Motivarea arestării agentului șef din Florești: ”Mod de acţiune extrem de bine conturat cu măsuri de precauţie suplimentare”

Judecătorul de drepturi și libertăți a ținut cont și de urmările negative produse atât în planul percepţiei publice cu privire la încrederea în autorităţile de ordine şi siguranţă publică.

În cazul agentului șef Ioan Mureșan de la postul de poliție Florești, acuzat de luare de mită, abuz în serviciu și fal,  procurorul a cerut să fie arestat și pentru a se da un exemplu celorlalți polițiști: ”Măsura preventivă este proporţională cu gravitatea acuzaţiei şi cu urmările produse printr-un astfel de comportament, de asemenea, având în vedere că astfel de fapte duc la diminuarea prestanței instituției din care inculpatul face parte, măsura  extremă solicitată, cea a arestului preventiv, poate avea şi un caracter de exemplu pentru ceilalți funcţionari publici. ”

Judecătorul de la Tribunalul Cluj, care a analizat propunerea de arestare și a admis-o, a motivat astfel:

”Pentru a putea dispune asupra sesizării formulate, judecătorul de drepturi și libertăți va trebui să analizeze condițiile legale în materie. Concret, pentru argumentele ce vor fi inserate mai jos, în cauză se apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.223 alin.2 Cod procedură penală pentru luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul M. I..

Astfel, din probatoriul administrat rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit cu intenţie două infracțiuni de corupție (luare de mită prev. şi ped. de art.289 alin.1 Cod Penal coroborat cu art.5, art.6 şi art.7 alin.1 lit c din Legea nr.78/2000), o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție (complicitate la abuz în serviciu prev. şi ped. de art.48 alin.1 Cod penal raportat la art.297 alin.1 Cod penal raportat la art.13² din Legea nr.78/2000) şi trei infracţiuni de fals intelectual (art.48 alin.1 Cod penal raportat la art.321 alin.1 Cod penal) prevăzute cu pedeapsa de 5 ani sau mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a profilului socio-comportamental şi a calităţii inculpatului, a rezonanţei sociale negative a unor astfel de conduite ilicite şi a consecinţelor provocate, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Cât priveşte starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective, aceasta presupune o rezonanţă socială negativă, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, de insecuritate socială, iar faptele pentru care este cercetat inculpatul întruneşte toate elementele menţionate, fiind, fără îndoială, un real pericol pentru securitatea şi ordinea publică lăsarea în libertate a unei persoane care a acţionat de maniera prezentată anterior.

Raportat la multitudinea şi gravitatea faptelor comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu, modului de acţiune extrem de bine conturat cu măsuri de precauţie suplimentare, a urmărilor negative produse atât în planul percepţiei publice cu privire la încrederea în autorităţile de ordine şi siguranţă publică, cât şi în conduita participanţilor la trafic care pot scăpa nesancţionaţi pentru ilegalităţile comise, şi nu în ultimul rând a calităţii de funcţionar public deţinută de inculpatul înzestrat cu exerciţiul autorităţii publice exact pentru a veghea la respectarea normelor de conduită socială, comportamente pe care le-a tolerat sau le-a tranzacţionat în schimbul primirii mitei, se justifică luarea măsurii preventive celei mai severe.

Gravitatea faptelor rezultă atât din pericolul abstract conturat de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru astfel de infracțiuni, cât şi din modalitatea de comitere şi rezultatul negativ produs. 

Măsura preventivă este proporţională cu gravitatea acuzaţiei şi cu urmările produse printr-un astfel de comportament. Astfel, solicitarea inculpatului, prin avocatul din oficiu, de a se dispune o altă măsură preventivă şi anume măsura arestului la domiciliu, nu se justifică şi nu atinge scopurile specifice ale măsurilor preventive. Toate aspectele personale invocate de către inculpat sunt posibil reale, căci deocamdată nu au fost probate, însă vor fi valorificate într-o altă fază procesuală.

Din probatoriul administrat până în prezent în cursul urmăririi penale, se poate aprecia că există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă în sensul art. 5 pct. 1 lit. c din C.E.D.O., că inculpatul a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, fiind îndeplinit şi sub acest aspect, standardul impus de Convenţie. 

Având în vedere că măsura arestului preventiv este şi proporţională cu gravitatea acuzaţiei, se va admite propunerea Parchetului şi se va dispune arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 16.10.2021 şi până la data de 14 noiembrie 2021 inclusiv. Se va dispune emiterea mandatului de arestare preventivă în acest sens.”

Urmează judecarea contestației la Curtea de Apel Cluj.

Comments

comentarii