CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Monitorizarea se va face în primă fază într-un sistem pilot, dar exclusiv în situația în care s-a emis un ordin de protecție provizoriu sau un ordin de protecție. Monitorizarea electronică vizează două tipuri de persoane: persoana supravegheată și persoana protejată.
Problema monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare a apărut pentru prima dată în spațiul public la începutul anului 2014, când a intrat în vigoare actualul Cod de procedură penală. Acesta prevedea, în contextul măsurilor preventive a controlului judiciar, controlului judiciar pe cauțiune și a arestului la domiciliu că inculpatul putea fi obligat să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. Cu toate acestea, în legislația națională nu exista la acel moment niciun fel de normă care să explice exact ce sunt aceste sisteme electronice de supraveghere, cum funcționează, sau ce presupun în concret. În cele din urmă, aceste aspecte au fost în mare parte clarificate 7 ani mai târziu, când a intrat în vigoare Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale.
Principalul scop al acestei legi este reprezentat de reglementarea înființării, organizării și funcționării Sistemului informatic de monitorizare electronică, sau SIME. Acest sistem se utilizează în scopul monitorizării electronice, cu ocazia:
a) executării măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune;
b) executării măsurii arestului la domiciliu;
c) aplicării ordinului de protecție provizoriu şi ordinului de protecție;
d) aplicării ordinului european de protecție, în cazul în care România este stat emitent;
e) supravegherii electronice la distanță a deținuților.
Recent, Guvernul a adoptat o Hotărâre privind aspectele tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem pilot, precum şi a celor privind operaţionalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică (SIME).
Potrivit legii 146/2021, monitorizarea electronică se aplică, în primă fază, în sistem pilot, cazurilor în care sunt ordine de protecție pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, începând cu data de 1 octombrie 2022.
”Începând cu această dată, monitorizarea se va face în primă fază într-un sistem pilot, dar exclusiv în situația în care s-a emis un ordin de protecție provizoriu sau un ordin de protecție, respectiv când s-a emis de România un ordin european de protecție. Ca atare, problema monitorizării electronice în cazul executării măsurilor preventive rămâne în continuare nerezolvată.” afirmă Georgiana Sas, avocat în cadrul Iordăchescu & Asociații.
Proiectul pilot este împărțit în trei etape:
Prima etapă – în perioada 2022-2023 – la nivelul municipiului București şi a județelor Iaşi, Mureş şi Vrancea;
A doua etapă – în anul 2024 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la 1) şi la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraş-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea;
A treia etapă – în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la 1) și 2) şi la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș şi Tulcea.
Atât Legea nr. 146/2021, cât și Hotărârea de Guvern nr. 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice şi organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum şi a celor privind operaționalizarea SIME conțin mai multe prevederi detaliate care explică funcționarea SIME din punct de vedere tehnic.
„Monitorizarea electronică vizează două persoane: persoana supravegheată și persoana protejată. Persoana supravegheată este cea care are obligația de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere, iar persoana protejată este persoana beneficiară a unui ordin de protecție provizoriu (sau nu) sau a unui ordin de protecție european.” continuă avocata Georgiana Sas.
Dispozitivele electronice de supraveghere sunt de două feluri: mobile și fixe.
Dispozitivele mobile se montează pe glezna persoanei supravegheate. Prin excepție, se poate monta și pe brațul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical. Dispozitivele fixe se montează în imobilul în care se execută măsura arestului la domiciliu sau în imobilul de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie. Totodată, când există un ordin de protecție, persoanei protejate i se pune la dispoziție un dispozitiv electronic de supraveghere, destinat generării unor alerte privind apropierea sub distanța prestabilită a dispozitivului electronic de supraveghere mobil purtat de persoana supravegheată.
