Soția unui fost procuror din Oradea, cu avocați din Cluj, a câștigat la CEDO pentru că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil

CEDO a obligat Statul Român să-i plătească despăgubiri reclamantei din Oradea, reprezentată de avocați din Cluj, pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, mai exact neaudierea denunţătorului în faţa instanţei şi refuzul readministrării în apel a probelor relevante pentru apărare.

Societatea de avocați Chiriță și Asociații anunță că CEDO a constatat încălcarea articolului 6 paragraful 1 şi 3 lit. d) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30.08.2022 în cauza Gal contra României.

”Reclamanta fusese trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, fiind achitată în primă instanţă ca urmare a constatării existenţei unei provocări la săvârşirea infracţiunii. Hotărârea a fost desfiinţată în apelul parchetului, instanţa dispunând condamnarea reclamantei bazându-se în mod determinant pe declaraţiile denunţătorilor din dosar.

CEDO a reţinut că instanţele interne nu au luat suficiente măsuri pentru a asigura audierea în faţa instanţei şi în condiţii de contradictorialitate a unuia dintre denunţători, care se mutase în Irlanda. Totodată, Curtea a reţinut că instanţa de apel a încălcat dreptul la un proces echitabil al reclamantei prin faptul că a respins cererea acesteia de reaudiere a doi martori şi de ascultare în şedinţă publică a înregistrărilor realizate de aceşti doi martori, probe care susţineau teza apărării privind existenţa provocării la comiterea infracţiunii şi care au fundamentat soluţia de achitare din primă instanţă.”

Asistarea reclamantei în procedura în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost realizată de avocaţii Radu Chiriţă, Bianca Pantea şi Mihnea Novac.”, a transmis SCA Chiriță și Asociații.

CEDO a obligat Statul Român să-i achite femeiii 6.000 euro ca daune morale și 3.000 euro cheltuieli de judecată.

”Curtea reține că declarațiile lui C.M. s-au aflat în centrul acuzației la adresa reclamantulei și că, potrivit constatărilor instanței județene, aceste declarații au fost făcute în schimbul unei promisiuni din partea anchetatorilor. În aceste împrejurări, Curtea concluzionează că refuzul Curții de Apel de a permite reclamantului să efectueze o examinare contradictorie a credibilității și fiabilității acestor probe a afectat în mod substanțial echitatea procedurii, în special garanțiile pentru protecția drepturile la apărare ale pârâtului (a se vedea, mutatis mutandis, Danilov, citată mai sus, § 120).

Mai mult, achitarea reclamantei a intervenit după ce au fost audiați cinci martori de către instanța județeană, care a reținut că probele de la dosar (inclusiv înregistrările audio realizate de J.M. și F.J., examinate de instanța de judecată în ședință publică) nu erau suficient pentru a stabili vinovăția reclamantului (a se vedea paragraful 3 de mai sus). Pentru a înlocui hotărârea de achitare a condamnării reclamantului, judecătorii de apel s-au limitat la audierea a trei din cei cinci martori audiați de tribunalul județean  au respins cererea de reexaminare a înregistrărilor audio făcute de J.M. F.J., când aceste probe au întărit teza provocării reclamantului și s-au întemeiat pe celelalte înscrisuri aflate la dosarul tribunalului județean. Prin urmare, în esență, judecătorii de apel au întemeiat condamnarea reclamantului pe o nouă interpretare a majorității mărturiilor și probelor din care nu au audiat autorii, ceea ce a afectat în mod semnificativ dreptul la apărare (a se vedea Danilov, citată mai sus, § 120 și mutatis). mutandis, Flueraş împotriva României, nr.17520/04, §§ 58-62, 9 aprilie 2013).

Pe baza celor de mai sus, Curtea concluzionează că faptul că reclamanta nu a putut, în nicio etapă a procedurii, să-l examineze sau să-l fi examinat pe martorul informator C.M., combinat cu refuzul Curții de Apel de a proceda la o audiere publică. audierea înregistrărilor audio realizate de J.M. și F.J., și de a autoriza reclamanta să interogheze acești martori, ale căror declarații și înregistrări au fost apoi folosite împotriva acesteia, era de natură să afecteze garanțiile unei „proceduri contradictorii” și principiul „ egalitatea armelor” într-o manieră incompatibilă cu dreptul la un proces echitabil.

Având în vedere toate cele de mai sus, a existat o încălcare a articolului 6 §§ 1 și 3 (d) din Convenție.” , se arată în hotărâre.

Mariana Gal, soție de procuror, reclama în 2019 focuri de armă trase asupra clădirii ei după ce a făcut dezvăluiri despre procurori DNA

Mariana Gal, soţia fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, este proprietara clădirii asupra căreia s-au tras mai multe focuri de armă în aprilie 2019. Atunci a declarat că incidentul este doar unul din seria numeroaselor ameninţări pe care le-a primit în ultima perioadă, pe care le pune pe seama dezvăluirilor făcute la posturile de televiziune despre abuzul unor procurori DNA.

“De o perioadă, primesc ameninţări zilnic. Mă sună de pe numere necunoscute să-mi spună că mai am câteva zile de trăit. Într-o noapte m-a sunat un bărbat să-mi zică de copil, că mi-a murit în accident. M-am dus în camera lui. Dacă nu era acolo – că tinerii mai ies – sigur muream”, susţine Mariana Gal.

În seara incidentului, orădeanca spune că s-a oprit la clădirea de birouri pe care o deţine pe strada Meziadului din Oradea pentru că a văzut becul aprins pe terasa interioară. A sesizat faptul că peretele de sticlă al terasei este fisurat, dar iniţial nu şi-a dat seama care este cauza.

„Eu mă opresc acolo zilnic, să verific dacă nu sunt uşile deschise, dacă becurile sunt stinse. Acum am văzut că becul de pe terasa interioară este aprins şi am intrat. Am văzut sticla fisurată, dar abia după câteva minute am văzut găurile şi am sunat la 112”, a povestit orădeanca.

Mariana Gal, orădeanca în vârstă de 55 ani a făcut mai multe declaraţii publice în care îi acuză pe fostul procuror DNA Ciprian Man şi pe fosta şefă a instituţiei, Codruţa Kovesi, de abuzuri.

Concret, femeia susţine că, în 2012, procurorii DNA Oradea i-au fabricat un dosar penal cu scopul de a-i compromite soţul, pe Viorel Gavra, care în perioada respectivă era prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru că ea a refuzat să formuleze denunţuri pe care Ciprian Man i le-a cerut să le facă împotriva unor oameni influenţi din Oradea.

„Soţul meu a anchetat firma SIS Consulting, administrată de ginerele unui senator PDL, foarte influent. A deranjat prin această anchetă. Paralel, mie mi se făcea un flagrant într-o poveste cu care nu aveam nici o legătură. DNA Oradea m-a chemat la audieri în ianuarie 2012. Procurorul Ciprian Man mi-a cerut să fac denunţuri împotriva unor prieteni şi cunoscuţi. Mi-a spus că dacă fac cum spune el o să uit unde e sediul DNA Oradea. Am refuzat, mai ales că nu aveam ce infracţiuni să denunţ, iar Man a schimbat foaia spunându-mi că voi regreta şi că urmează să fiu trimisă în judecată. La scurt timp, în februarie 2012 m-au trimis în judecată pentru complicitate la trafic de influenţă”, a explicat femeia într-un interviu dat postului NCN

 

Comments

comentarii