Avocatul Cristian Lazăr Iusco deschide lista candidaților Partidului Mișcarea Populară (PMP) pentru Consiliul Județean Cluj. Nu a schimbat partide, nu a avut nici un contract cu instituții ale statului și are o experiență juridică de peste zece ani. L-am provocat la o discuție despre dorința sa de a se implica în gestionarea județului și a schimba astfel o administrație clujeană pe care o descrie opacă și dezbinată de scandaluri și interese proprii.
E o întrebare care vine de la sine. Sunteți un avocat cunoscut, aveți o situație materială bună. De ce ați decis să intrați în politică?
Cred că răspunsul e la fel de firesc. M-am hotărât să fac acest pas încă de acum doi ani, când am realizat că e momentul să mă implic în problemele comunității și să încerc să schimb lucrurile din jurul meu. Dacă nu începem noi să o facem, dacă nu ne învingem inerția, nimic nu se va schimba de la sine. E adevărat, suntem cu toții ocupați, avem mult de muncă, vrem să petrecem timp și cu familia…
Dar trebuie să dăm ceva înapoi și comunității, să ne facem timp pentru tot ce ne interesează. Iar eu asta am făcut în ultimii doi ani, m-am implicat și în organizarea PMP Cluj, partid al cărui secretar general sunt în momentul de față.
M-am alăturat PMP încă de la înființarea filialei clujene, în urma unor discuții cu Adrian Papahagi și profesorul Gheorghe Fătăcean, conf. univ. dr. al Facultății de Științe Economice, care m-au convins că dacă vreau să aduc o schimbare, acesta este locul cel mai potrivit. A contribuit și faptul că partidul este format în proporție de 80-90% din oameni noi, care nu au mai făcut politică.
Ce v-a determinat să candidați la Consiliul Județean?
În ultimii doi ani, județul Cluj a fost condus doar de interimari, într-un context cunoscut de toată lumea: anchete penale în desfășurare peste tot – la drumurile județene, la groapa de gunoi, la aeroport. Se vorbește de șpăgi, se vorbește de corupție.
Trebuie să se termine cu toate astea. E obligatoriu să ne regăsim normalitatea. E timpul ca administrația județeană să funcționeze, e timpul ca oamenii săi să-și facă treaba și să-și asume responsabilitatea gesturilor și deciziilor, nu doar să-și urmărească interesele proprii, așa cum s-a întâmplat până acum.
Și cum credeți că vom putea reintra în normalitate?
Soluția este simplă: prin respectarea legii. Sunt avocat, iar legea e sfântă pentru mine. E o credință pe care vreau să o văd reflectată și la nivelul Consiliului Județean. Concret, să avem proceduri de achiziție realizate transparent, să încetăm cu practica actelor adiționale, încheiate pe bandă rulantă și care servesc preponderent unor interese individuale, particulare, nu comunității clujene.
Mecanismul e mai mult sau mai puțin cunoscut: se încheie un contract simplu, iar apoi se semnează zeci de acte adiționale pentru a mai câștiga niște bani. Acest sistem trebuie stopat. M-am săturat să văd că se face administrația interesului propriu. Trebuie să-i punem capăt.
Vorbiți despre o luptă aparent solitară a unui om cu un sistem cu rădăcini adânci. Sunteți convins că aveți atuurile necesare pentru a-l putea schimba?
Am o experiență juridică de peste zece ani. Ceea ce înseamnă că știu să interpretez actele, să citesc informația ascunsă printre rânduri și să înțeleg când nu se urmărește interesul comunității.
În momentul de față, noi, cei din afara sistemului, nu avem acces la acte interne. Și vă dau un singur exemplu, cu repercusiuni directe și pe termen lung asupra clujeanului obișnuit: drumurile județene. Sunt o serie de lucrări blocate, dar din exterior nu putem afla unde s-au blocat și de ce. Luând actele la rând și studiindu-le, putem identifica exact sursa blocajului și să o înlăturăm. De aceea, insist și pledez pentru transparență, iar prin Consiliul Județean putem crește nivelul de transparență al administrației clujene.
Ce alte priorități veți avea?
În mod clar, drumurile județene. Și mă gândesc, de exemplu, la segmentul Tarnița-Mărișel, o zonă pe cât de frumoasă, pe atât de greu accesibilă. Avem un județ extraordinar, cu peisaje fabuloase, dar nu putem ajunge la ele. Sau, dacă ajungem, riscăm să ne distrugem mașinile în gropi. În stare foarte proastă sunt și drumurile din Așchileu, Vultureni, Borșa ori spre Dăbâca.
Apoi, trebuie să clarificăm situația rampei de gunoi, unde avem o bombă ecologică amorsată pe fondul lipsei de voință politică de asumare a unei soluții clare. Și în acest caz, lucrurile sunt blocate prin hârtii – o să le luăm una câte una, să le descifrăm și să repunem lucrurile în mișcare. Un alt proiect în care vreau să mă implic este introducerea gazului metan în Huedin, localitate din care au plecat mulți tineri în ultimii ani. Dacă ducem gazul metan acolo, putem încuraja dezvoltarea de parcuri industriale și astfel să îi putem convinge pe tineri să se întoarcă acasă.