CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Întreprinzătorilor străini li se permite să își desfășoare activitatea în România pe baza diferitelor statute de migrație. Acestea se pot completa sau exclude reciproc. Fiecare formă de legalizare oferă propria sa listă de drepturi și obligații, care sunt importante de reținut atât pentru oamenii de afaceri străini, cât și pentru partenerii lor români. Am discutat cu Burlacu Mihail, consilier juridic, despre nuanțele și complexitatea juridică a proceselor de migrație pentru companiile străine în România.
Se pot cumula Reședința și Viza de Afaceri?
Principala caracteristică a legalizării pentru întreprinzătorii străini este legătura strânsă dintre afaceri și statutul de migrant (permis de ședere). Redacția noastră a încercat să studieze nuanțele juridice și să înțeleagă ce este mai favorabil nu doar pentru antreprenor, ci și pentru economia românească.
– Ce statut poate avea un antreprenor străin în România?
Raspunde avocatul Burlacu Mihail:
– De fapt, există câteva. Acestea sunt descrise și reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Punctul principal este reprezentat de obiective. Pentru început, este o viză de afaceri, care poate fi pe termen scurt sau lung. Prima se eliberează pe baza unei invitații din partea unui partener de afaceri din România, care se depune la Secția Consulară a Ambasadei din țara antreprenorului. Aceasta vă permite să stați în România timp de 90 de zile la fiecare șase luni. Cea de-a doua este pe termen lung – destinată în principal înființării unei companii și nu este necesară nicio invitație în acest caz. Aceasta vă permite să stați până la 90 de zile, dar cu dreptul de prelungire a termenului sau de a trece în reședință. Pe baza unei vize pe termen lung puteți obține un permis de ședere.
– Poate un antreprenor străin să combine o viză de afaceri cu statutul de permis de ședere?
Burlacu Mihail:
– Mulți oameni pun această întrebare, dar aici este important să realizăm că această formulare în sine este greșită. Aceste statute nu pot fi obținute în România în același timp, deoarece reședința înlocuiește viza. Pentru a intra în țară, un antreprenor străin are nevoie legal de o viză de afaceri, iar pentru a rămâne în România și a funcționa permanent, trebuie să obțină un permis de ședere.
– Care sunt principalele diferențe dintre aceste statute? Poate un antreprenor să conducă o companie de la distanță folosind o viză de afaceri pentru călătorii?
Burlacu Mihail:
– Pentru a purta negocieri, a participa la expoziții și conferințe, este suficient să obțineți o viză de afaceri. Dacă străinul este acționar, are asociați români sau asociați rezidenți, el se poate limita și la acest statut. În cazul în care antreprenorul intenționează să administreze personal o societate înregistrată în România, să dețină o anumită funcție în cadrul acesteia, de exemplu, în consiliul de administrație, și să își încaseze un salariu, acesta are nevoie de un statut de rezident.
Algoritmul de tranziție de la o viză de afaceri la statutul de rezident
– Cum poate obține un antreprenor străin statutul de rezident?
Burlacu Mihail:
– În primul rând, trebuie să obțineți aprobarea tehnică de la Centrul pentru promovarea investițiilor străine (CRPCIS). Aici sunt prezentate planul de afaceri și analiza de rentabilitate pentru întreprindere. Apoi, dacă sunteți autorizat, puteți solicita o viză D/AC pe termen lung la misiunea diplomatică sau consulatul României din țara dumneavoastră. Aceasta poate fi utilizată ca bază pentru înscrierea și înregistrarea unei societăți. Apoi trebuie să solicitați un permis de ședere la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), lucru care se poate face după ce vă înregistrați afacerea, dar nu mai târziu de 30 de zile înainte de expirarea vizei.
– Există anumite condiții pentru obținerea unui permis de ședere pentru afaceri? Poate orice cetățean străin să facă acest lucru?
Burlacu Mihail:
– Există restricții. Nu toate tipurile de întreprinderi se califică pentru reședință, dar sunt permise diferite opțiuni. De exemplu, un străin poate crea 25 de locuri de muncă pentru cetățenii români și poate dovedi investiții de 150 de mii Euro și mai mult. Dacă este vorba de o întreprindere mică, în unele cazuri este suficient să se dovedească securitatea financiară a fondatorilor. Aceasta ar trebui să fie de cel puțin 500 EUR pe lună pentru membrii asociației și 700 EUR pentru acționari. Dar această opțiune nu trebuie confundată cu activitățile individuale sau profesionale, aceste categorii necesitând alte autorizații, cum ar fi Blue Card.
– Procedura de înregistrare a întreprinderii în sine este diferită pentru străini?
Burlacu Mihail:
– De fapt, nu. Procesul este reglementat de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Ar trebui să începeți prin a breveta numele prin intermediul Oficiului Registrului Comerțului. Dar aici este important să rețineți că denumirea trebuie să conțină cel puțin un cuvânt în limba română. Acest lucru este adesea omis de antreprenorii străini. Apoi trebuie să deschideți un cont curent și să vă înregistrați la biroul fiscal local. Dacă există angajați, aceștia trebuie să fie înregistrați în registrul REVISAL.
– Pe cât timp se eliberează un permis de ședere pentru antreprenori?
Burlacu Mihail:
– Termenul depinde de suma de bani investită. Reședința se acordă standard pentru 1 an. Apoi, trebuie să fie extinsă. Dar, dacă antreprenorul confirmă investiții de la 500 de mii. euro și creează cel puțin 50 de locuri de muncă, perioada de ședere se stabilește la 3 ani, de asemenea cu drept de prelungire.
– Cât de benefice sunt astfel de decizii pentru România și economia sa?
Burlacu Mihail:
– Pragul inițial de participare la astfel de programe antreprenoriale este destul de scăzut. Acest lucru permite atragerea de capital în țară la niveluri diferite. Ca urmare, România primește contribuții la buget sub formă de taxe, precum și locuri de muncă pentru cetățenii săi.
Juristul Burlacu Mihail despre particularitățile plății impozitelor
– Există o diferență în ceea ce privește impozitele pentru diferite statuturi?
Burlacu Mihail:
– Statutul de rezident determină nu numai spațiul unde locuiește un antreprenor, ci și unde își plătește impozitele. Dacă este acționar al unei societăți românești, dar este rezident al unei alte țări cu care s-a semnat o convenție a dublei impuneri, plătește impozit pe dividende în țara sa de origine. Impozitul pe venitul unei întreprinderi sau companii se plătește în România într-un fel sau altul. Dacă antreprenorul este rezident român, impozitele pe salariul sau dividendele sale sunt plătite în România.
– Deci, este mai profitabil pentru stat să atragă afaceri străine prin acordarea statutului de rezident?
Burlacu Mihail:
– Într-o anumită măsură, este. Doar vorbim despre investiții solide, crearea de locuri de muncă și, desigur, impozite. Pe de altă parte și pentru un om de afaceri, această opțiune este mai preferabilă. La urma urmei, obține acces nu numai la piața românească, ci și la întreaga UE. Prin urmare, aceasta este o cooperare reciproc avantajoasă atât pentru afaceri, cât și pentru economie.
