Tribunalul Cluj a hotărât, ieri, într-un proces împotriva Direcției de Taxe și Impozite Locale din Primăria Cluj-Napoca, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la două prevederi din Codul Fiscal și două puncte din Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a codului. Excepția a fost invocată de reprezentantul unei firme deținute de un offshore din Republica Seychelles.

În data de 6 noiembrie, Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale a admis solicitarea reclamantei Smart Offshore SRL, reprezentată de consilier juridic Paul Augustin Pușcaș, si a dispus sesizarea Curtii Consititutionale cu exceptia de neconstituionalitate a prevederilor Articolului 460 alin. 6 si 8 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal si a prevederilor punctelor 38 si 39 din Titlul IX al H.G. nr 1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii 227/2015.

Smart Offshore SRL din Cluj-Napoca este deținută UNITY WORLDWIDE BUSINESS – S.A., companie cu sediul în Republica Seychelles, având un capital social de 1.000.000 USD, reprezentată prin Paul Augustin Pușcaș.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:

• Art. 460 alin. 6 și 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal:

(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul ternłen de plată din anul de referinlă.

(8) In cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referintă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.

• Prev. pct. 38 și 39 din Titlul IX al HG. nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

38. Pentru stabilirea impozitului pe clădiri conform art. 458 şi art. 460 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul depune la organul fiscal local o declaraţie la care anexează un raport de evaluare, valoarea impozabilă a clădirii este considerată a fi cea care rezultă din raportul de evaluare, chiar şi în cazul în care clădirea a fost finalizată sau dobândită în anul anterior anului de referinţă.

39. (1) Rapoartele de evaluare se întocmesc de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării şi reflectă valoarea clădirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referinţă şi nu se înregistrează în evidenţele contabile.

2) În vederea stabilirii impozitului pe clădiri, rapoartele de evaluare se depun în copie, la organul fiscal local, ca anexă la declaraţia contribuabilului, până la primul termen de plată din anul de referinţă.

(3) Rapoartele de evaluare trebuie să conţină dovada că rezultatele evaluării au fost înregistrate în baza de date cuprinzând valorile impozabile ale clădirilor, gestionată de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

Ce a invocat reprezentantul firmei

”In esenta, am invocat in fata Tribunalului Cluj faptul ca in temeiul art. 460 alin. 5 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal in cazul persoanelor juridice care detin in proprietate cladiri, valoarea impozabila a acestora este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datoreaza impozitul si poate fi:

• ultima valoare impozabila inregistrata in evidentele organului fiscal;
• valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii;
• valoarea finala a lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite in cursul anului fiscal anterior;
• valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de proprietate, in cazul cladirilor dobandite in cursul anului fiscal anterior.

Am apreciat ca dispozitiile legale criticate in exceptia de neconstituionalitate  incalca flagrant si nejustificat Constitutia Romaniei.

Am afirmat ca dispoziţiile atacate cu excepţia de neconstituţionalitate încalcă art. 1, art.4, art. 10, art. 15, art. 16, art. 21, art. 31, art. 44, art. 45, art. 52, din Constituţie întrucât :

• normele nu sunt clare, precise si previzibile pentru contribuabili persoane juridice
• încalcă principiul securităţii juridice, al legalităţii şi al încrederii legitime,
• conferă putere discreţionară autorităţilor publice,
• nu prevăd reguli sau criterii legale, precise şi clare în vederea stabilirii impozitului pe cladiri in cazul persoanelor juridice
• analiza modalitatii de calcul a impozitului exclude de plano controlul judecătoresc,
• încalcă principiile contabilitatii  (  institutia bugetara cere un raport de evaluare care  – atentie – NU se inregistreaza in contabilitate, insa produce efecte juridice in raport cu societatea, deoarece in baza acestui raport se calculeaza cota de impozitare )
• incalca dreptul la informare
• incalca dreptul la liberate economica

Am afirmat cu tarie ca norma care legifereaza trebuie sa intruneasca conditiile de claritate, previzibilitate si accesibilitate pentru orice cetatean, respectiv pentru orice persoana juridica. De asemenea, s-a statuat in jurisprudenta ca o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţia Romaniei, cât şi de Convenţia CEDO, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta.”, a precizat pentru Clujust.ro consilierul juridic Paul Augustin Pușcaș.

Comments

comentarii