fbpx

Două licențe și un master transformă vilolul în șantaj! Curtea de apel, neputincioasă în fața erorilor procurorilor

Un tânăr IT-ist, cu aspirații la carieră academică, a ,,înmuiat” procurorii în așa măsură, încât în loc să răspundă pentru două violuri, a răspuns pentru fapte de simplu șantaj și a luat o pedeapsă blândă, cu suspendare sub supraveghere.

Curtea de Apel Cluj: ,,Totul a pornit de la greșelile în lanț realizate de organele judiciare, care nu au observat corecta încadrare juridică a faptelor, și anume de tentativă la viol și respectiv viol în formă consumată. Odată reținând elementele coercitive de natură psihică realizate de către inculpat la adresa persoanelor vătămate în scopul de a le înfrânge libertatea sexuală, urmate, în unul dintre cazuri, de consumarea unui act sexual oral, organele judiciară identificaseră de fapt toate elementele de tipicitate ale infracțiunilor de viol, în formă tentată și respectiv în formă consumată. Cu toate acestea, au dat o calificare juridică greșită ambelor fapte, cu consecința aplicării unui tratament penal mult prea blând. Sigur că în această fază, în lipsa apelului Ministerului Public, sau a persoanelor vătămate, nu se poate da faptelor o atare încadrare juridică pentru că ar atrage aplicarea unui tratament sancționator mult mai sever cu executarea efectivă a pedepsei în detenție. Or, aceste lucru nu este permis de prevederile art. 418, C. proc. pen.”

Astfel, Curtea de Apel Cluj, în lipsa apelului parchetului, a avut o singură opțiune: aceea de a menține pedeapsa!- pedeapsă pe care inculpatul și-ar fi dorit-o doar stabilită și amânată, și nu suspendată sub supraveghere, ca să să nu aibă nici consecință asupra carierei sale viitoare de cadru universitar.

Judecata la fond-Judecătoria Cluj-Napoca

1.În fapt

a.La data de 16.10.2018, organele de urmărire penală din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca-Biroul de Investigații Criminale, au fost sesizate de către persoana vătămată S.B.B., cu privire la faptul că a fost contactată de un bărbat cunoscut anterior pe rețeaua de socializare ”Tinder”, care i-a adus la cunoștință că în cazul în care nu va mai întreține relații sexuale cu acesta de patru ori, va posta în mediul online imagini compromițătoare din timpul unui act sexual petrecut între aceștia în cursul lunii mai 2018.

Potrivit susținerilor persoanei vătămate S.B.B. (f. 13-16 d.u.p.), în cursul lunii mai 2018, a cunoscut pe rețeaua de socializare ”Tinder” un bărbat pe nume M.I., de aproximativ 27 de ani, iar după ce au discutat pe parcursul mai multor zile, au convenit să se întâlnească. Astfel, într-o seară, persoana vătămată a fost preluată de inculpatul M.I. cu mașina, de la căminul facultății și s-au deplasat către Dealul Feleacului, pentru a admira panorama orașului. Ajunși acolo, în urma unor discuții cu conotații sexuale, persoana vătămată a acceptat propunerea inculpatului de a se merge la locuința acestuia, unde au întreținut relații sexuale, momente înregistrate video de către inculpat cu telefonul mobil.

În cursul lunii august 2018, inculpatul a contactat persoana vătămată prin intermediul aplicației Facebook, ocazie cu care acesta i-a adresat mai multe mesaje de natură obscenă, motiv pentru care acesta a fost blocat și nu a mai putut-o contacta pe S.B.B.

Ulterior, în cursul lunii octombrie a anului 2018, inculpatul M.I. a contactat din nou persoana vătămată, de aceasta dată prin intermediul unor conturi de Facebook, deschise pe numele ”R.R.”, ”O. A.”, ocazie cu care i-a transmis o fotografie în care se observă o persoană de sex feminin care întreține raporturi sexuale orale cu un bărbat. În continuare, inculpatul i-a propus persoanei vătămate ca aceasta să mai întrețină acte sexuale de 4 ori, aferente celor 4 înregistrări video pe care le deține, în caz contrar amenințând-o că va distribui înregistrările video în mediul online.

Situația de fapt se coroborează și cu capturile de ecran aferente conversațiilor purtate între cei doi (f. 54-57, 156-174 d.u.p.), ocazie cu care inculpatul a transmis persoanei vătămate următoarele : ”ti-am scris pe instagram; dacă mai dai o dată block ai toate filmulețele puse pe internet”; ”si le dau add la toti prietenii tai de pe fb si personal le trimit”; ”sau cand te angajezi cand cauta pe google dupa numele tau sa apari tu; sau sa ti le vada copii tai”; ”sunt 4 filmulete; ne vedem de 4 ori si de fiecare dată șterg unu; hai ca nu e ca și cum faci oral la ultimu om”; ”hai să ne vedem o data in seara asta; dar doar oral”. În continuare, având în vedere refuzul și tergiversarea oferirii unui răspuns din partea persoanei vătămate, inculpatul a insistat în vederea atingerii scopului ilicit, proferând injurii și reiterând amenințările.

În ceea ce privește identitatea inculpatului, cu ocazia efectuării recunoașterii după planșa foto din data de 12.11.2018 (f. 54-57 d.u.p.), persoana vătămată l-a indicat pe acesta ca fiind persoana de la poziție 3, constatând astfel că acesta se numește M.I.

Fiind audiat în calitate de suspect, M.I. (f. 30-38 d.u.p.) a refuzat inițial să ofere declarație cu privire la situația de fapt, însă acesta a revenit asupra poziției procesuale, sens în care cu ocazia audierii din data de 29.01.2019 a recunoscut situația de fapt, exprimându-și regretul față de cele întâmplate. De asemenea, acesta a încercat să ia legătura cu persoana vătămată prin intermediul unor prieteni de pe rețeaua de socializare Facebook, pentru soluționarea amiabilă a acestor neînțelegi, fără a avea însă succes. Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, M.I. și-a menținut declarațiile date anterior în calitate de suspect.

b.La data de 28.12.2018 a fost înregistrată la Poliția Municipiul Cluj-Napoca – Biroul de Investigații Criminale, plângerea penală formulată de persoana vătămată C.C. împotriva unui bărbat pe nume Matei, care a amenințat-o că în cazul în care nu va accepta propunerea de a întreține relații sexuale va distribui imagini în care aceasta apare nud, imagini identificate pe un telefon găsit în Cluj-Napoca.

Fiind audiată în calitate de persoană vătămată, C.C. (f. 18-21) a precizat că a fost contactată în cursul anului 2018, prin intermediul aplicației Whatsap, de către un bărbat care i-a transmis fotografii în care ea apare nud, acesta propunându-i o înțelegere, în sensul că va șterge imaginile în cazul în care vor întreține acte sexuale orale, în caz contrar, acestea vor fi distribuite pe rețelele de socializare. Întrucât persoana vătămată a amânat oferirea unui răspuns, inculpatul identificat ulterior în persoana lui M.I., a contactat-o prin intermediul unui cont Facebook, deschis pe numele ”M.I.”, continuând cu actele de șantaj. În cele din urmă, fiind cuprinsă de frică, persoana vătămată a cedat insistențelor inculpatului, sens în care s-au întâlnit într-o seară, în jurul orelor 22:00-23:00 în stația de taximetrie din fața Casei de Cultură a Studenților din mun. Cluj-Napoca, unde în mașina acestuia (un autoturism marca Mercedes de culoare gri) au întreținut actele sexuale orale. Ulterior, cele două persoane nu au mai păstrat legătura, până în data de 10.11.2018, când inculpatul a contactat-o din nou pe persoana vătămată C.C., prin intermediul contului de Facebook ”R.R.”, reluând actele de șantaj.

Situația de fapt prezentată de persoana vătămată se coroborează și cu conținutul discuțiilor purtate între cei doi (f. 181-205 d.u.p.), prin intermediul aplicației Facebook Messenger, inculpatul transmitându-i următoarele: ”pai tu crezi ca dacă vreau sa le public ti le pun in comentariu la poza si le vad toti; mare branză; sau le pun pe fb cu numele”; ”de la angajator la oricine le gasește; si e destul să le aibă încă o persoană ca dupa aia le au toti”; ”uite eu iti promit că nu fac nimic cu ele, dar vreau sa fii deschisă la chestia de oral cand ne vedem. avem înțelegerea asta?”. Discuțiile continuă și cu alte aspecte, din acestea rezultând insistența inculpatului și persistența în atingerea scopului urmărit.

Cu privire la identitatea persoanei care a șantajat-o, persoana a recunoscut-o ca fiind inculpatul M.I. (f. 175 d.u.p.), sens în care a fost încheiat procesul verbal din data de 04.01.2019.

Fiind audiat în calitate de suspect, M.I.(f. 30-38 d.u.p.) a arătat inițial că nu dorește să dea declarație, însă, ulterior, la data de 29.03.2019 a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, manifestându-și regretul față de cele întâmplate. Acesta a mai precizat că în momentele respectiv nu a realizat că o constrânge pe persoana vătămată, neavând niciodată intenția de a face publice imaginile compromițătoare. Inculpatul susține în apărarea sa și faptul că discuțiile cu persoana vătămată au continuat pe parcursul mai multor săptămâni, C.C. precizându-i că nu simte nicio presiune în ceea ce privește propunerea sa. Această poziție procesuală a fost menținută și cu ocazia audierii din data de 19.04.2019 în calitate de inculpat.

În etapa judecății inculpatul M.I., și-a asumat faptele comise, pe care le-a recunoscut și a arătat că le regretă.

Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză în faza urmăririi penale, la care s-a făcut referire mai sus, și aceasta pentru că instanța a făcut aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375 CPP.

În drept au fost reținute două infracțiuni de șantaj în concurs.

Individualizarea pedepsei

(..)

Cu privire la aspectele de natură personală instanța va reține că inculpatul M.I. are vârsta de 29 de ani, este necăsătorit, fiind absolvent de studii superioare de lungă durată și având calitatea de programator în domeniul IT. Acesta nu figurează cu mențiuni operative în cazierul judiciar. Pe parcursul procesului penal, inculpatul a avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând situația de fapt reținută în sarcina sa. Totodată, acesta și-a manifestat regretul față de cele întâmplate, fiind dipus să-și reconsidere comportamentul, apelând la specialiști în domeniul psihologic.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (f. 35-45 d.j.) rezultă că inculpatul are o conduită corespunzătoare în societate, se bucură de o bună apreciere în comunitatea în care trăiește și își desfășoară activitatea, aspecte ce sunt de departe pozitive și care determină instanța de judecată să se orienteze spre anumite categorii de pedeapsă, un cuantum mai mic al pedepsei și forme mai ușoare de executare. Trebuie subliniat, însă, că aceste aspecte pozitive nu pot duce la înlăturarea deplină a faptei comise, a periculozității sociale a acesteia și a inculpatului. Aici se impune a se menționa că doar simpla parcurgere a mesajelor schimbate de către inculpat cu cele două persoane vătămate fac instanța să pună sub semnul întrebării aceste date care îl așează pe inculpat într-o lumină favorabilă.

Față de faptele comise instanța constată că începând cu data de 16.10.2018, inculpatul M.I. a amenințat persoana vătămată S.B.B. cu distribuirea în mediul online a unor înregistrări video compromițătoare în care aceasta apare întreținând acte sexuale orale și normale, în cazul în care nu dorește să continue aceste relații, iar în perioada octombrie-noiembrie 2018 a amenințat-o pe persoana vătămată C.C. că va distribui pe rețelele de socializare fotografii compromițătoare în care aceasta apare nud, în cazul în care nu va dori să întrețină cu el acte sexuale orale, context în care, la data de 13.10.2018, persoana vătămată s-a întâlnit cu inculpatul și a întreținut un act sexual oral cu acesta. Având în vedere aceste fapte o persoană vătămată nici nu a dorit să apară în fața instanței, iar cealaltă deși s-a prezentat instanța a perceput-o ca fiind cuprinsă de jenă.

Ca atare, raportat la gradul de pericol social al infracțiunilor comise, la întreaga conduită a inculpatului, instanța apreciază că este necesar să aplice pentru fiecare câte o pedeapsă cu închisoarea orientată de la minimul special spre mediu, având în vedere limitele de pedeapsă reduse conform art. 396 alin. 10 CPP, considerente pentru care, în temeiul art. 396 alin. 1, 2, 10 CPP, art. 375 CPP, art. 14 CPP, condamnă pe inculpatul M.I., pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 207 alin. 1, 2 CP (persoana vătămată S.B.B.), la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 207 alin. 1, 2 CP (persoana vătămată C.C.), la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, apoi în temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b CP contopește pedepsele stabilite, reține pedeapsa închisorii cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime, reprezentând 6 luni, din cealaltă pedeapsă stabilită, iar în final aplică pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

Având în vedere cele anterior arătate, instanța consideră că această pedeapsă nu trebuie executată în regim de detenție, fiind suficientă suspendarea sub supraveghere a executării sale, dar nu mai puțin de atât, deoarece cuantumul permite această formă de individualizare a modalității de executare a pedepsei, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Parchetul nu a atacta sentința, astfel încât Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat pe apelul formulat de către inculpat.

Apelul

Apărătorul ales al inculpatului M.I. solicită în temeiul art. 421 punct. 2 lit. a C.proc.pen admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 592 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rejudecarea fondului și stabilirea unei pedepse cu închisoarea a cărei aplicare să fie amânată în temeiul art. 83 C.penal.

Apreciază că pentru atingerea scopului punitiv al legii penale este suficientă aplicarea unei hotărâri de amânare a aplicării pedepsei. Printre argumentele care stau la baza aplicării unei astfel de hotărâri sunt circumstanțele personale ale inculpatului, este o persoană bine integrată în societate, aspect demonstrat de înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, lucrează în domeniul IT și își câștigă existența prin mijloace oneste, o persoană educată care deține 2 diplome de licență și una de master, în plus, ar mai fi de menționat și lipsa antecedentelor penale, acesta nefiind angrenat în arealul infracțional întrucât nu a săvârșit nicio altă faptă de natură penală.

Cu toate că aceasta nu scuză ceea ce a făcut inculpatul este important să se țină cont de eșecul sentimental al acestuia, inculpatul s-a despărțit de persoana iubită după o relație de mai bine de 7 ani, a căzut în depresie, a dat dovadă de frustrare, iar pe fondul unor elemente iraționale a comis faptele deduse judecății în prezenta cauză, toate acestea fiind dovedite și prin înscrisurile oferite de psihologul care l-a consiliat pe inculpat.

În privința circumstanțelor reale ale faptei, în legătură cu fapta de șantaj săvârșită în dauna persoanei vătămate, aceasta a dat o declarație la fila 21 din dosarul de urmărire penală prin care arată că dorește clasarea cauzei și nu are nicio pretenție, nu s-a prezentat în fața organelor judiciare, a judecătorului de fond, astfel nu se poate prezuma că aceasta ar dori să se pronunțe o hotărâre de condamnare împotriva inculpatului. Mai mult, la dosarul cauzei s-a găsit o conversație purtată între inculpat și persoana vătămată la scurt timp după săvârșirea faptei, în care cei doi glumesc și râd pe seama celor întâmplate.

Toate aceste argumente conduc la concluzia că inculpatul M.I. nu are potențial criminogen, toate faptele comise de acesta apar ca veritabile greșeli umane, scăpări în viața sa, pe care urmărește să nu le mai repete vreodată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului și apreciază ca fiind blândă soluția dată în fond raportat la circumstanțele comiterii faptei, caracterizarea reală a inculpatului rezultă foarte clar din convorbirile și modul în care acesta a șantajat victimele în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate.

Cele două fapte săvârșite, modalitatea și foloasele pe care inculpatul le-ar fi dobândit, prezintă o gravitate foarte ridicată, ci nu medie, astfel pedeapsa aplicată de instanța de fond este una orientată sub media limitelor speciale, blândă și se impune menținerea ei.

Inculpatul nu a fost constrâns în săvârșirea faptelor, scopul unic al acestuia fiind obținerea anumitor plăceri sexuale. De asemenea se apreciază că ar fi putut fi reținute în cauză un șir de alte infracțiuni, care din diferite motive nu au fost reținute.

Faptul că inculpatul dorește să acceadă în mediul academic ar reprezenta o conjunctură care i-ar da ocazia să săvârșească fapte de aceeași natură mult mai ușor.

Raportat la argumentele expuse de apărare acestea nu sunt unele care să impună amânarea aplicării pedepsei, soluția de condamnare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a fost corect individualizată, iar circumstanțele personale invocate pot întra-adevăr conduce la ideea că inculpatul se poate reeduca fără executarea pedepsei în regim de detenție.

Apărătorul ales al inculpatului M.I. învederează instanței faptul că judecătorul din fond a apreciat că nu se impune executarea pedepsei tocmai în urma discuțiilor avute cu persoana vătămată care a apreciat că poate să treacă peste cele întâmplate.

Reprezentantul Ministerului Public arată că persoana vătămată a formulat plângerea penală la două luni după săvârșirea faptei, în decembrie 2018, astfel discuția purtată la telefon cu inculpatul, imediat după săvârșirea faptei, nu exprima poziția reală a persoanei vătămate.

Inculpatul M.I., având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele săvârșite și nu se regăsește în faptele comise, acestea reprezentând doar un moment negru din viața lui, un episod pe care nu a știut să-l gestioneze în mod corespunzător.

CURTEA,

(…)

Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și în raport de principiile care reglementează soluționarea căii de atac prev. de art.416 – 419 C.pr.pen. Curtea reține următoarele:

Judecata în fața primei instanțe a avut loc în procedura abreviată prev. de art. 375 C.pr.pen., inculpatul solicitând ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa.

Instanța de fond a reținut o starea de fapt corectă, dovedită temeinic de întreg probatoriul administrat.

În consecință, Curtea va reține la rândul său că începând cu data de 16.10.2018 inculpatul M.I., a amenințat persoana vătămată S.B.B. cu distribuirea în mediul online a unor înregistrări video compromițătoare în care aceasta apare întreținând acte sexuale orale și normale, în cazul în care nu dorește să continue aceste relații.

În perioada octombrie-noiembrie 2018 inculpatul M.I. a amenințat-o pe persoana vătămată C.C. că va distribui pe rețelele de socializare fotografii compromițătoare în care aceasta apare nud, în cazul în care nu va dori să întrețină cu el acte sexuale orale, context în care, la data de 13.10.2018, persoana vătămată s-a întâlnit cu inculpatul și a întreținut un act sexual oral cu acesta.

(…)

Curtea apreciază că tratamentul sancționator aplicat inculpatului, este disproporționat de blând în raport de gravitatea extrem de ridicată a faptelor. Totul a pornit de la greșelile în lanț realizate de organele judiciare, care nu au observat corecta încadrare juridică a faptelor, și anume de tentativă la viol și respectiv viol în formă consumată. Odată reținând elementele coercitive de natură psihică realizate de către inculpat la adresa persoanelor vătămate în scopul de a le înfrânge libertatea sexuală, urmate, în unul dintre cazuri, de consumarea unui act sexual oral, organele judiciară identificaseră de fapt toate elementele de tipicitate ale infracțiunilor de viol, în formă tentată și respectiv în formă consumată. Cu toate acestea, au dat o calificare juridică greșită ambelor fapte, cu consecința aplicării unui tratament penal mult prea blând. Sigur că în această fază, în lipsa apelului Ministerului Public, sau a persoanelor vătămate, nu se poate da faptelor o atare încadrare juridică pentru că ar atrage aplicarea unui tratament sancționator mult mai sever cu executarea efectivă a pedepsei în detenție. Or, aceste lucru nu este permis de prevederile art. 418, C. proc. pen.

În lumina acestor distincții, apreciem că este exclusă reducerea pedepselor aplicate inculpatului sau schimbarea modalității de individualizare a executării pedepsei rezultante.

Constatând că nu subzistă motive de reformare a sentinței apelate, în baza art. 421, alin. 1, pct. 1, lit. b, C. proc. pen. se va respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul M.I., împotriva sentinței penale nr. 592/03.08.2020 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca.

Comments

comentarii

Alexandru Chipciu a fost exclus din lot de Marius Șumudică înainte de CFR Cluj - Young Boys Berna în Liga Campionilor.... Citește mai mult
Ploaia și vijelia de duminică seara au creat probleme în mai multe zone din județul Cluj. Vântul a „luat pe sus” acoperișul unei case din Mihai Viteazu, producând o avarie la rețeaua de gaze.... Citește mai mult
Luni au intrat în vigoare restricțiile de circulație pe Splaiul Independenței, după crearea unui culoar dedicat transportului în comun.... Citește mai mult
Municipiul Cluj-Napoca a fost din nou lovit de o ploaie puternică în după-amiaza zilei de luni.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!