Drepturile omului, victime colaterale în lupta împotriva COVID-19

Poate că nu prezintă mare interes acum, când nevoile sunt altele, dar mâine sau peste câteva luni, când vom ieși din situația asta, pentru că vom ieși într-un fel sau altul, s-ar putea să ne trezim într-o postură ingrată.

Impactul noului coronavirus este resimțit în întreaga lume și în toate domeniile vieții noastre, de la sănătatea fizică și psihică, la securitatea locului de muncă, locuința și viața de familie.

Inegalitățile existente sunt mai vizibile ca niciodată.

Pe fondul nevoii incontestabile de a controla răspândirea virusului, multe dintre măsuri luate ne afectează din plin, și nu știu în ce măsură sunt toate necesare sau justificate.

Sistemul de sănătate este încordat. Profesioniștii din domeniul sănătății lucrează neobosit, în medii cu risc ridicat și nesigur.

O treime din populația lumii se află acum într-un fel de izolare. Am fost martorii prietenilor care își pierd locul de muncă și suntem spectatorii vremurilor economice tulburi.

Deoarece virusul continuă să se răspândească și date fiind măsurile extraordinare luate pentru combaterea pandemiei, drepturile omului trebuie menținute, fără excepție, până nu devin irelevante sau iluzorii.

Viața normală a fost deja suspendată, fiind introduse măsuri de combatere a răspândirii bolii prin „blocaje”, interdicții la adunările sociale și închiderea facilităților publice.

Aceste măsuri au avut, de asemenea, un impact asupra sistemelor de justiție, accesul la instanțe fiind supus unor restricții severe.

Instanțele au fost deja închise din cauza coronavirusului.

Cu toate asta, menținerea accesului la justiție și al oamenilor la a-și exercita drepturile nu a fost niciodată mai importantă decât acum.

Accesul la justiție este un principiu de bază al statului de drept. În absența accesului la justiție, oamenii nu pot să-și exercite drepturile.

Se naște întrebarea: dacă se închid instanțele de judecată, în ce mod statul de drept va putea fi menținut în perioada asta?

Din perspectivă practică, chiar înainte de COVID-19, sistemul nostru judiciar se străduia să țină pasul. Instanțele sunt într-o eternă întârziere din cauza lipsei de resurse și a unei multitudini de alți factori.

Închiderea instanțelor sau reducerea activităților – chiar și pentru o perioadă scurtă de timp (asta în condițiile în care am pierdut cam primele 2 luni pe fondul grevei magistraților)- nu va face decât să pună presiune suplimentară asupra unui sistem care este deja la limita sa.

Articol de Antuanela Stancă, avocat în Baroul București

Comments

comentarii