Cum a obținut un contructor obligarea primarului mun. Cluj-Napoca să-i emită autorizația. Decizie definitivă

Un constructor persoană juridică a câștigat atât la fond, cât și în recurs la Curtea de Apel Cluj procesul intentat primarului municipiului Cluj-Napoca pentru emiterea autorizației de construire pentru un bloc P+2E+R  într-o zonă mixtă cu case și mici blocuri. Cererea de emitere a autorizației a fost respinsă la Primărie pe motiv că nu are acordul vecinilor, dar în instanță primarul nu a motivat de ce este nevoie de acest acord.

Instanța Tribunalul Cluj a reținut următoarele: ”În speţă, reclamantei i-a fost respinsă solicitarea de eliberare AC pe motiv că documentaţia nu este completă cu privire la acordul vecinilor.

Reclamanta suţine că un astfel de acord nu este necesar, iar pârâtul arată că potrivit CU, L 50/1991 şi Ordinului 839/2009 este necesar a se completa documentaţia în acest sens, motiv pentru care nu poate fi eliberată AC.

Reţinem că reclamanta a depus cererea pentru emitere autorizaţie de construire , împrună cu documentaţia aferentă la data de 22.06.2020, f. 62 vol.I. Reclamanta intenţionează să construiască pe terenul identificat în CF…

Potrivit CU, f. 68, terenul este arabil, destinaţia zonei fiind aceea de zonă mixtă de locuinţe şi dotări cu maxim P+2E+R, fiind emis PUZ. Cu privire la avizele necesare, se arată în CU – f. 70, faptul că este necesar acordul vecinilor în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.

Reclamanta invocă adresa nr.4978/23.02.2018, f. 74, vol.I, în sensul că în situaţia zonelor mixte, compatibilitatea funcţiunilor este asigurată prin respectarea activităţilor înscrise în RLU , caz în care acordul vecinilor nu este necesar.

Potrivit HCL 257/2016, f. 196 vol.II, s-a aprobat PUZ pentru construire ansamblu cu funcţiuni mixte, beneficiar C_ C______ C__, fiind aprobată funcţiunea UTR CM3, zonă mixtă de locuire şi dotări. Prin urmare, Tribunalul apreciază că odată ce s-a aprobat PUZ, a existat o documentaţie completă în acest sens, pentru detalierea reglementării urbanistice. Prin solicitarea de emitere AC, se urmăreşte a se construi potrivit PUZ. Prin urmare, dacă imobilele ce urmează a fi edificate în baza PUZ urmează a avea o altă destinaţie decât cele învecinate este o chestiune care nu mai poate fi analizată la momentul emiterii AC, ci trebuia să se aibă în vedere la momentul aprobării PUZ şi dacă s-ar fi apreciat că nu se impune aprobarea unei astfel de funcţiuni, mixte, în zona respectivă, să se fi respins PUZ/ să se fi modificat documentaţia.

Tribunalul apreciază aşadar , în acord cu susţinerile reclamantei, că nu este necesar a se obţine acordul vecinilor, deoarece reclamanta nu doreşte să modifice o construcţie existentă, iar cu privire la destinaţia imobilului s-a analizat la momentul emiterii PUZ.

Potrivit O 839/2009,

Art. 27 – Acordul vecinilor

(1) Acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al secţiunii I “Piese scrise” a cap. A “Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire – D.T.A.C.”, prevăzut în anexa nr. 1 la Lege, este necesar în următoarele situaţii:

a) pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate – şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora;

b) pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente;

c) în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.

(2) Situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcţii noi în vecinătatea imediată a unei construcţii existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea şi mediul ori siguranţa în exploatare. Cauzele acestor situaţii pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundaţiei construcţiei existente, afectarea gradului de însorire.

(3) Situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) corespund cazurilor în care, urmare investiţiei noi pot fi create situaţii de disconfort generate de incompatibilităţi între funcţiunea preexistentă şi cea propusă, atât în situaţia în care se aduc modificări de destinaţie a spaţiilor în interiorul unei clădiri, cât şi în situaţia în care funcţionalitatea unei construcţii noi este incompatibilă cu caracterul şi funcţionalitatea zonei în care urmează să se integreze. Cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea funcţiunii de locuit prin implementarea unor funcţiuni incompatibile datorită zgomotului, circulaţiei, degajării de noxe etc.

(4) Acordul vecinilor se va da condiţionat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. şi autorizaţia de construire/desfiinţare, a măsurilor de punere în siguranţă a construcţiei preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcţii.

(5) Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică.

(6) Refuzul nejustificat de a-şi da acordul se constată de către instanţa de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare în locul acordului vecinilor.

Tribunalul apreciază însă că situaţia reclamantei nu se circumscrie acestui text, mai exact situaţiei de la lit. c, deoarece recunoaşterea dreptului de a amplasa, edifica construcţii cu altă destinaţie decât cele învecinate i s-a recunoscut deja, prin PUZ. Or, la emiterea AC nu i se pot impune condiţii suplimentare, care să lase fără efect PUZ ul deja emis, cum este situaţia obţinerii acestui acord din partea tuturor proprietarilor parcelelor învecinate, ceea ce îngreunează în mod evident situaţia reclamantei, de a identifica aceşti proprietari, respectiv de a -i convinge să-şi dea acordul. În procedura de aprobare PUZ, Art. 57 – (1) Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism.

(2) Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare şi acces la justiţie, referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării strategiilor şi documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi în corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislaţia de mediu.

Art. 58 – Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au responsabilitatea organizării, desfăşurării şi finanţării procesului de participare a publicului în cadrul activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Art. 59 – Informarea publicului este activitatea prin care autorităţile administraţiei publice fac publice:

a) obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor;

b) conţinutul strategiilor de dezvoltare teritorială şi a documentaţiilor de urbanism care urmează a fi supuse aprobării, precum şi al documentaţiilor aprobate, potrivit legii;

c) rezultatele consultării publicului;

d) deciziile adoptate;

e) modul de implementare a deciziilor.

Art. 60 – Consultarea publicului este procesul prin care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colectează şi iau în considerare opţiunile şi opiniile publicului privind obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială şi ale programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor.

Prin urmare, vecinii au avut posibilitatea să îşi exprime poziţia cu ocazia acestei proceduri, şi astfel, în opinia instanţei, nu se mai impune obţinerea acordului acestuia, după aprobarea PUZ.”, se arată în motivarea Tribunalului.

Curtea de Apel Cluj a respins recursul primarului pe următoarele considerente:

”Problema de drept în discuţie este necesitatea acordului vecinilor în cazul amplasării construcţiei cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate în condiţiile art. 27 alin. 1 lit. c din Ordinul 839/2009. Recurenta susţine că şi în ipoteza în care există un plan urbanistic zonal sau caracterul de zonă mixtă este impus de PUG al unităţii administrativ teritoriale, este necesar acordul vecinilor, cu atât mai mult cu cât el este menţionat în certificatul de urbanism aferent documentaţiei de autorizare.

Potrivit certificatului de urbanism 1054/18.03.2019 destinaţia zonei este zonă mixtă de locuinţe şi dotări cu maximum P+2 E+R conform PUZ. Între avizele şi acordurile cerute s-a menţionat şi obligativitatea depunerii acordului vecinilor exprimat în formă autentică în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate în condiţiile Legii 50/1991 şi a Normelor metodologice – art. 27 alin. 1 lit. c din Ordinul 839/2009.

Prin urmare, din certificatul de urbanism reiese că doar în ipoteza în care reclamanta ar întocmi o documentaţie de autorizare care să modifice specificul zonei în sensul de a amplasa construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate ar fi necesar acordul vecinilor.

În situaţia zonelor mixte compatibilitatea funcţională este asigurată prin respectarea activităţilor înscrise în Regulamentul local de urbanism, iar în această situaţie acordul vecinilor nu este necesar. În cazul de faţă reclamanta nu a schimbat funcţiunea preexistentă stabilită prin documentaţia de aprobare a Hotărârii de Consiliu, fiindu-i impusă existenţa unei zone mixte şi prin urmare fiind obligată să prevadă spaţii comerciale la parterul blocului de locuit.

De asemenea, chiar dacă procedura de aprobare a PUZ cu etapa de participare a publicului la activităţile de amenajare a teritoriului prev. de art. 57 din Legea 350/2001 nu este echivalentă cu acordul vecinilor stabilit de art. 27 alin. 1 lit. c din Ordinul 839/2009 în ipoteza în care regimul urbanistic este stabilit printr-un act administrativ normativ acesta acord nu este necesar întrucât condiţia stabilită prin normele metodologice nu poate lăsa fără efect planul urbanistic deja emis. Totodată, în cazul de faţă nu vorbim despre o funcţionalitate incompatibilă cu caracterul şi funcţionalitatea zonei în care urmează să se integreze, astfel încât situaţia reclamantei nu se circumscrie art. 27 alin. 1 lit. c din Ordinul 839/2009.

Astfel deşi se arată de recurent că există o funcţiune incompatibilă cu funcţiunea de locuit, în memoriul de recurs şi în procedura administrativă nu s-a arătat în ce constă această incompatibilitate, de ce se creează situaţia de disconfort pentru ca să se aprecieze că acordul vecinilor ar fi necesar pentru emiterea autorizaţiei de construire.

În consecinţă Curtea în conf. cu art. 496 Cpc va respinge recursul ca nefondat nefiind incidente motivele de casare prev. de art. 488 alin.1 pct. 8 Cpc”

Comments

comentarii