Au început atelierele pentru primul Ghid de bune practici între puterile statului. Judecătoarea Andrea Chiș a vorbit în deschidere, în calitate de reprezentant CSM și manager de proiect.

În 14 februarie, a avut loc primul workshop pentru redactarea Ghidului de bune practici între puterea judecătorească și puterea legislativă, în cadrul Proiectului pe fonduri europene – transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, derulat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Redăm mai jos discursul pe care l-a ținut în deschiderea evenimentului judecătoarea Andrea Chiș, în numele CSM și în calitate de manager al acestui proiect:

Distinși invitați,

Stimați colegi,

           Cred că simțim cu toții că suntem într-un moment istoric, pentru că este pentru prima oară când cele trei puteri ale statului își propun să se așeze la aceeași masă, într-un proiect comun, pentru a stabili împreună forme de comunicare în beneficiul întregii societăți românești, forme care, finalmente, nutrim cu toții speranța că vor fi materializate într-un Ghid de bune practici în comunicare, scris împreună și asumat deopotrivă.

           Consiliul Superior al Magistraturii și-a propus un proiect îndrăzneț, de schimbare a paradigmei de comunicare în societate, asumându-și redactarea unei strategii integrate de comunicare, având o structură complexă, care include mai multe componente, dintre care una este cea care ne reunește acum.

           Nu voi insista asupra detaliilor acestei strategii, unii dintre dumneavoastră le cunoașteți deja cel puțin din Conferința de lansare a proiectului TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar.

           Voi aminti doar că sistemul judiciar, prin CSM, își dorește și își asumă o evaluare externă și internă obiectivă, materializată într-o cercetare sociologică, incluzând componente calitative și cantitative privind imaginea sistemului judiciar și nivelul de încredere în modul în care acesta funcționează. Vor fi întrebați actori din sistem și din afara acestuia, persoane fizice și juridice care au avut sau nu legătură cu justiția, profesioniști, ziariști, oameni politici cum anume este reflectată activitatea justiției în ochii societății în general. Desigur, ca livrabil al acestui proiect, ne interesează ce anume influențează percepția, pentru a ne adapta strategia de comunicare în funcție de aceasta și a stabili ce poate fi îmbunătățit prin comunicare, însă, în mod evident, ne dorim o ameliorare și în substanță, acolo unde este cazul, a modului în care funcționăm ca sistem.

           Ne-am propus realizarea unor ghiduri de bune practici cu celelalte puteri, cu celelalte profesii juridice și cu mass media în același scop de a primi feedbackul acestor actori importanți din societate, de a ne vedea prin ochii acestora și de a înțelege că este nevoie să ne facem o introspecție, acolo unde este cazul, și să acționăm pentru îmbunătățirea pe fond a serviciilor noastre, a modului în care comunicăm cu acești actori și cu societatea în general și pentru a crește încrederea în actul de justiție, ținând seama de faptul că încrederea în justiție nu este o valoare în beneficiul judecătorului, ci al justițiabilului, fără această încredere nu doar justiția, ci societatea însăși nepunând funcționa.

           Numai că, vorbind de încredere, în calitate de consiliu judiciar, implicat, printre altele, în activitățile Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare și coordonând pentru al doilea an consecutiv unul dintre cele mai importante proiecte ale rețelei – proiectul Public Confidence and the Image of Justice, ne-am dat seama că nu putem crește încrederea în sistemul judiciar fără a crește încrederea în instituții în general.

           Acesta este motivul pentru care ne-am adresat celorlalte puteri pentru ca împreună să contribuim la creșterea încrederii în noi și în instituții și, chiar mai mult de atât, propunându-ne în mod ambițios creșterea nivelului de încredere în societatea românească în general.

           Poate pare un paradox propunerea de scriere și adoptare a acestui ghid, pentru că societățile cu nivel ridicat de încredere nu au nevoie de prea multe reguli scrise pentru a funcționa bine. Cred că este cel mai bun deziderat al ghidului acesta: să ajungem la momentul la care să nu mai avem nevoie de el.

           În punctul în care ne aflăm, însă, și pe care vă propun să îl analizăm în continuare împreună, e nevoie să vedem unde suntem acum ca nivel de încredere în noi ca puteri și între noi și ce anume putem facem pentru a crește nivelul de încredere.

           Ghidul acesta nu este doar pentru momentul prezent, ci pentru un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. De aceea, așa cum veți constata deschizând mapele dumneavoastră, ne-am propus, alături de experții selectați în proiect, și vă propunem și dumneavoastră, așteptând, desigur, observațiile și propunerile dumneavoastră, câteva teme generale, cum ar fi, de exemplu, formal și informal în comunicarea dintre puteri, din care unele sperăm să fie abordate în această întâlnire.

           Desigur, aveți libertatea/posibilitatea să formulați alte propuneri de teme, observații pe marginea temelor generale propuse și chiar ne dorim asta, așa cum rezultă din chiar cuprinsul agendei, în care veți vedea în final că dorim să stabilim împreună temele următoarei întâlniri.

           Faptul că dumneavoastră ați acceptat propunerea noastră arată multă disponibilitate la dialog și vă suntem recunoscători pentru asta. Știm că poate pentru unii dintre dumneavoastră nu a fost ușor să acceptați această invitație la dialog, pentru că agenda a fost comunicată poate mai târziu decât ne-am fi dorit, aceasta însă pentru că ne-am gândit foarte mult la lucrurile care ne unesc, și nu la cele care ne despart, gândindu-ne la teme care să ne aducă împreună și fiind atenți să nu propunem teme care ar putea adânci eventuale deficiențe de comunicare existente în prezent. Separarea puterilor în stat în lumina Constituției noastre nu înseamnă sub nicio formă o lipsă de dialog, ci, dimpotrivă, o colaborare loială. Asta încercăm să definim, poate, în cele ce urmează, ce înseamnă din perspectiva fiecăruia dintre noi o colaborare loială.

           Facem asta nu doar ca să ne facem nouă viața mai ușoară, deși nici acesta nu este un deziderat neglijabil, ci pentru că societatea așteaptă asta de la noi.

           Cred că dăm un exemplu unic cele trei puteri dacă ne unim eforturile în a transforma societatea noastră într-una cu nivel de încredere ridicat între oameni în general.           

           De data aceasta, Consiliul Superior al Magistraturii a fost cel care a întins o mână, însă trebuie să recunoaștem că o astfel de inițiativă a venit în urmă cu puțini ani și din partea puterii legiuitoare, printr-un reprezentant provenit din rândurile sistemului judiciar și pe care l-am rugat și a fost amabil să accepte să spună câteva cuvinte în deschiderea acestui eveniment. Este vorba despre domnul senator Robert Marius Cazanciuc, fostul nostru coleg procuror, fost Ministru al Justiției, actualmente Președintele Comisiei Juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat. Vă mulțumim, domnule senator, pentru sprijinul acordat în realizarea acestui proiect și vă invităm să ne adresați câteva cuvinte în debutul acestui eveniment.                     

Comments

comentarii