în care se vădeşte a fi un pericol pentru siguranţa cetăţenilor, respectiv prevenirea manifestării comportamentelor infracţionale până la soluţionarea cauzei ori cel puţin până la restabilirea armoniei în colectivitate.

Din probatoriul administrat până în prezent în cursul urmăririi penale, apreciem că există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă în sensul art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, că inculpatul a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa, fiind îndeplinit în opinia noastră, şi sub acest aspect, standardul impus de Convenţie.

În raport cu prevederile art. 5 din Conv. EDO, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a se crede că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârşirii de noi infracţiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

Apreciem că lăsarea în libertate a inculpatului ar constitui o încurajare a fenomenului infracţional în dauna drepturilor la securitatea proprietăţii şi la integritatea corporală, respectiv asigurarea credibilităţii organelor statului învestite cu autoritatea publică, astfel încât arestarea preventivă este singurul mijloc preventiv prin care se poate stopa o reiterare a comportamentului numitului F …..  şi prin care poate fi reintegrată starea de siguranţă în comunitate, ca urmare a izolării elementului deviant.”

Motivarea judecătorului de drepturi și libertăți:

”Faţă de inculpatul F .H s-a dispus măsura preventivă a reţinerii pe o perioadă de 24 ore începând cu data de 06.08.2018 ora 19:30 până în data de 07.08.2018 ora 19:30, judecarea propunerii fiind stabilită pentru data de 07.08.2018 ora 15:30.

Fiind audiat de către JDL (judecător de drepturi și libertăți – n.red) inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunii.

Starea de fapt reţinută de către acuzare este corectă.

Criteriul de arestare prevăzute de art. 223 al 1 lit. d Cpp este în mod formal întrunit, iar ipoteza prev. de art. 223 al 2 Cpp este întrunită parţial, în ceea ce priveşte teza întâi. Nu este întrunită teza finală a ipotezei legale prev. de art. 223 al 2 Cpp, nefiind necesară privarea de libertate  a inculpatului.

Propunerea de arestare preventivă a inculpatului nu întruneşte exigenţele art. 202 al 2 Cpp, fiind disproporţionată (excesivă) în raport cu gravitatea acuzaţiei.

Astfel, infracţiunea de furt calificat în speţă a fost comisă în împrejurări ce au constituit aspecte provocatoare pentru inculpat: telefonul mobil a fost lăsat în priză, la încărcat, în sala de aşteptare a Gării CFR Cluj în timp ce persoana vătămată dormea pe o bancă situată la 3, 4 metri de priză. Comiterea faptei este nejustificată, însă este circumstanţiată sine qua non de imprudenţa victimei.

Obiectul material al faptei îl constituie un telefon mobil cu valoarea estimată de către persoana vătămată la 380 lei.

Persoana vătămată a declarat în mod expres că în cazul restituirii telefonului sau al despăgubirii sale cu suma de 380 lei doreşte să se împace cu inculpatul fără a mai avea vreo pretenţie .

Aceeaşi intenţie a fost exprimată şi de către inculpat atât în declaraţia dată în faţa procurorului , cât şi în declaraţia dată în faţa JDL.

În considerentele propunerii de arestare intenţia de împăcare exprimată de ambele părţi nu a fost luată în considerare şi nici măcar menţionată.

Pentru a cita numai una dintre numeroasele exprimări excesive ale procurorului, în motivele de contestaţie posibilitatea reală a împăcării părţilor a fost tratată în felul următor: „Forro Hunor este un infractor nărăvaş, perseverent şi specializat, care înţelege prea bine condiţiile tragerii la răspundere penală, mistificând în mod uzual şi nonşalant funcţia de prevenţie penală şi apărare a ordinii juridice ce le incumbă organelor judiciare, prin rezumarea la cuvintele: „intenţionez să mă împac cu partea vătămată”.

Se pune întrebarea: cum ar fi trebuit să-şi exprime inculpatul nărăvaş intenţia împăcării pentru a nu mistifica în mod uzual şi nonşalant funcţia de prevenţie penală şi apărare a ordinii juridice ce le incumbă organelor judiciare? Se pare că dezideratul arestării inculpatului subzistă chiar şi în perspectiva foarte plauzibilă a încetării procesului penal ca urmare a împăcării părţilor, în conformitate cu art. 231 al 2 Cp.

Apoi, referitor la persoana inculpatului se reţine, în afara antecedenţei penale incontestabile, faptul că acesta are amputat parţial braţul stâng. Potrivit susţinerilor credibile ale inculpatului acesta are implantată în piciorul drept o tijă metalică. Aceste aspecte sunt avute în vedere, în mod suplimentar, de către JDL la alegerea măsurii preventive adecvate.

Din examinarea fişei de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta este un infractor voiajor, tendinţă care va fi diminuată prin luarea faţă de acesta a măsurii preventive a controlului judiciar cu instituirea obligaţiei de a nu părăsi limita teritorială a Judeţului Harghita (unde locuieşte efectiv în satul ..), cu excepţia chemării de către organe judiciare situate în afara acestei unităţi teritoriale.

Existenţa concomitentă a două măsuri de control judiciar este legală şi proporţională, având în vedere datele cauzei.

Concluzionând, la individualizarea măsurii preventive JDL a avut în vedere gradul de pericol social mediu-redus al infracţiunii în speţă, perspectiva  plauzibilă a încetării procesului penal ca urmare a împăcării părţilor, handicapul fizic al inculpatului, împrejurarea că cercetările în cauză sunt practic finalizate şi regula desfăşurării procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina