CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Încă un judecător de la Curtea de Apel Ploiești, după deja celebrul Alexandru Vasile, consideră că are competență să se pronunțe asupra hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie.
”Un alt judecator de la CA Ploiești sfidează soluțiile ICCJ și ale tuturor celorlalte curti de apel care stabilisera ca instantele judecătorești nu au competența sa analizeze hotararile CCR si în special Hotărârea 32/6.12.2024 de anulare a alegerilor. La termenul de azi (13 mai – n.red) judecatorul a respins excepția invocată de Ministerul Public, urmând să se pronunțe pe fond pe data de 27.05.2025 (după validarea alegerilor prezidențiale). De asemenea a respins solicitarea Ministerului Public de sesizăre a ICCJ pentru a pronunța o hotărâre obligatorie privind competenta sau nu a instantelor judecatoresti de a analiza pe fond legalitatea hotărârilor CCR.”, a anunțat avocatul Toni Neacșu, fost judecător.
Solutia pe scurt: ”În temeiul art 519 alin 1 Cpc, faţă de neîndeplinirea condiţiei prin care se stabileşte ca instanţa de sesizare să judece cauza în ultimă instanţă, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a ÎCCJ cu solicitarea de a da rezolvare chestiunii de drept ce vizează excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată de Ministerul Public, întrucât disp. art 132 alin 4 Cpr civ. teza a a II a Cod Pr. Civ , stabilesc că ar fi supusă recursului hotărârea prin care instanţa s-ar declara necompetentă ca „nefiind de competenţa instanţelor române”. Interpretând, per a contrario disp. art 132 alin (4) Cpr civ. teza a a II a Cod Pr. Civ Curtea constată că nu suntem în situaţia de a sesiza o instanţa alta decât română cu soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantă.
Pe de altă parte, Curtea constată că cel puţin într-o ipoteză ar putea fi atrasă competenţa instanţelor româneşti, întru-cât din examinarea alegaţiilor cuprinse în cadrul cererii, acestea s-ar putea încadra formal într-o cerere ce ar putea face obiectul unei cercetări efectuate în temeiul unei sesizări adresate Ministerului Public, Minister care, chiar şi procedând ipotetic la emiterea unei soluţii de clasare raportat la disp. art . 61 alin 2 din Legea nr 47/1992 cu referire la 297 Cpen, cu aplicarea art. 16 lit. h) şi art 315 alin (1) lit b) C. pr Pen., ar avea mai departe competenţa de a sesiza judecătorul de cameră preliminară cu o cerere de desfiinţare a Deciziei contestate în temeiul art 549 indice 1 alin 1 şi (5) lit. b) teza finală Cod Pr. Pen., astfel că inclusiv potrivit principiului că acolo unde se poate mai mult, se poate şi mai puţin, atâta timp cât parte din alegaţii pot fi cercetate într-o procedură de excepţie, cum este cea penală, cu atât mai mult poate fi cercetată într-o procedură contencioasă.
Faţă de dispoziţiile anterior evocate din care rezultă că nicio instanţă străină nu pare a avea competenţa de a se pronunţa şi cel puţin o instanţă românească, fie aceasta şi penală, ar fi competentă să se pronunţe cu privire la parte din alegaţiile cuprinse în cererea reclamantei, observând că din jurisprudenţa depusă la dosarul cauzei de către reclamantă se face dovada că s-a procedat la anularea unei Hotărâri CCR de către Curtea de Apel Bucureşti prin s.c 2924/20.08.2018, rămasă definitivă, in tem art 131 Cpc, rap. la art 96 Cpd Pr. civ., rap la art 147 alin. (4) şi 146 lit. f) din Constituţie, art 52 din Legea nr 370/2004, art 11 alin (1) pct B, lit a), art 11 alin ( 3), art 37 şi 38 din Legea nr 47 /1992, art 4 din Legea nr. 24/2000, cu referire la disp. art 1, art 2 lit c), art. 8 alin 1 art 5 alin (1) interpretat, per a contrario, şi art 10 alin (1) şi (3) din Legea nr 554/2004, Curtea de Apel Ploieşti- SCAF, se declară competentă material, teritorial şi funcţional să soluţioneze cauza. Ia act că nu se mai invocă alte excepţii. Pe probe, în tem. art 255, 258, 237 alin 2 pct 7 C. pr. civ. declară admisibile şi încuviinţează proba cu înscrisuri, cele de la dosarul cauzei.
Încuviinţează proba cu înscrisuri obţinute din mediul online ce constă în nota înregistrată la Administraţia prezidenţială cu nr. xxxx. Respinge ca nefondată încuviinţarea probei cu înscrisuri ce constă în documentul postat pe site -ul CCR ce datează din februarie 2025, care este redactat în limbă franceză, şi care conţine date despre pretinsa utilizare a aplicaţiei xxxx într -un atac cibernetic, motivat de faptul că analiza legalităţii deciziei CCR se rezumă la examinarea legalităţii acesteia din perspectiva datelor şi faptelor existente la momentul emiterii acesteia, or acest raport informativ prezentat în limba franceză este emis ulterior.
În temeiul art 13 alin 1 din Legea nr 554/2004, încuviinţează proba cu toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii deciziei contestate, astfel că, la solicitarea reclamantei emite adresă către CCR pentru a le transmite acestei Curţi. Constată că pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării Deciziei CCR nr xxxx se impun a fi analizate înscrisurile încuviințate ca probă la cererea reclamantei, judecata cererii de suspendare urmând a fi amânată mai cu seamă că suspendarea executării Deciziei CCR nr XXXX neurmată de anularea HG de organizarea alegerile electorale contemporane nu afectează simpla organizare a acestora.
Prorogă discutarea sesizării CJUE pentru următorul termen de judecată, cerere de sesizare formulată de către reclamantă. Acordă termen la data de 27.05.2025 ora 15:30,cu citarea CCR. Cu cale de atac odată cu fondul. ”
”Judecatorul Mihai Cătălin Constantin a fost recuzat în acest dosar de procurorul de ședință (informațiile sunt că lăudase anterior pe grupuri ale judecatorilor solutia judecatorului Alexandru Vasile anulata de ICCJ), dar cererea a fost respinsa.
În ședința de astăzi s-a admis parțial cererea de probe vizând fondul cererii de anulare a Hotărârii 32/6.12.2024 iar CCR a fost obligată să depună la dosar toată documentația care a stat la baza emiterii acesteia.
De asemenea, s-a amânat solutionarea cererii de suspendare a efectelor Hotărârii 32/6.12.2024, cu motivarea că intrucat nu s-a cerut și anularea Hotărârii de Guvern privind organizarea noilor alegeri acestea oricum vor putea avea loc.
Semnificația juridică a celor decisese astăzi este că judecatorul de la Ploiești, în răspăr în primul rand cu ICCJ dar si cu celelalte cateva zeci de solutii similare ale curtilor de apel, considera ca are competența generală și materială de a verifica pe fond legalitatea Hotărârii nr. 32/6.12.2024, ca și când ar fi orice alt act administrativ emis de o autoritate administrativa.”, a mai scris avocatul Toni Neacșu.
