CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia privind constituționalitate proiectului de lege care modifică pensiile magistraților și vârsta de pensionare.
CCR amână deciziile pe patru legi privind reformele guvernului Bolojan. Magistrații au decis să respingă sesizarea pe reforma autoritășilor de reglementare.
Pe masa judecătorilor CCR au fost 9 sesizări, iar CCR a decis amânarea pe 8 din acestea, între care și una depusă de ÎCCJ împotriva proiectului de modificare a pensiilor pentru magistrați:
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – AMÂNARE 8 octombrie
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății – amânare 8 octombrie
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – amânare 8 octombrie
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome – RESPINGERE
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – amânare 8 octombrie”.
Judecătorii constituționali s-au reunit miercuri dimineață în ședință pentru dezbaterea sesizărilor depuse de ÎCCJ și AUR, POT și SOS împotriva celor 5 proiecte din pachetul doi de măsuri fiscal.bugetare.
Sesizarea ÎCCJ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât pe 4 septembrie să trimită către CCR o sesizare referitoare la legea ce aduce modificări în regimul pensiilor, decizia fiind adoptată în unanimitate.
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă.
Potrivit instanţei supreme, actul normativ ce aduce schimbări în sistemul de pensii al judecătorilor şi procurorilor ”contravine unui număr de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi încalcă multiple principii fundamentale ale statului de drept”.
„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, mai este precizat în documentul citat.
Magistrații ar putea ieși mai târziu la pensie
Magistraţii de la Curtea Supremă subliniază că „statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în ansamblu, nu reprezintă un privilegiu, ci o garanţie fundamentală a statului de drept şi a democraţiei, care nu poate fi ignorată”.
Executivul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru actul normativ ce modifică regulile de pensionare ale magistraţilor, una dintre cele cinci legi adoptate prin această procedură.
Conform noilor prevederi, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cei de la Curtea Constituţională care au o vechime totală de cel puţin 35 de ani în muncă, dintre care minimum 25 de ani exercitaţi exclusiv în aceste funcţii, se pot retrage la vârsta standard de pensionare stabilită de legislaţia sistemului public.
Aceştia pot primi o pensie de serviciu de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute şi a sporurilor pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale în ultimele 60 de luni înainte de pensionare. Valoarea netă a pensiei de serviciu nu poate depăşi 70% din venitul net obţinut în ultima lună de activitate.
