Avocatul clujean Ciprian Păun a analizat pentru ziarul Adevărul ce pot invoca băncile în cadrul procedurilor legale prin care ar putea ataca Legea dării în plată. 

Avocatul susține că băncile pot invoca două aspecte – retroactivitatea legii şi modificarea mediului economic – pe calea unor excepţii de neconstuţionalitate. “Admiterea de către Curtea Constituţională a unei astfel de excepţii ar duce la modificarea legii, dar cred că din perspectiva legalităţii, a conformităţii şi, dacă vreţi şi a moralităţii, şansele sunt limitate”

Primul aspect vizează contractele de credit încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii. “În primul rând, băncile vor invoca faptul că se crează o situaţie nouă, care nu a fost cunoscută la momentul încheierii contractului de credit, practic, legea fiind retroactivă”, a explicat juristul. Acest argument se bazează pe un principiu de bază al Dreptului, care statuează că o lege produce efecte doar pentru viitor, nu şi pentru trecut. Păun crede însă că “băncile nu pot invoca o retroactivitate a legii pentru că prevederile acestui contract de credit modificat produc efecte pentru viitor, nu pentru trecut. Nu discutăm despre schimbarea filosofiei de la momentul la care s-a încheiat contractul, ci despre o modalitate  alternativă de executare a contractului”, spune Păun.

Al doilea aspect pe care l-ar putea invaca băncile, potrivi avocatului, este că se modifică condițiile economice și mediul economic stabil așa cum e definit în Convențiile pentru protejarea investițiilor străine, marea majoritate a instituțiilor bancare fiind reprezentantele unor grupuri financiare europene care sunt acoperite în relația cu România de Convenții pentru protejarea investițiilor reciproce.

Avocatul susţine că o mare parte din sistemul de creditare din România s-a bazat pe fluxuri financiare externe: grupuri bancare internaţionale au creditat filiale sau entităţi din România pentru ca acestea să acorde mai departe credite către consumatorii finali. În această situaţie, “o serie de bănci străine vor invoca convenţiile pentru protejarea investiţiilor străine în România, în care statul român a garantat menţinerea unor drepturi şi a unui mediu economic şi legal stabil”, explică Păun. În acest context, schimbarea raportului juridic între consumatorul final şi banca din România afectează în mod clar relaţionarea dintre aceasta şi grupul financiar extern care o deţine.

Comments

comentarii