CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Clujust a realizat un interviu cu Florin Bugnar, fondator al platformei X Party & Networking ( XPN ), înainte ca prefectul să anunțe o nouă închidere a localurilor și evenimentelor în Cluj-Napoca. Chiar aceasta a fost una dintre întrebările adresate organizatorului de evenimente: Ce s-ar întâmplat în cazul unei noi închideri? Acesta ne-a spus cât de afectat este domeniul în care activează și cum vede el soluțiile pentru ca economia să funcționeze în pandemia de COVID-19.
Clujust: S-a vorbit de HoReCa, dar cat de tare a fost afectat domeniul organizarii de evenimente? V-ati revenit dupa ce s-a permis cu numar limitat de persoane?
Florin Bugnar: Intr-adevar au fost cateva domenii puternic afectate printre care si cel al organizarii de evenimente. Surpriza a fost cand, citind despre domeniile afectate si masurile care se iau, sa constat ca aceasta nisa a organizarii de evenimente aparea intotdeauna la sfarsitul listei de domenii afectate ceea ce este total nerealist. Domeniul organizarii de evenimente trebuie sa fie pus in capul listei deoarece a fost cel mai afectat prin faptul ca s-a oprit orice fel de activitate – spre deosebire de celelalte domenii unde s-au putut desfasura partial activitatile – o lunga perioada, iar cand masurile restrictive s-au relaxat, noile conditii care tineau de numarul de participanti nu ofereau posibilitea de organiza evenimente suficient de consistente pentru a supravietui. Revenind la ierarhia din lista de domenii afectate vreau sa atrag atentia foarte serios asupra acestui domeniu ignorat probabil si datorita faptului ca celelalte domenii au o contributie mai mare la buget si as vrea ca in urma analizelor facute din pacate cu profunzime doar aritmetica sa nu se scape din vedere ca evenimentele sunt de fapt motorul celorlalte industrii afectate. De exemplu, evenimentele, indiferent ca sunt de business, culturale, sportive etc, genereaza dinamica sociala, iesirile, calatoriile, care ulterior genereaza consumul de produse si servicii in domeniul HORECA si nu numai.
As vrea să supun atentiei dvs. si o statistica in legatura cu numarul de focare de infectie si provenienta acestora in functie de activitate/entitate, de unde rezulta ca aceste domenii al evenimentelor si respectiv HORECA, nu sunt nici pe departe cele mai mari generatoare de imbolnaviri desi sunt cele mai afectate prin prisma masurilor luate ( sursa INSP- raport atasat):
Clujust: Odata cu starea de urgenta, s-a pus accentul pe intalniri online pe diverse platforme. Au acelasi rezultat precum socializarile fata in fata, live? Cat de importante sunt evenimentele de socializare pentru afaceri?
Florin Bugnar: Este extrem de important să ne întâlnim! Sunt tot felul de păreri conform cărora relationarea se desfășoară la fel de bine sau chiar mai bine în mediul online. Total greșit! Imaginați-vă că aveți un prieten cu care v-ați întâlnit de mai mult ori, iar acum trebuie să vă vedeți doar online. Da, dar pe acea persoană o cunoști, ai perceput-o cu toate simțurile tale. În prezent, în online, poți să interpretezi mimica, gestica, vocea, dar dacă nu ai întâlnit niciodată acea persoană, nivelul de cunoastere, respectiv comunicare rămâne scăzut, increderea de asemenea, ceea ce va duce la o rata scazuta de concretizare a relatiilor de business respectiv o scadere a dinamicii economice.
Noi nu avem instrumentele biologice necesare pentru a crea o relație virtuală. Si asta se va vedea cand legaturile create offline nu vor mai fi suficiente si vom avea nevoie de noi clienti / parteneri. Dinamica cu care am fost obisnuiti se va ingreuna exponential cu trecerea timpului.
Imagini de la cel mai recent eveniment organizat de Florin Bugnar, în 25 septembrie, cu număr redus de participanți
Am vazut recent eveniment cu peste 300 persoane in interior. S-a dat amenda si s-a deschis dosar penal. Ce parere aveti despre astfel de organizatori? Mai ales in conditiile in care nu mai sunt locuri in spitale
Nu pot sa comentez acea situatie deoarece nu am toate datele. Consider ca in astfel de cazuri institutiile abilitate prin investigatia care se impune vor clarifica toate aspectele. Ca principiu sustin masurile de distantare fizica, consider ca sunt necesare, iar daca vorbim de un numar de 300 de persoane intr-un spatiu inchis si de suprafata insuficienta pentru a se realiza distantarea, pe langa ca nu respecta restrictiile impuse este evident ca prezinta un risc crescut de transmitere a virusului.
Ce s-ar intampla in cazul unei noi inchideri?
Inainte de a comenta aceasta situatie as vrea sa fac un preambul in care sa stabilim cateva premize. Acest virus exista, situatia epidemiologica nu este una falsa, iar masurile restrictive sunt corect luate…toate acestea pana la un punct. Ca sa explic trebuie sa fac o descriere a strategiei, pe scurt, aplicata in aceste situatii si neajunsurile din implementarea ei. Incepem cu momentul aparitie virusului in Romania respectiv momentul cand a fost tras semnalul de alarma, luna martie. Masura izolarii extreme a fost corect luata astfel incat sa se evite o explozie a numarului de cazuri, situatie la care sistemul medical nu ar fi facut fata. A urmat o perioada de relaxare treptata, vorbim de sase luni in care lucrurile au fost tinute sub control, bineinteles cu pagube enorme pentru companii. In aceasta perioada autoritatile ar fi trebuit sa creasca capacitatea spitaliceasca la un nivel corespunzator astfel incat aceasta sa faca fata la valul doi de imbolnaviri care era de asteptat sa apara odata cu reinceperea, chiar si partiala a activitatilor. Sigur, problematica cresterii capacitatii spitalicesti specifica cazurilor de Covid 19 este una complexa ce tine si de spatii adecvate si aparatura dar si de cadrele medicale cu anumite specialitati, insuficiente si care reprezinta cea mai mare problema in acest efort de a adapta necesarul sistemului medical.
Este o problema importanta si cresterea numarului imbolnavirilor, dar partea alarmanta este incapacitatea Guvernului si a sistemului medical de a se adapta noii paradigme. Viata, economia, activitatile nu pot fi oprite la infinit. Am acceptat acele restrictii si toate pagubele produse sperand ca sunt doar pentru moment, in timp ce sistemul se pregateste pentru a gestiona numarul marit de cazuri odata cu reinceperea partiala a activitatilor precum era cursul normal al lucrurilor. In schimb asistam la impotenta unui sistem de a crea un numar suficient de locuri necesar si de prevazut a fi necesare in contextul desfasurarii unor activitati minime in conditiile in care ne dorim sa supravietuim economic acestei crize. Si ca sa raspund exact la intrebarea dvs., aceasta noua “inchidere”, tinand cont ca resursele companiilor sunt pe final, ar determina distrugerea catorva sectoare importante ale economiei care poate nu sunt cele mai importante din punct de vedere al contributiei la PIB, dar sunt importante prin efectul de domino pe care il vor genera in economie.
Care ar fi solutia ca lucrurile/ economia sa mearga in continuare, in siguranta?
Pana acum am discutat despre ce a fost si ce ar fi trebuit facut. Si ar mai fi multe de spus, dar daca este sa avem o atitudine utila, sugerez sa acceptam realitatea si starea de fapt in acest moment si sa luam de acum incolo deciziile corecte care se impun si cu celeritate. In acest sens consider ca putem merge pe trei variante:
1) Pastram restrictiile la nivelul la care activitatile se pot desfasura, astfel incat sa asigure un flux economic suficient pentru supravietuire si ne asumam numarul de imbolnaviri cu toate repercursiunile (pentru ca despre cresterea capacitatilor spitalicesti nu poate fi vorba); sau
2) Impunem restrictii cu strictetea necesara, astfel incat sa reducem imbolnavirile la un ritm la care sistemul medical va face fata, asta insemnand distrugerea catorva sectoare, iar in acest caz ne asumam eforturile financiare si de timp enorme pentru a reface lantul economic; sau
3) Impunem restrictiile necesare pentru a tempera ritmul imbolnavirilor pentru a putea fi preluate si gestionate de sistemul medical, iar Guvernul creeaza programe corecte, usor accesibile si echitabile prin care sa isi asume sustinerea sectoarelor afectate pana in momentul posibilitatii de restart.
Tinand cont si de o estimare realista a unui posibil moment de restart care poate fi in 9-12 luni, intuind – si spun intuind pentru ca ar fi probabil imposibil sa se realizeze un calcul corect – ce ar insemna chiar si numai ca timp refacerea lantului economic unde o perioada de 10 ani nu ar fi de neconceput, as sugera varianta 3) ca fiind o solutie echilibrata si din punct de vedere fiananciar, dar si din perspectiva implicatiilor medicale asupra populatiei .
V-au ajutat fondurile anuntate de Guvern pentru a ajuta IMM-urile?
Nu. Una e ideea buna si alta e implementarea. Cam asta s-a intamplat si cu aceste fonduri. Ideea a fost buna dar conditionarile impuse de stat si banci sunt prohibitive. Vorbind de partea de creditare va dau un exemplu: daca ai amanat o rata la un credit in aceasta perioada, rata fiind amanata pe baza legii, cu act aditional incheiat cu banca care a finantat, esti declarat cu credit restructurat. Daca esti declarat cu credit restructurat, banca prin care doresti sa accesezi creditul de capital de lucru iti refuza dosarul pentru ca nu ai avut capital de lucru. Adica ar fi trebuit sa existe capital de lucru, sa nu amani nici o plata si doar in acest caz iti ofera capital de lucru.
A doua situatie pe care o pot exemplifica ar fi cu granturile oferite pentru domeniile afectate. Doua aspecte ar fi de mentionat. Primul ca se solicita cofinantare ceea ce nu e realist la finantarea pentru capital de lucru in acest context in care companiile primesc tocmai pentru ca au fost afectate iar al doilea, se impune ca banii sa fie cheltuiti in trei luni. Poate nu vi se pare nimic gresit si nici nu ar fi daca vorbim de o firma care are datorii la stat, furnizori, in aceasta situatie firma cheltuie banii in prima zi probabil. Dar daca vorbim de o firma sanatoasa fianciar, care a avut parte de management performant si a reusit sa isi gestioneze corect finantele astfel incat sa ajunga la acest moment sa nu aiba datorii ( dar este la limita supravietuirii ), acea firma probabil ca in cele trei luni nu ar cheltui toti banii pentru ca ar platii doar cheltuielile curente.
Pe scurt, dam granturi pentru cine are multe datorii, dar firmele care si-au platit toate obligatiile sunt vitregite. Prea multe argumente in sensul acesta nu consider ca sunt necesare deoarece eficienta acestor masuri se poate vedea in statisticile in legatura cu numarul de firme inchise, pe punctul de a fi inchise sau suspendate temporar.
