Motivarea condamnărilor în dosarul ”Mită la CJ Cluj”: ”Știrbirea încrederii în instituţiile statului şi încurajarea unor relaţii întemeiate pe interese materiale”

Judecătorii Claudia Ilieș și Valentin Chitidean de la Curtea de Apel Cluj arată în motivarea condamnărilor din dosarul ”Mită la la CJ Cluj” că: ”Consecinţele pe care astfel de infracţiuni le produc în societate, respectiv ştirbirea încrederii în instituţiile statului şi încurajarea unor relaţii întemeiate pe interese materiale în detrimentul respectării legii în raport cu folosirea banilor publici, justifică aplicarea unor pedepse corespunzătoare şi proporţionale cu pericolul pe care infracţiunile de corupţie îl determină.”

În 31 ianuarie, magistrații Curții de Apel au pronunțat decizia definitivă, prin care au primit pedepse cu executare Uioreanu, Bene și Pogăcean, iar Petran și Davidescu au primit pedepse cu suspendare.

Un aspect intens dezbătut la proces, mai ales în faza apelului, a fost martorul cu identitate protejată numit fictiv Ion Ursache. S-a discutat mult despre modul în care acesta a dus laptopul lui Răzvan Pop la DNA și dacă martorul protejat esta sau nu aceeași persoană cu Pop. În motivarea deciziziei, judecătorii precizează că ”declaraţia martorului Ursache Ion apare ca lipsită de relevanţă”

Mai jos puteți citi strict motivarea Curții de Apel din decizia definitivă, fără părțile în care sunt reluate rechizitoriul și apărările inculpaților:

”Analizând actele şi lucrările dosarului, probele administrate în cursul urmăririi penale în faza de cercetare judecătorească şi în apel, Curtea reţine că prima instanţă a dat o corectă interpretare întregului material probator şi a reţinut o stare de fapt conformă cu acesta, formându-şi convingerea asupra existenţei vinovăţiei fiecăruia dintre inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor imputate acestora, cu trimitere la mijloacele de probă administrate direct şi nemijlocit, înlăturând motivat apărările fiecărui inculpat.

Astfel, în mod judicios s-a reţinut de către prima instanţă, în esenţă că inculpatul Uioreanu Horea Dorin, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei, din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a şi alin. 4 lit. a şi b din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Comimpex SRL deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile. (10 acte materiale).

În aceeaşi calitate, inculpatul Uioreanu Horea a pretins de la inculpatul Bene Ioan suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c), alin. 3 lit. a şi alin. 4 lit. a şi b din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de S.C..C Napoca SA deţinută de inculpatul Bene Ioan (7 acte materiale).

Totodată, la data de 13 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.20049, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv S.C. Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL, reprezentată de suspectul Foia Ardelean Flaviu Sebastian, ce atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, acte folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în valoare de 5.000 euro, încercând astfel să disimuleze adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită.

În acelaşi timp, inculpatul Uioreanu Horea Dorin la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul Petran Ioan a pretins de la inculpatul Davidescu Gabriel Radu – director de dezvoltare al SC UTI Grup SA suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective (cu referire la cele prev. de art. 104 alin. 1 lit. b, alin. 3 lit. a din Legea 215/2001), să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL concesiunea unui nou teren în vederea realizării unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.

În privinţa inculpatului Bene Ioan s-a reţinut corect că în perioada octombrie 2012 – martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a remis inculpatului Uioreanu Horea Dorin suma de 278.000 lei din suma totală de 300.000 lei pretinsă, pentru ca acesta în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a şi alin. 4 lit. a şi b din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de S.C.C. Napoca SA pe care o deţinea (7 acte materiale).

La data de 13 mai 2014 acest inculpat a convenit cu inculpatul Uioreanu Horea Dorin să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL, reprezentată de suspectul Foia Ardelean Flaviu Sebastian, ce atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, acte folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă- sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, acte care au fost semnate din partea societăţii Napocamin de martorul Fărcaş Mugurel, care a acţionat fără vinovăţie.

Inculpatul Pogăcean Vasile a promis inculpatului Uioreanu Horea Dorin suma totală de 693.224 lei din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a remis în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a) şi alin. 4 lit. a şi b din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile (10 acte materiale).

În legătură cu inculpatul Petran Ioan, consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, se reţine că la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Davidescu Gabriel Radu- director de dezvoltare al SC UTI Grup SA suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective (cu referire la cele reglementate de art. 91 alin. 4 lit. a) şi b) din Legea 215/2001) să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.

Referitor la inculpatul Davidescu Gabriel Radu, din probele şi actele dosarului a rezultat că în calitate de director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, la data de 9 aprilie 2014 a promis inculpaţilor Petran Ioan, consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj şi Uioreanu Horea Dorin, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective aceştia să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a remis efectiv câte 5.000 euro pentru fiecare.

Curtea, analizând expunerea hotărârii atacate, îşi însuşeşte starea de fapt reţinută pe larg, apreciindu-se că motivarea este conformă cu dispoziţiile art.403 C.pr.pen. şi jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor Omului, iar probele administrate în apel nu sunt apte de a o modifica.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, se admite că o instanță de control judiciar își poate însuși argumentele instanței ierarhic inferioare, precizând acest aspect, în măsura în care constată și menționează că nu a identificat vreun argument nou pentru a respinge această motivare (cz. Albina contra României, Hot. nr. 4/2005).

Curtea Europeană a considerat că, respingând o cale de atac, instanța sesizată poate, în principiu, să își însușească motivele reținute în decizia atacată” (CEDO, Marea Cameră, hotărârea Garcia Ruiz c. Spania, 21 ianuarie 1999, 30544/96).

Asupra apelului declarat de inculpatul Uioreanu Horea Dorin, Curtea constată următoarele:

Cu privire la cererea formulată de inculpat, de excludere din materialul probator a declaraţiilor martorului Pop Răzvan, a martorului cu identitate protejată Ursache Ion şi a percheziţiei informatice efectuate în cursul urmăririi penale, în temeiul art.101 alin.1 şi respectiv, art.101 alin.2 C.pr.pen., se reţine că:

Potrivit dispozițiilor art. 342 C. proc. pen., obiectul procedurii de cameră preliminară este descris explicit în cuprinsul acestora, care statuează neechivoc asupra prerogativelor judecătorului de a verifica, după trimiterea în judecată, competența instanței sesizate prin rechizitoriu, legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Astfel, Codul de procedură penală reglementează această procedură a camerei preliminare prin care se verifică legalitatea și loialitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale, pentru a se verifica incidența sancțiunii excluderii, sancțiune derivată din cea a nulității conform art. 102 alin. 3 C. proc. pen.

Curtea constată că în prezenta cauză, în procedura camerei preliminare au fost invocate aspecte de nelegalitate privind percheziţia informatică şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, iar judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj s-a pronunţat, în sensul constatării legalităţii acestei probe, precum şi a tuturor celorlalte probe administrate în cursul urmăririi penale, statuând în mod definitiv în acest sens, prin încheierea penală nr.27 din 15 ianuarie 2015.

În consecinţă, reiterarea, în fața instanței de apel, a aceleiași cereri asupra căreia s-a pronunțat în mod definitiv Judecătorul de cameră preliminară, nu poate conduce, în lipsa altor elemente, la concluzia că se impune excluderea percheziţiei informatice şi a raportului de constatare tehnico ştiinţifică realizate în cursul urmăririi penale. În acest sens, s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin: decizia penală nr.40/22 februarie 2016, decizia nr.416/27 octombrie 2016, decizia nr.119 din 12 iunie 2017.

Prin folosirea terminologiei de verificare a legalităţii administrării probelor, legiuitorul a urmărit să supună controlului judecătorului de cameră preliminară modalitatea, operaţiunile de obţinere şi folosire a probei, putându-se constata nulitatea procedurii de administrare a probei, cu consecinţa excluderii acesteia.

În acest sens este şi Decizia nr.383 din 27 mai 2015 a Curţii Constituţionale, în care se menţionează că o probă nu poate fi obţinută nelegal, decât dacă mijlocul de probă sau procedeul probatoriu din care este obţinută proba este nelegal.

De asemenea prin Decizia nr.516 din 2017 a Curţii Constituţionale se statuează că, în cadrul procedurii de cameră preliminară este validată legalitatea probelor, urmând ca aspectele ce ţin de temeinicia acestora să fie puse în discuţia judecătorului de fond în raport de situaţia concretă.

Prin urmare, proba cu percheziţia informatică nu poate fi exclusă ca fiind nelegală, iar aspectele invocate referitoare la modul în care laptop-ul, obiect al acestei percheziţii, a intrat în posesia organului de urmărire penală, raportat la declaraţia dată în apel de martorul Ursache, nu afectează proba în sine şi legalitatea acesteia şi nu reprezintă chestiuni noi care ar fi decurs din cercetarea judecătorească efectuată ulterior procedurii de cameră preliminară.

În acest context, declaraţia martorului Ursache Ion apare ca lipsită de relevanţă.

Referitor la declaraţia martorului Pop Răzvan, se reţine în primul rând că, judecătorul de cameră preliminară a constatat că în cauză nu există nicio încălcare a principiului legalității și loialității probelor, desigur având în vedere şi declaraţia acestui martor, declaraţie ce nu a fost contestată din punct de vedere a loialităţii în procedura camerei preliminare.

Împrejurarea relevată în faţa instanţei de apel de către martorul Pop Răzvan, referitoare la anumite „explicaţii date de procuror cu privire la ce se poate întâmpla dacă nu colaborează”, nu poate fi considerată o promisiune sau ameninţare în sensul dispoziţiilor art.101 alin.1 C.pr.pen,

De asemenea, nu există nicio dovadă din care să rezulte că mărturisirea a fost obţinută prin utilizarea unor asemenea mijloace care să fie de natură să genereze convingerea că aceasta nu a fost dată în mod liber sau că a fost dată în circumstanţe de natură a-i afecta credibilitatea.

Faptul că faţă de martor s-a dispus o soluţie de clasare în dosarul în care era cercetat la momentul depunerii mărturiei sau că, în prezentul dosar, martorul nu a fost cercetat pentru infracţiuni în legătură cu cele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, nu conduc automat la concluzia că declaraţia dată a fost obţinută prin promisiuni sau ameninţări. Toate aceste aspecte erau cunoscute la momentul formulării cererilor şi excepţiilor în procedura camerei preliminare.

Este de observat şi faptul că prin rechizitoriul din 19 iunie 2014 emis în dosar 4/P/2014 al DNA S.T. Cluj s-a dispus clasarea cauzei privind faptele de luare de mită prev.de art.289 alin.1 C.pen. rap.la art.6 din Legea 78/2000, şantaj, prev.de art.207 C.pen., abuz în serviciu, prev.de art.132 din legea 78/2000 rap.la art.297 C.pen. ce a făcut obiectul plângerii formulate de inculpatul Bene Ioan împotriva numitului Pop Răzvan Marius, soluţie care a fost menţinută prin ordonanţa nr.2008/II/2/05.08.2014 dată deprocurorul şef al Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA, iar prin încheierea penală nr.72 din 24 februarie 2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj, s-a respins ca tardivă plângerea formulată de inculpatul Bene Ioan împotriva ordonanţei de clasare.

Instanţa nu poate reţine, contrar celor dispuse prin ordonanţa de clasare, că martorul ar fi beneficiat de o soluţie favorabilă din alte motive decât cele reţinute de procuror, în lipsa unor probe în acest sens.

În concluzie, instanţa de apel a analizat probele a căror legalitate a fost contestată, prin prisma temeiniciei acestora, a loialităţii şi a valorii lor, în conformitate cu art.103 C.pr.pen., prin raportare la întreg materialul probator existent în cauză, după cum se va observa şi în cele ce urmează.

Referitor la motivele de apel vizând netemeinicia hotărârii:

1. Cu privire la activitatea infracţională reţinută în raport cu inculpatul Pogăcean Vasile, critica referitoare la împrejurarea că inculpatul Uioreanu Horea Dorin, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean nu avea atribuţii pentru acordarea finanţărilor potrivit OUG nr.28/2013, nu este întemeiată.

Din art.9 alin.4 OUG nr.28/2013, rezultă că, în termen de 15 zile de la comunicarea bugetului, consiliile judeţene după consultarea autorităţilor administraţiei publice locale transmit Ministerului Dezvoltării Regionale al Administraţiei Publice propunerile de finanţare detaliate pe obiective de investiţii noi pentru anul în curs, pe baza criteriilor de prioritozare.

De asemenea, din dispoziţiile art.104 alin.1 lit.c, alin.3 lit.a, şi alin.4 lit.a şi b din Legea nr.215/2001 reiese că preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte atribuţii privind bugetul propriu al judeţului, exercită funcţia de ordonator principal de credite, întocmeşte proiectul judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le propune spre aprobare consiliului judeţean în condiţiile şi termenele prevăzute de lege.

Din declaraţiile martorilor Ciortea Teofil (vol.III f.35136 dosar fond), Creţu Alexandru Simion (f.208-2011 dosar fond), a rezultat că alocarea sumelor în baza OUG nr.28/2013 s-a realizat pe baza unor criterii expres prevăzute în ordonanţă, fiind respectată metodologia şi că unităţile administrativ teritroriale trimiteau liste cu propuneri care se înaintau ulterior Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii iar conducerea consiliului judeţean, în urma analizării acestora stabilea alocările de fonduri. Totodată martorul Creţu Alexandru arată că a primit lista cu obiectivele propuse şi sumele alocate de conducerea Consiliului Judeţean Cluj, precum şi faptul că inculpatul Uioreanu putea influenţa cuantumul acestor sume şi proiectele.
În acelaşi timp martorul Pop Răzvan a declarat că a existat o prioritizare în alocarea resurselor bugetare de către consiliul judeţean, listele întocmite fiind înaintate Ministerului Dezvoltării Regionale.

În mod evident, la 31 mai 2013 sub semnătura preşedintelui Uioreanu Horea Dorin, Consiliul Judeţean Cluj a trimis Ministerului Drezvoltării adresa nr.100.14/31 mai 2013 privind propunerea de alocare bugetară pentru finanţarea în continuare a unor lucrări prin OUG nr.28/2013, în listă regăsindu-se şi lucrările contractate de S.C. Sinai Comimpex SRL la comunele Fizeşul Gherli şi Cîţcău. Ulterior în luna octombrie 2013 a fost acordată o altă alocare bugetară, adresa nr.18242/17.10.2013 fiind semnată pentru inculpatul Uioreanu Horea Dorin de vicepreşedintele consilului judeţean Oleleu, S.C. Sinai Comimpex SRL fiind din nou vizată pentru proiectele Cîţcâu, Iclod şi Fizeşul Gherlii.

Din cele de mai sus rezultă în mod cert că inculpatul, în calitate de preşedinte al Consilului Judeţean Cluj, avea atribuţii directe în selectarea lucrărilor ce urmau să fie incluse pe lista de propuneri, iar din probele administrate reiese că acesta a pretins şi primit sume de bani în legătură cu îndeplinirea acestor atribuţii, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 C.p.

Remiterea unei sume de 40.000 lei în aprilie 2013 rezultă din declaraţiile martorului Pop Răzvan, ale inculpatului Pogăcean Vasile care a recunoscut că a avut o întâlnire cu preşedintele CJ Cluj la consiliului judeţean, iar ulterior a acceptat să-i remită prin intermediul martorului Pop Răzvan suma solicitată (susţinând că ar fi fost pentru campania electorală), dar şi din declaraţia inculpatului Uioreanu Horea care admite că s-ar fi putut să primească această sumă de bani, însă era pentru partid.

Totodată în perioada mai 2013 – februarie 2014, inculpatul Pogăcean Vasile a remis inculpatului Uioreanu Horea prin intermediul lui Pop Răzvan suma totală de 74.500 lei astfel: câte 5000 lei la 23 mai, 24 mai şi 03 iunie; 4500 lei la 06 iunie 2013, 5000 lei la 5 septembrie 2013 şi 30.000 lei la 09 ianuarie 2014; 10.000 lei la 20 ianuarie 2014; 2200 euro la 24 februarie 2014.

La data de 10 mai 2014 s-a mai remis suma de 20.000 lei în parcarea Univers T Cluj-Napoca sumă pretinsă inculpatului Pogăcean Vasile la 6 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea recunoscând primirea acestei sume în declaraţiile date.

Cele de mai sus rezultă din declaraţiile celor doi inculpaţi ale martorului Pop Răzvan, dar şi din evidenţa extrasă din conţinutul laptop-ului aparţinând martorului Pop Răzvan, aşa cum s-a arătat în hotărârea instanţei de fond.

Totodată în mod judicios s-a susţinut că remiterea sumelor de către inculpatul Pogăcean Vasile s-a făcut în urma unei înţelegeri cu inculpatul Uiorean Horea şi pentru ca acesta să-l sprijine în obţinerea resurselor bugetare necesare punerii în executare a proiectelor derulate prin S.C. Sinai Comimpex SRL, având atribuţii, după cum s-a arătat, în întocmirea listelor de propuneri către Ministerul Dezvoltării Regionale.

Această legătură şi înţelegere între cei doi, precum şi faptul că inculpatul Uioreanu Horea a primit sumele de bani cu titlu de mită, că ele s-au stabilit iniţial la un procent de 15 % din valoarea contractelor şi că nu au reprezentat donaţii pentru partid rezultă din următoarele:

Martorul Pop Răzvan declară că la sfârşitul anului 2012 inculpatul Uioreanu i-a comunicat că s-au achitat arierate pentru comunele Câţcău şi Fizeşul Gherlii unde se efectuaseră lucrări de către inculpatul Pogăcean şi are o înţelegere cu acesta, în sensul remiterii a 15% din sumele încasate fără TVA.
După achitarea primei tranşe de bani, respectiv suma de 40.000 lei (cea mai consistentă) s-a emis adresa nr.100.14 /31 mai 2013 cu propunerea de alocare buget pentru finanţare lucrări S.C. Sinai.

În luna aprilie 2013 nu era în derulare vreo campanie electrorală. Din discuţia purtată de inculpatul Pogăcean Vasile cu martorul Pop Răzvan la data de 21 martie 2014, cel dintâi cere explicaţii privind felul în care vor avea loc alocările bugetare, se discută despre remiterea sumei de 10.000 lei în procent de 15%, admiţând că este restant la plata tranşelor.

La 13 mai 2014 în convorbirea telefonică dintre inculpatul Uioreanu Horea şi martorul Pop Răzvan, inculpatul admite primirea sumei de 20.000 lei şi discută despre cât mai are de încasat. Totodată admite existenţa fişierului din laptop folosind expresia „să noteze acolo”.

Destinaţia sumelor de bani rezultă, atât din declaraţia martorului Pop, corelată cu extrasele bancare aferente chetuielilor casnice, cât şi din evidenţa extrasă din laptopul martorului Pop Răzvan.

Din declaraţiile martorilor Mânecan Ionel primar Fizeşul Gherlii şi Cârhaţ Aurel Emil primar Bonţida rezultă că inculpatul Uioreanu s-a interesat de proiectele derulate de societatea inculpatului Pogăcean Vasile.

Din discuţia redată în interceptările din 25 aprilie 2014, preşedintele consiliului judeţean cere martorului Pop Răzvan date concrete privind sumele primite de la Pogăcean Vasile admiţând că a primit suma de 100.000 lei şi mai are de primit suma de 300.000 lei.

În acelaşi timp nu există nicio probă din care să rezulte că sumele de bani primite au avut o altă destinaţie cum ar fi aceea a finanţării partidului PNL sau utilizării în campania electorală.

Apărările inculpatului Uioreanu au fost înlăturate în mod justificat raportat la toate cele menţionate mai sus.

Pentru existenţa infracţiunii de luare de mită prev. de art.289 C.pen., nu prezintă relevanţă dacă au fost sau nu defavorizate alte societăţi comerciale sau că firma S.C. Sinai era îndreptăţită sau nu să primesacă alocările bugetare pentru proiectele derulate, fiind suficient ca primirea sumelor de bani să aibă loc în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea sau întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

2. Referitor la motivele de apel în raport de activitatea infracţională imputată în relaţia cu inculpatul Bene Ioan, Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate, fiind de asemenea întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită pentru care inculpatul Uioreanu a fost trimis în judecată.

În esenţă, se susţine că inculpatul Uioreanu nu avea atribuţii în legătură cu atribuirea, derularea sau executarea contractelor S.C. C. Napoca S.A, că sumele de bani recunoscute ca primite au reprezentat sponsorizări ale partidului (cu excepţia sumei de 10.000 lei ce a constituit un împrumut) şi că nu există o corelare între achitarea sumelor de bani şi semnarea documentelor pentru alocarea fondurilor necesare plăţii contractelor derulate cu S.C. Construcţii Napoca S.A.

În legătură cu atribuţiile Consiliului Judeţean Cluj şi în special al inculpatului Uioreanu în calitate de preşedinte cu privire la alocarea fondurilor necesare plăţii contractelor în derulare ale S.C. C. Napoca S.A deţinută de inculpatul Bene Ioan, inclusiv a contractului nr.146/2011, având ca obiect realizarea investiţiei „Pista de decolare-aterizare de 2100 şi suprafeţe de mişcare aferentă „ continuat cu proiectul de execuţie platformă de staţionare aeronave „Apron 4” , a rezultat din actele dosarului şi declaraţiile martorilor audiaţi (în special martora Tatomis Simona Cornelia – director general în cadrul Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Resurse Umane din cadrul CJ Cluj) că această instituţie îşi asumase obligaţia finanţării obiectivului vizat de contractul nr.146/2011 încheiat între aeroport şi societatea Napoca, constând din alocări de sume din bugetul judeţean, aceste sume fiind transferate în perioada 2011-2014 din bugetul Consiliului Judeţean Cluj în contul Aeroportului, pe baza solicitărilor acestuia în funcţie de derularea contractului.
Martora Tatomir Simona a arătat, de asemenea, că responsabilitatea de a urmări derularea acestei investiţii revenea Aeroportului, inculpatul Uioreanu preşedinte al CJ Cluj fiind ordonator de credite şi cel care semna documentele.

În consecinţă, nu se poate susţine că inculpatul Uioreanu nu avea nicio atribuţie în derularea sau executarea contractelor S.C. C. Napoca S.A.
Referitor la achitarea sumelor de bani recunoscute în cea mai mare parte de inculpatul Uioreanu şi arătate în detaliu de inculpatul Bene Ioan, dar confirmate şi de martorul Pop Răzvan este evident că acestea s-au remis în considerarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale preşedintelui consiliului judeţean, în speţă de finanţări pentru executarea contractelor S.C. C Napoca S.A ce au avut loc pe parcursul perioadei 2013 – 2014.

În acest sens, susţinerea inculpatului Uiorean Horea că ar fi primit suma de 100.000 lei – 150.000 lei ca sponsorizare pentru partid, nu îşi găseşte explicaţie şi nici nu este susţinută de vreo probă de la dosar.

Chiar dacă inculpatul Bene Ioan a afirmat la rândul său că la momentul pretinderii unor sume de bani, inculpatul Uiorean Horea ar fi menţionat că sunt pentru partid, acesta a arătat clar că imediat după remiterea lor se detensiona relaţia cu consiliul judeţean.

Pe de altă parte, în perioada remiterii sumelor de bani nu a existat nicio campanie electrorală şi nu există nicio evidenţă că sumele respective au fost destinate unor cheltuieli aferente acestei campanii. Dimpotrivă evidenţa ţinută de martorul Pop Răzvan atestă utilizarea în scopuri personale a sumelor primite de inculpatul Uioreanu şi pentru cheltuieli ale familiei.

În acest context, al relaţiilor dintre cei doi inculpaţi, remiterea sumei de 10.000 lei din 2014 pentru achitarea unor servicii juridice ale avocatului fiului inculpatului Uioreanu, nu poate fi disociată de activitatea infracţională desfăşurată şi considerată un împrumut. Nu numai că nu s-a discutat despre un termen de restituire a acestei sume, dar este greu de acceptat că inculpatul nu avea suma de 10.000 lei în acea perioadă, raportat la veniturile sale, dar şi la celelalte sume de bani primite anterior de la inculpaţii Bene şi Pogăcean.

Prin urmare, şi acest act material de luare de mită este dovedit, şi se circumscrie activităţii infracţionale continuate.

Referitor la infracţiunea de fals sub înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani în raport cu contractul dintre S.C. Napocamin SRL şi Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative, Curtea apreciază că instanţa de fond a stabilit în mod corect starea de fapt.

Astfel, din declaraţiile martorului Pop Răzvan rezultă că în primăvara anului 2014 inculpatul Uiorean Horea a comandat efectuarea unui sondaj de opinie de către firma aparţinând martorului Foia Ardelean Florin, iar inculpatul Bene Ioan va achita costul acestuia.

Inculpatul Uioreanu Horea a declarat în faza de urmărire penală că a încercat să obţină plata unui sondaj de opinie în perioada campaniei sau anterior, în valoare de 5000 euro, convenind cu inculpatul Bene Ioan să achite studii de piaţă, contractul urmând a fi încheiat pe una din firmele inculpatului Bene, cu Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative.

Din convorbirea relatată în rechizitoriu la data de 15 mai 2014 rezultă că inculpatul Bene Ioan ştia că actul trimis de Pop Răzvan pe email se referă la un studiu de piaţă şi nu la o sponsorizare.

Totodată, martora Cuc Daniela Crina a declarat că a primit pe email un contract de sponsorizare şi i l-a dat lui Pop Rareş în biroul lui Bene, iar martorul Dan Claudiu a informat-o anterior despre primirea acestui contract.

Martorul Foia Ardelean a arătat în faza de urmărire penală că pentru a obţine plata acelui sondaj de opinie i s-a solicitat încheierea unui contract cu S.C. Napoca Min iar „domnii de la construcţii” ar fi achitat sondajul.

3. Cu privire la activitatea infracţională imputată inculpatului Uioreanu în legătură cu inculpaţii Davidescu Gabriel şi Petran Ioan se reţin următoarele:

Din declaraţiile martorilor Raţiu Marian, Iliescu Ştefan şi Seiculescu Alexandru a rezultat că reprezentaţii UTI au făcut numeroase demersuri în obţinerea parcării long-term şi amplasarea acesteia într-o altă zonă faţă de cea afectată parcărilor aflate în exploatare. Martorii, angajaţi ai consiliului judeţean au arătat, legat de aceste parcări, că au fost abordaţi şi de preşedintele Consilului Judeţean Cluj care s-a arătat interesat de problema respectivă, discuţie la care a participat şi inculpatul Petran.

La data de 9 aprilie 2014 a avut loc o întâlnire între inculpaţii Uioreanu, Petran şi Davidescu la sediul UTI din Bucureşti, confirmată de cei trei. Inculpaţii Uioreanu şi Petran au susţinut că atunci s-a discutat cu reprezentanţii UTI despre obţinerea unei sponsorizări pentru campania electrorală, deşi martorul Urdăreanu Tiberiu (finanţatorul grupului UTI) despre care cei doi inculpaţi au arătat că a asistat la discuţii şi a fost de acord cu sponsorizarea, neagă acest lucru în declaraţiile date. Martorul susţine că a asistat foarte puţin la discuţii şi nu s-a vorbit despre vreo sponsorizare şi, de altfel, societăţile din grupul UTI nu au acordat niciodată sponsorizări.

Martorii Raţiu Mariana şi Iliescu Ştefan au declarat că reprezentanţii UTI au cerut în repetate rânduri concesionarea unui teren pentru înfiinţarea parcării long-term.

După întâlnirea din 8 aprilie 2014 inculpatul Petran Ioan a trimis mai multe SMS-uri privind solicitarea unei sume de bani inculpatului Davidescu Gabriel ( „20.000 lei cash şi mai vorbim”).

În data de 17 aprilie 2014 după ce inculpatul Petran Ioan s-a întâlnit cu inculpatul Davidescu şi a primit suma de 10.000 euro, seara l-a contactat pe inculpatul Uioreanu, s-au întânit în Piaţa Cipariu din Cluj-Napoca şi i-a dat suma de 5000 euro.

Dialogul dintre inculpatul Petran Ioan şi Davidescu relevă că suma de bani solicitată avea legătură cu rezolvarea problemei parcărilor long-term.
Faţă de cele de mai sus apărările inculpatului Uioreanu că suma a reprezentat o sponsorizare nu sunt plauzibile în acest context probator.

De asemenea, în general, raportat la întreaga activitate infracţională reţinută în sarcina inculpatului Uioreanu Horea, susţinerile acestuia că sumele de bani au fost primite ca sponsorizări ale partidului sau pentru campaniile electorale, nu pot fi acceptate şi, relevante în acest sens, sunt şi declaraţiile martorilor Botezatu Emanuel şi Iuga Gavrilă, ambii secretari la filiala Cluj a PNL şi responsabili de colectarea sumelor pentru campania electrorală, care, audiaţi fiind în faţa instanţei de apel, au arătat că Pop Răzvan nu a depus banii obţinuţi din donaţii pentru partid, că a fost o situaţie când unul din martori a împrumutat pe inculpatul Uioreanu Horea cu suma de 8000 lei pentru un panou publicitar, banii fiindu-i restituiţi de acesta.

Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor:

Corect s-a stabilit de către prima instanţă că actele materiale de luare de mită în relaţia cu inculpaţii Bene, Pogăcean, Davidescu şi Petran nu pot fi privite ca fiind comise în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, chiar dacă au fost săvârşite de inculpat în aceeaşi calitate, de preşedinte al consiliului judeţean şi în realizarea aceluiaşi scop, al obţinerii unor sume de bani de la diferiţi oameni de afaceri, în vederea îndeplinirii sau neîndeplinirii unor atribuţii de serviciu avute în acea calitate.

Raportat la modul în care s-au derulat relaţiile cu inculpaţii Bene, Pogăcean şi Davidescu nu se poate reţine că a existat o rezoluţie unică, interesul a fost diferit, modalitatea de comitere diferită, inculpatului Pogăcean i s-a solicitat un anumit procent, inculpatului Bene sume globale, astfel că cererea de schimbare a încadrării juridice urmează a fi respinsă.

În legătură cu solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptelor în infracţiunea prev. de art.13 din Legea nr.78/2000, faţă de starea de fapt reţinută aceasta este exclusă.

Aşa cum s-a arătat, faptele nu s-au comis de către inculpat în calitate de lider de partid, sumele de bani nu s-au dat pentru folosirea influenţei sau autorităţii din această calitate, ci în considerarea atribuţiilor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prev. de art.289 alin.1 C.pen. cu aplic art.35 alin.1 C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000.

Cu privire la individualizarea pedepselor, se reţine că instanţa de fond a avut în vedere numărul actelor materiale ce compun activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatului, sumele de bani pretinse, calitatea în care faptele s-au săvârşit, conduita inculpatului, care a avut un comportament corespunzător anterior săvârşirii infracţiunilor, nu are antecedente penale, s-a prezentat la toate termenele de judecată, dar nu şi-a recunoscut vinovăţia.

Consecinţele pe care astfel de infracţiuni le produc în societate, respectiv ştirbirea încrederii în instituţiile statului şi încurajarea unor relaţii întemeiate pe interese materiale în detrimentul respectării legii în raport cu folosirea banilor publici, justifică aplicarea unor pedepse corespunzătoare şi proporţionale cu pericolul pe care infracţiunile de corupţie îl determină.

De altfel, pedepsele stabilite de instanţa de fond sunt îndreptate spre minimul prevăzut de lege, dincolo de gravitatea infracţiunilor şi pericolul ridicat al acestora.

În consecinţă se vor menţine pedepsele aplicate de prima instanţă respectiv: 3 (trei) ani şi 7 (şapte) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale), 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (10 acte materiale); 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (1 act material); 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al .1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

Referitor la infracţiunea de spălare de bani se va aprecia în raport de starea de fapt reţinută, că aceasta nu s-a consumat şi se justifică schimbarea încadrării juridice în tentativă la această infracţiune, întrucât înţelegerea şi încheierea convenţiei între S.C. Napocamin şi Centrul de Cercetări şi Studii Cantitative şi Calitative, disimularea provenienţei şi caracterului ilicit al unei sume de bani, anterioară transmiterii sumei nu poate constitui decât un act pregătitor al infracţiunii de spălare a banilor, activitatea fiind întreruptă datorită intervenţiei organelor judiciare.

Din acest punt de vedere, apelul declarat de inculpatul Uioreanu Horea este întemeiat şi în baza art.386 C.pr.pen. se va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracţiunea de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă la această infracţiune prev. de art.32 rap.la art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002. şi văzând criteriile de individualizare prev. de art.74 C.pen. va condamna pe inculpat la: 1 an şi 6 luni închisoare pentru această infracţiune.
Curtea apreciază că, raportat la persoana inculpatului şi la împrejurarea că în sarcina acestuia au fost reţinute mai multe infracţiuni compuse din acte materiale multiple, desfăşurate pe perioade îndelungate, că faptele prezintă un grad ridicat de pericol social prin prisma celor deja arătate, nu se justifică reţinerea unor circumstanţe atenuante în sensul disp.art.75 alin.2 C.pen, motiv pentru care acestea vor fi înlăturate, ca efect al admiterii apelului declarat de DNA- Serviciul Teritorial Cluj, în baza art.421 pct.1 lit.a C.pen.

Din motivarea hotărârii primei instanţe rezultă că circumstanţele atenuante s-au reţinut fiindcă inculpaţii nu ar fi beneficiat de folosul infracţiunii, pe când, în realitate, sondajul fusese realizat şi fusese prezentat inculpatului Uioreanu Horea, ceea ce nu s-a realizat fiind plata terţului care a favorizat beneficiul.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. se va constata că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului sunt concurente, iar în baza art. 39 al. 1 lit. b şi art. 45 al. 3 C.pen. se va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 7 luni închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani şi 9 luni închisoare, în total inculpatul executând pedeapsa de: 6 (şase) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 C.pen. se va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 2 aprilie 2015.

Referitor la apelul declarat de inculpatul Bene Ioan, se reţine că în esenţă s-a solicitat a se constata că remiterile sumelor de bani nu s-au realizat în legătură cu vreo atribuţie a preşedintelui Consiliului Judeţean, că inculpatul Uioreanu a pretins că sunt pentru partid sau, în subsidiar, să se constate că aceste remiteri au fost determinate de multiplele presiuni şi piedici venite din partea inculpatului Uioreanu şi în acest sens să se dispună achitarea pentru toate faptele în legătură cu care a fost trimis în judeactă.

În fapt, aşa cum s-a reţinut şi în cazul inculpatului Uioreanu Horea, din probele administrate în cauză şi chiar din declaraţiile inculpatului Bene Ioan rezultă că remiterile sumelor de bani au avut loc la datele şi în cuantumul precizat în rechizitoriu şi, de asemenea, în hotărârea instanţei de fond, iar prin motivele de apel nu au fost contestate.

Cu privire la atribuţiile de serviciu ale inculpatului Uioreanu, în legătură cu derularea şi executarea contractului nr.146/2011 şi legătura dintre remiterea sumelor de bani de către inculpatul Bene Ioan, în calitate de director la S.C. Construcţii Napoca S.A, pe parcursul anului 2013 şi începutul anului 2014, aşa cum s-a reţinut şi în cazul inculpatului Uioreanu, Consiliul Judeţean Cluj – prin semnătura preşedintelului – a făcut plăţi pentru contractele în derulare ale S.C. C Napoca S.A, iar acestea erau în general legate de momentele în care inculpatul Bene Ioan a remis sumele de bani, majoritatea la sediul societăţii Napoca S.A.

Din dispoziţiile art.104 alin.1 lit.c, alin.3 lit.a, şi alin.4 lit.a şi b din Legea nr.215/2001 reiese că preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte atribuţii privind bugetul propriu al judeţului, exercită funcţia de ordonator principal de credite, întocmeşte proiectul judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le propune spre aprobare consiliului judeţean în condiţiile şi termenele prevăzute de lege.

În consecinţă, nu se poate susţine că inculpatul Uioreanu Horea nu avea atribuţii de serviciu în legătură cu alocările bugetare şi nici că remiterile sumelor de bani de către inculpatul Bene Ioan nu au avut legătură cu aceste atribuţii.

De altfel şi din declaraţia martorului Dimitriu Ştefan Horea în faţa instanţei de apel a rezultat că instituţia consilului judeţean avea obligaţia de a finanţa lucrarea direct către aeroport, iar aceasta, urmare a alocărilor bugetare care aveau loc la începutul anului pe tot judeţul.

Referitor la solicitarea de aplicare a disp. art.290 alin.2 C.pen., Curtea reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea acestui text de lege, deoarece în cauză nu s-a făcut dovada că faptele au fost săvârşite de inculpat sub imperiul constrângerii.

Potrivit art.25 C.pen., nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei cosntrângeri morale exercitată prin ameninţarea cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia şi care nu putea fi înlăturat în alt mod.

În dicţionarul explicativ constrângerea este definită cu „a sili pe civeva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bună voie, a forţa , a obliga „ . Din probele administrate în cauză nu a rezultat ca inculpatul Uioreanu să fi exercitat asupra inculpatului Bene Ioan asemenea presiuni care să nu fi putut fi înlăturate altfel, decât comiţând fapta prevăzută de legea penală, respectiv infracţiunea de dare de mită reţinută în sarcina sa. De altfel, inculpatul Bene Ioan avea posibilitatea de a formula un denunţ împotriva inculpatului Uioreanu Horea Dorin imediat după ce a considerat că acesta face anumite presiuni asupra sa.

Pe lângă faptul că nu s-a dovedit în mod cert că dificultăţile întâmpinate în derularea contractului nr.146/2011 şi anume : exproprierea cu întârziere, ordonarea unei expertize şi intenţia de oprire a lucrărilor, necesitarea devierii unor râuri, ar fi imputabile inculpatului, iar acestea au fost efectuate în scopul obţinerii unor sume de bani de la inculpatul Bene Ioan, împrejurările respective nu se circumscriu noţiunii de „constrângere” pentru ca inculpatul să beneficieze de aplicarea disp.art.290 alin.2 C.pen.

Din declaraţia martorului Dimitriu Ştefan Horea a rezultat de altfel că nu au existat şicane între consiliul judeţean şi Aeroport sau S.C. Napoca, că oprirea luctrărilor nu putea avea loc, iar din declaraţia martorului Boţu Nicolae a reieşit că lucrările nu puteau fi oprite în scopul efectuării expertizei şi nu are cunoştinţă să se fi discutat în acest sens. Totodată acest din urmă martor a arătat că expertiza nu ar fi putut fi considerată o şicană la adresa constructorului.

În consecinţă în mod corect s-a reţinut în sarcina inculpatului săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art.289 alin.1 C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000.

În legătură cu remiterea sumei de 10.000 lei pentru achitarea unor servicii juridice avocatului fiului inculpatului Uioreanu Horea, se reţine aceeaşi situaţie de fapt ca şi în cazul acestuia din urmă, argumentele fiind comune, astfel că nu vor mai fi reluate.

Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulate de inculpatul Bene Ioan:

În primul rând schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art.290 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic art.35 alin.1 C.pen., (7 acte materiale) în 3 infracţiuni cu aceeaşi încadrare şi reţinerea unei infracţiuni cu 5 acte materiale în perioada octombrie 2012 – octombrie 2013, a unei alte infracţiuni cu un act material în martie 2014 şi alt act material în mai 2014, nu poate fi dispusă, mai ales că inculpatul se referă la o altă stare de fapt decât cea reţinută de instanţa de fond şi apel şi anume, comiterea actelor materiale de dare de mită, pe fondul unei constrângeri sau presiuni.
În concret, rezultă din ceea ce s-a reţinut mai sus că remiterile sumelor de bani s-au făcut la intervale de timp apropiate, în acelaşi scop, al derulării în bune condiţii a contractului nr.146/2011 şi al plăţilor aferente lucrărilor executate şi, în consecinţă, în mod judicios s-a constatat că sunt săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Cu privire la ultimul act material de dare de mită comis în mai 2014 şi reprezentând suma de 10.000 lei, pentru aceleaşi argumente ca şi cele prezentate în cazul inculpatului Uioreanu Horea se constată că şi acesta face parte din aceeaşi activitate infracţională, comisă în baza unei singure rezoluţii.

În legătură cu infracţiunea de spălare de bani se reţine că aceasta nu s-a consumat, în condiţiile în care suma de 5000 euro stipulată în contract nu a fost remisă.

Înţelegerea şi încheierea convenţiei, disimularea provenienţei şi caracterului ilicit al unei sume de bani, anterioară transmiterii sumei nu poate constitui decât un act pregătitor al acţiunii de spălare al banilor, astfel că se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art.48 rap. la art. de art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă la această infracţiune prev. de art.32 rap.la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, iar din acest punct de vedere se justifică admiterea apelului declarat de inculpatul Bene Ioan.

Cu privire la individualizarea pedepselor, Curtea constată că instanţa de fond a avut în vedere toate criteriile prev. de art.74 C.pen. şi a ţinut cont de împrejurările care circumstanţiază atât faptele, cât şi persoana inculpatului, stabilind pentru infracţiunea prev. de art.290 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 precum şi pentru infracţiunea prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen pedepse proporţionale cu aceste criterii şi în măsură să contribuie la realizarea scopului de prevenţie şi reeducare, ţinându-se cont de modalitatea de comitere a infracţiunilor, actele repetate de dare de mită, sumele remise, conduita procesuală a inculpatului şi lipsa antecedentelor penale.

Având în vedere schimbarea încadrării juridice, Curtea urmează să individualizeze pedeapsa pentru infracţiunea prev. de art.32 rap.la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, în raport cu toate criteriile menţionate, stabilind-o la nivelul minimului special respectiv 1 an şi 6 luni închisoare, însă nu va reţine circumstanţa atenuantă prev.de art.75 alin.2 C.pen. care nu este incidentă în cauză, neputându-se ignora întreaga activitate infracţională a inculpatului, chiar dacă fapta în sine nu este atât de gravă ca şi celelalte infracţiuni reţinute în sarcina sa.

Totodată se vor menţine pedepsele de 3 ani închisoare şi respectiv 6 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul Bene Ioan prin sentinţa atacată pentru infracţiunile de dare de mită, prev.de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale)şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

Având în vedere criteriile enunţate mai sus, se va aplica inculpatului Bene Ioan alături de pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev.de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale), apreciind că raportat la gravitatea faptei şi persoana inculpatului, aceasta este justificată, iar apelul parchetului din acest punct de vedere este întemeiat, urmând a fi admis.

Se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei potrivit art.65 alin.1 C.pen.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. se va constata că aceste infracţiuni sunt concurente, iar în baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. se va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acesta, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse adică, 8 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de: 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
În temeiul art. 65 C.pen. se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul Pogăcean Vasile:

S-au adus critici referitoare la lipsa de credibilitate a martorului Pop Răzvan, însă acestea sunt nefondate. Martorul a confirmat în faţa instanţei de fond, dar şi în faţa instanţei de apel cele care au fost declarate în faza de urmărire penală şi a descris conduita infracţională a inculpatului Uioreanu Horea, dar şi a celorlalţi inculpaţi, iar declaraţia sa se coroborează cu celelalte probe administrate, după cum s-a arătat, atât de către instanţa de fond, cât şi în expunerea prezentei decizii.

Prin urmare, declaraţia martorului Pop Răzvan nu poate fi înlăturată. Nu s-a dovedit prin nici un mijloc de probă că aceasta ar fi fost obţinută prin constrângere sau promisiuni. Declaraţiile date de martor au fost constante, menţinute şi redate în amănunt, atât în faza de cercetare judecătorească cât şi în apel, iar asupra aspectelor relevante nu există inadvertenţe.

În practica judiciară, instanţele au arătat că faptul că anumiţi martori sunt cercetaţi penal în alte cauze, nu reprezintă o încălcare a principiului loialităţii administrării probelor, dacă nu s-a dovedit în concret în ce a constat lipsa de loialitate a procurorului la momentul administrării probei testimoniale şi simpla invocare nu este suficientă pentru a conduce la anularea declaraţiilor. (ÎCCJ, secţia penală, încheiere JCP 908/25.11.2015 nepublicată).

Într-o altă cauză, s-a invocat încălcarea principiului loialităţii administrării probelor, pe motiv că probatoriul este compus din denunţuri ale unor persoane cu grave probleme penale, faţă de care se luase deja o măsură preventivă, dar judecătorul de cameră preliminară a reţinut că aceste împreurări nu pot conduce la excluderea probelor ca neloial administrate, în lipsa oricărui indiciu că aceste declaraţii au fost obţinute în vreo formă de constrângere, violenţă, ameninţare, promisiuni sau îndemnuri ilicite, aprecierea forţei probante a a acestor probe urmând să se facă în cursul soluţionării pe fond a cauzei. (ÎCCJ, secţia penală, încheiere JCP din 11.10.2016, nepublicată).

Cu privire la susţinerile referitoare la conţinutul rapoartelor de constatare efectuate în cauză, în special a percheziţiei informatice, se constată că niciunul din rapoartele care au fost întocmite, nici în cursul urmăririi penale, nici în apel sau în cele care conţin opiniile experţilor parte, nu conţin concluzii care să determine suspiciunea faptului că asupra fişierelor care sunt întocmite în format Excel ar fi fost efectuate modificări ulterior începerii cercetării şi demarării anchetei în cauză.

Experţii parte au arătat că au existat intervenţii asupra conţinutului fişierelor supuse expertizei efectuate, justificate de datele calendaristice diferite în ce priveşte data creării, accesării şi modificării fişierului, însă este imposibil de stabilit ce anume s-a modificat în conţinutul fişierelor.

Din concluziile formulate reiese că ultima modificare adusă fişierelor a fost la 14. 03. 2014, în condiţiile în care laptopul, obiect al percheziţiei informatice a ajuns în posesia organului de urmărire penală la data de 17 martie 2014, dată la care s-a şi autorizat percheziţia şi s-a dispus întocmirea raportului de constatare tehnico-stiinţifică.

Din raportul de expertiză criminalistică şi opiniile experţilor parte a rezultat că nu se poate stabili trasabilitatea operaţiilor efectuate şi că, dacă există o simplă vizualizare a fişierului, aceasta nu este evidenţiată ca dată a ultimei modificări.

Cu toate că în raportul de expertiză criminalistică se menţionează că pentru crearea fişierelor care prezintă interes în cauză s-a utilizat programul Microsoft Excel Plus 2013, expertul parte Caramihai arată că nu se poate stabili cu certitudine versiunea programului Excel folosită la crearea fiecăruia dintre fişierele identificate, datorită lipsei unei trasabilităţi certe cu privire la operaţiile efectuate asupra fiecăruia dintre fişiere, iar din acest punct de vedere răspunsul din expertiză este eronat.

Din declaraţia martorului Pop Răzvan în faţa instanţei de apel reiese că acesta ar fi lucrat iniţial pe două calculatoare, însă din 2013 a lucrat pe ultimul laptop, programul folosit era cel din 2012, dar fişierele au fost transferate de pe un laptop pe altul în fişier cu program 2013.
Prin urmare, alegaţia că fişierul ar fi fost creat după audierea martorului sau că ar fi existat falsificarea unor date informatice, nu pot fi primite, în lipsa unor probe din care să rezulte că ar fi existat asemenea alterări şi în ce au constat.

Mai mult, chiar din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpatului Uioreanu Horea rezultă existenţa evidenţei scrise, deci este ilogică teza că evidenţa a fost creată ulterior. În plus, evidenţa corespunde extraselor bancare aferente cheltuielilor efectuate din sumele evidenţiate.

Pentru aceste considerente şi având în vedere că informaţiile cuprinse în fişierele analizate au fost confirmate de martorul Pop Răzvan, iar în unele situaţii chiar de către inculpaţi, coroborându-se şi cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, concluziile cuprinse în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nu pot fi înlăturate din materialul probator.

În mod judicios, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi în faza de cercetare judecătorească, completată cu cele administrate în faţa instanţei de apel, se constată că instanţa de fond a stabilit în mod corespunzător starea de fapt şi vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art.290 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. (10 acte materiale), faptă constând în aceea că în perioada mai 2013 – februarie 2014, inculpatul Pogăcean Vasile a remis preşedintelui CJ Cluj prin intermediul lui Pop Răzvan Marius, suma totală de 74.500 lei, după cum urmează: la data de 23 mai 2013 suma de 5.000 lei, la data de 24 mai 2013 suma de 5.000 lei, în 3 iunie 2013 suma de 5.000 lei, în 6 iunie suma de 4.500 lei, în 5 septembrie 2013 suma de 5.000 lei, în 9 ianuarie 2014 suma de 30.000 lei, în 20 ianuarie 2014 suma de 10.000 lei, în 24 februarie 2014 suma de 2.200 euro, după ce anterior în luna aprilie 2013 remisese suma de 40.000 lei iar mai apoi în mai 2014 a mai dat inculpatului Uioreanu Horea suma de 20.000 lei, în scopul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi anume sprijinirea obţinerii resurselor bugetare necesare punerii în executare a proiectelor derulate prin S.C. Sinai Comimpex SRL.

Critica referitoare la neîndeplinirea unui act ce intră în atribuiţiile de serviciu ale preşedintelui consiliului judeţean a fost analizată pe larg in apelul inculpatului Uiorean Horea şi având în vedere că este aceeaşi argumentaţie nu va mai fi reluată.

Totodată au fost analizate mai sus probele din care a rezultat remiterea sumelor de bani în scopul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu de către inculpatul Uioreanu Horea care a semnat cele două adrese în calitate de preşedinte a coinsiului judeţean pentru alocarea bugetară de finanţare a unor lucrări contractate de S.C. Sinai Comimpex SRL în baza OUG nr.28/2013, şi totodată la data de 28 martie 2014 a avut loc şedinţa Consiliului Judeţean Cluj în care a fost adoptată Hotărârea CJ 95 privind nominalizarea unor sume constituite din cota de 20% din impozitul pe venit, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum şi din sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale, pe unităţi administrativ-teritoriale, în anul 2014, între sumele votate fiind cuprinsă şi suma de 902.497 lei repartizată Unităţii Administrativ Teritoriale a comunei Bonţida, destinată finalizării contractului derulat între Sinai Comimpex SRL şi Primăria Bonţida, având ca obiectiv finalizare corp nou Liceul Tehnologic Răscruci” precum şi suma de 545.000 lei repartizată Unităţii Administrativ Teritoriale a comunei Fizeşul Gherlii, destinată plăţii arieratelor pentru contractul de Asfaltare drumuri şi străzi comunale-arierate „derulat tot de SC Sinai Comimpex SRL”.

Aspectele relevate în apărarea inculpatului referitoare la lipsa de interes în achitarea unui procent de 15% din valoarea contractului către inculpatul Uioreanu, întrucât profitul firmei era între 5%-8% nu sunt de natură a duce la concluzia că sumele de bani ce au fost date inculpatului aveau o altă destinaţie, în condiţiile în care s-a făcut dovada certă a unei legături între îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către preşedintele consiliului judeţean şi remiterea acelor sume, motiv pentru care soluţia de achitare este exclusă.

S-a susţinut că nu s-a indicat în concret fiecare act material al infracţiunii de dare de mită reţinut în sarcina inculpatului Pogăcean Vasile, însă după cum se observă din analiza hotărârii instanţei de fond aceasta conţine referire la activitatea infracţională a inculpatului Pogăcean şi implicit descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpatului Uioreanu Horea se face trimitere şi la acţiunile de dare de mită.

Totodată cu privire la folosirea unor prezumţii în asumarea concluziei de vinovăţie a inculpatului se reţine că acestea sunt permise, în condiţiile în care există şi alte probe cum este declaraţia inculpatului Pogăcean Vasile (care recunoşte remiterile sumelor de bani din aprilie 2013 şi mai 2014 ), declaraţia martorului Pop Răzvan, procesele verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice şi de supraveghere tehnică, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit cu privire la evidenţa cuprinsă în fişierul Excel Evb, care toate converg spre soluţia pronunţată în cauză.
Se constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a fost examinată admisibilitatea chiar și a “prezumțiilor de fapt”. Astfel, într-o cauză, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că, în anumite domenii, utilizarea unor prezumții de fapt pentru a stabili vinovăția unei persoane nu contravine prezumției de nevinovăție a acesteia. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că astfel de prezumții sunt admisibile în măsura în care sunt rezonabile, prezumă lucruri dificil sau imposibil de probat și pot fi răsturnate de către persoana interesată (CEDO, hotărârea Salabiaku versus Franța, 7 octombrie 1988, 10519/83); (CEDO, secția I, decizia Falk contra Olanda, 19 octombrie 2004, 66273/01).
Nu se poate reţine nici că inculpatul Pogăcean Vasile a avut reprezentarea că sumele de bani oferite numitului Pop Răzvan pentru inculpatul Uiorean sunt sponsorizări către PNL în lipsa unor dovezi concrete în acest sens. Chiar inculpatul a depus la dosar o adresă din partea partidului PNL Filiala Teritorială Cluj, din care rezultă că acesta nu apare în evidenţele economice ale PNL Cluj ca sponsor legal sau finanţator al campaniilor electrorale sau a altor actvităţi ale partidului şi în acelaşi timp că în perioada anilor 2012 – 2014 din partea inculpatului Uioreanu Horea s-a încasat suma de 10.000 lei, iar din partea martorului Pop Răzvan suma de 3150 lei, ambele în anul 2012.

În acelaşi timp, din evidenţa păstrată de martorul Pop Răzvan rezultă că inculpatul Uioreanu a dat o altă destinaţie sumelor de bani primite de la inculpatul Pogăcean Vasile folosindu-le în scop personal.

Față de aceste considerente derivate din ansamblul probator administrat în cauză, fapta inculpatului este dovedită, nefiind vorba de niciun dubiu cu privire la existența acesteia și autorul infracțiunii.

La individualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare a acestora, Curtea constată că prima instanţă a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 C.pen. şi raportat la gradul de percol social concret al faptei, numărul actelor materiale, sumele remise cu titlu de mită, atitudinea nesinceră a inculpatului dar şi lipsa antecedentelor penale şi conduita procesuală, stabilind o pedeapsă corespunzătoare şi proporţională cu toate acestea.

Având în vedere că natura faptei de dare de mită comisă de inculpat şi ansamblul circumstanţelor personale ale acestuia, conduc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea dreptului de natură electorală prev. de art.66 lit.a şi b Cod penal, respectiv dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice ce presupune responsabilitate civică şi încredere publică, a dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, se impune interzicerea exerciţiului acestor drepturi cu titlu de pedeapsă complementară şi se justifică interzicerea aceloraşi drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale.

În acest sens apelul declarat de DNA – Serviciul Terirorial Cluj este întemeiat, va fi admis şi se va aplica inculpatului Pogăcean Vasile, pe lângă pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al .1 C.pen. (10 acte materiale).

În temeiul art. 65 C.pen. se va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015.

Pentru motivele mai sus expuse şi apreciind că, faţă de gravitatea faptei, consecinţele acesteia şi conduita inculpatului, o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia nu este în măsură să contribuie la realizarea scopului de prevenţie şi reeducare, în condiţiile în care infracţiunile de corupţie sunt tot mai frecvente şi au impact deosebit în societate, destabilizând încrederea cetăţenilor în instituţiile statului, apelul declarat de inculpatul Pogăcean Vasile este neîntemeiat şi va fi respins în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen.

Cu privire la apelul inculpatului Davidescu Gabriel:

În primul rând, cu referire la cererea de trimitere spre rejudecare pentru nemotivarea hoptărârii, în temeiul art.6 CEDO, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

În numeroase hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, s-au arătat următoarele: “art. 6 obligă instanțele să își motiveze deciziile, însă nu trebuie interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru toate argumentele avansate de către părți. Întinderea acestei obligații de motivare poate varia după natura deciziei și nu poate fi analizată decât în lumina circumstanțelor fiecărei spețe” (CEDO, secția I, decizia Driemond Bouw BV c. Olanda, 2 februarie 1999, 31908/96); ” Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate, astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează. Întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura deciziei în cauză și trebuie analizată în lumina ansamblului circumstanțelor cauzei.

Din analiza considerentelor hotărârii atacate, rezultă că instanţa de fond a luat în analiză întreaga probaţiune administrată în cauză şi a făcut referire la aceasta în contextul faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Davidescu Gabriel Radu, prezentând argumentat de ce înlătură apărările acestuia şi care sunt declaraţiile martorilor şi înscrisurile care susţin soluţia pronunţată.

În aceste condiţii, se constată că hotărârea primei instanţe conţine toate menţiunile prev. de art.403 C.pr.pen, şi este în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa de apel fiind în măsură să anlizeze criticile formulate prin motivele depuse de inculpatul Davidescu Gabriel astfel că, trimiterea spre rejudecare nu se justifică, nefiind încălcat dreptul la un proces echitabil reglementat de disp. art.6 din CEDO.

Cu privire la netemeinicia hotărârii pronunţate, raportat şi la argumentele prezentate şi în cazul inculpatului Uioreanu ce nu vor mai fi reluate, se reţine că instanţa de fond a stabilit în mod judicios starea de fapt şi vinovăţia inculpatului pentru infracţiunile în legătură cu care a fost trimis în judecată, care au fost corect încadrate în drept în disp. art.290 alin.1 rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 (2 infracţiuni), fapte constând în aceea că la data de 9 aprilie 2014 a promis inculpaţilor Petran Ioan, consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj şi Uioreanu Horea Dorin, preşedinte al aceluiaşi consiliu judeţean suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro fiecare) pentru ca aceştia să promoveze în cadrul Consiliului Judeţean Cluj un proiect de hotărâre şi să voteze favorabil o hotărâre de cosniliu judeţean prin care să aprobe în favoarea S.C. UTI Hotel & Parcking SRL realizarea unei parcări long term, sumă din care la data de 17 aprilie 2014 a remis efectiv câte 5000 euro pentru fiecare.

Din declaraţiile martorilor Raţiu Mariana, Iliescu Stefan şi Seiculescu Alexandru a rezultat că reprezentanţii UTI au făcut numeroase demersuri în vederea obţinerii amplasării parcării long term într-o altă zonă decât cea afectată parcărilor aflate în exploatare .

O primă încercare de obţinere a suprafeţei pentru parcarea long term a venit din partea martorului Seiculescu Alexandru în luna noiembrie 2013 când acesta a purtat discuţii cu martorii Raţiu Mariana şi Iliescu Ştefan şi au continuat cu întocmirea de către Iliescu Ştefan a proiectului de hotărâre ce urma a fi dezbătut în şedinţa de consiliu din 27.11.2013, proiect ce a fost retras, întrucât s-a constatat că amplasamentul pe care se dorea cosntruirea parcărilor nu fusese predat.

În acelaşi timp este confirmată atât de către inculpaţi, cât şi de martorul Urdăreanu Tiberiu şi întâlnirea dintre inculpaţii Uioreanu şi Petrean cu inculpatul Davidescu la sediul UTI, dar şi remiterea sumei de 10.000 euro în data de 17 aprilie 2014 către inculpatul Petran Ioan, iar apoi mai departe către inculpatul Uioreanu a sumei de 5000 euro, dialogul dintre Petran şi Davidescu atestând totodată interesul inculpatului Davidescu în ceea ce priveşte parcarea long term şi elaborarea unui proiect de hotărâre în cadrul consiliului judeţean în sens favorabil acestuia.

Împrejurările relevate în motivele de apel de către inculpatul Davidescu nu sunt de natură a înlătura răspunderea penală a acestuia şi anume faptul că suma ar fi fost remisă din banii personali ai inculpatului sau că cel care s-a ocupat de proiect a fost martorul Seiculescu, că inculpatul nu mai era director la S.C. UTI, că nu exista nici un interes în extinderea numărului de parcări cu 108 locuri cu destinaţia de parcare long term, în condiţiile în care s-a stabilit în mod cert că acesta a remis sume de bani în scopul îndeplinirii unor atribuţii de serviciu de către inculpatul Uioreanu şi Davidescu în calităţile pe care le aveau.

Chiar dacă s-a susţinut că suma de 10.000 euro ar fi fost remisă inculpatului Petran Ioan cu titlu de împrumut, acesta din urmă arătând că suma a avut o altă conotaţie şi anume aceea de sponsorizare, contradicţiile dintre cei doi inculpaţi, dar şi celelalte probe administrate, precum şi modalitatea în care inculpatul Petran Ioan a înţeles să insiste în a obţine acea sumă promisă de inculpatul Davidescu („20.000 cash şi mai vorbim”) contactându-l în repetate rânduri, dialogurile purtate între aceştia referitoare la o anumită „problemă care trebuia rezolvată” cu trimiteri la persoanele responsabile din cadrul consiliului judeţean, conduc la concluzia certă că inculpatul Davidescu Gabriel se face vinovat de faptele pentru care a fost trimis în judedcată şi nu se poate dispune achitarea.

Faţă de starea de fapt reţinută, cererea de schimbare a încadrării juridice din două infracţiuni într-o singură infracţiune prev. de art.290 alin.1 C.pen., cu referire la art.6 din Lgea nr.78/2000 nu este întemeiată. Din probele administrate rezultă că discuţiile inculpatului Davidescu s-au purtat cu ambii inculpaţi, aceştia aveau atribuţii de serviciu în sensul adoptării unei hotărâri de consiliu judeţean favorabile UTI, iar suma de bani a fost remisă în considerarea sprijinului oferit de cei doi, context în care inculpaţii au şi împărţit suma de bani.

Cu privire la individualizarea pedepselor, se apreciază că instanţa de fond a dat eficienţă criteriilor prev. de art.74 C.pen. şi a stabilit pedepse proporţionale cu gradul de pericol social concret al faptelor şi făptuitorului, a avut în vedere contribuţia efectivă a inculpatului la activitatea infracţională, împrejurarea că aceasta a fost una restrânsă, că acesta nu are antecedente penale şi a avut o conduită corespunzătoare în cursul procesului, chiar dacă nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor, astfel că nu se justifică modificarea hotărârii sub aspectul cuantumului pedepselor şi nici a modalităţii de executare a pedepsei rezultante, existând suficiente garanţii că scopul poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie.

Pentru aceste considerente, în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen,. se va respinge apelul declarat de inculpatul Davidescu Gabriel, iar apelul DNA va fi apreciat ca neîntemeiat sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei şi modalităţii de executare a acesteia.

Apelul inculpatului Petran Ioan nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte lipsa atribuţiilor de serviciu pentru derularea contractului de cesiune, aceasta nu este relevantă, întrucât atribuţiile de serviciu în considerarea cărora este acuzat inculpatul că a primit o sumă de bani de la inculpatul Davidescu sunt legate de adoptarea unei hotărâri de consiliul judeţean şi votarea proiectului ce viza alocarea suprafeţei pentru parcările long term ori, din disp. art.104 din Legea nr.215/2006 rezultă că inculpatul Petran Ioan avea asemenea atribuţii.

De asemenea, nici apărarea inculpatului Petran Ioan, în sensul că pretinderea sumei de 20.000 euro şi primirea unei părţi de 10.000 euro din aceasta ar fi constituit o sponsorizare pentru campania electorală la alegerile parlamentare din anul 2014 şi s-a datorat unor relaţii de prietenie cu inculpatul Davidescu, nu poate fi primită, raportat la cele analizate mai sus în relaţia cu inculpatul Davidescu şi probele administrate în cauză, precum şi insistenţa cu care a solicitat suma de bani. De asemenea, considerentele expuse asupra apelului inculpatului Uioreanu Horea cu privire la infracţiunea de luare de mită, prev.de art.289 alin.1 C.pen. sunt valabile şi în cazul inculpatului Petran Ioan.

Chiar acceptând că iniţiativa înfiinţării unei parcări long term ar fi fost a consiliului judeţean, prin aceasta câştigând un capital de imagine, răspunderea penală a inculpatului nu poate fi înlăturată.

Totodată, utilizarea sumei de 5000 euro în scopul declarat de a fi folosiţi pentru campania electorală nu este un element care să absolve pe inculpat de răspundere, în contextul în care starea de fapt reţinută converge înspre întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită prev. de art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 pentru care instanţa de fond a pronunţat o hotărâre de condamnare legală şi temeinică, fiind irelevantă destinaţia sumei pretinse şi primite ca mită.

Referitor la individualizarea pedepsei, Curtea apreciază că aceasta s-a făcut în mod corespunzător, s-a ţinut cont de calitatea inculpatului, conduita sa procesuală, lipsa antecedentelor penale, de împrejurările şi contextul în care a comis infracţiunea, suma de bani primită, astfel că din punct de vedere atât al cuantumului pedepsei, cât şi a modalităţii de executare a acesteia criticile formulate în apelul DNA şi al inculpatului nu sunt întemeiate, urmând a fi respinse.

Verificând şi din oficiu hotărârea atacată sub celelalte aspecte de fapt şi de drept care nu au fost contestate, inclusiv cele referitoare la măsurile asiguratorii, Curtea reţine că instanţa de fond a dispus în mod judicios şi în conformitate cu dispoziţiile legale asupra sechestrului asigurator instituit în cazul fiecărui inculpat, a confiscării sumelor de bani obţinute ca urmare a săvârşirii infracţiunilor, dar şi confiscarea extinsă, fiind întrunite toate condiţiile legale în acest sens.”

Comments

comentarii