Curtea Constituțională a României a respins ca neîntemeiată, sesizarea Avocatului Poporului cu privire la constituirea completelor de judecată.

Precizăm că CCR încă nu a comunicat oficial soluția, însă aceasta a fost transmisă pe surse către Agerpres.

Excepția a fost formulată de către Avocatului Poporuluiși privește dispoziţiile art.19 alin.(3), art. 29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) şi ale art.52 alin.(1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Avocatul Poporului arată în motivarea excepției că dispoziţiile criticate aduc atingere art. 21 alin.(3), art.73 alin. (3) lit.l ), art. 126 alin. (l) şi alin. (4) şi art. 147 alin. (a) din Constituţie.

“Examinând prevederile legale invocate, care stabilesc atribuţia colegiilor de conducere (al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completelor de judecată, prin raportare la considerentele Deciziilor nr.68512018 şi nr. 41712019 ale Curţii Constituţionale, constatăm că acestea contravin prevederilor art. 2l alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, a art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a şi art. 126 alin. ( I ) şi alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora ‘organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi”, respectiv ‘Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege’, iar, ‘Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică’, precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”, se arată în sesizare.

Avocatul Poporului consideră că actele colegiilor de conducere ale ICCJ au un caracter administrativ și datorită acestui fapt, conţinutul unui astfel de act administrativ nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură. “Or, modul de desemnare a membrilor completelor ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale.Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti.

Se arată tototodată că,,actele administrative generate nu pot stabili/influența compunerea completurilor sau procedura de judecată din fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, cum nici hotărârile judecătorești pronunțate nu se substituie actelor administrative, ci controlează legalitatea acestora.”

Comments

comentarii