Acasă » PROCESE » Walter în instanță: ”Am investit bani, suflet, viață pentru FC Universitatea Cluj și apreciez întregul dosar ca o răzbunare”
Florian Walter în față la Tribunalul Cluj

Walter în instanță: ”Am investit bani, suflet, viață pentru FC Universitatea Cluj și apreciez întregul dosar ca o răzbunare”

Omul de afaceri Florian Walter a fost audiat la Tribunalul Cluj în dosarul în care a fost trimis în judecată de DIICOT privind transferul a 11 jucători de la ”U” Cluj la Petrolul Ploiești din 2012. Clujust.ro redă mai jos declarația completă a lui Walter, în care spune a investit bani, suflet, viață pentru FC Universitatea Cluj și că dosarul penal ar fi o răzbunare.

Declarația de inculpat a fostului patron de la ”U” Cluj, Florian Walter:

”Am înțeles învinuirile care mi se aduc și așa cum am arătat în declarația pe care am dat-o la urmărire penală în noiembrie 2012 susțin cu tărie că nu am săvârșit aceste fapte de care sunt învinuit, nu mă consider vinovat de comiterea a niciunei infracțiuni, cu alte cuvinte nici nu știu de ce sunt în fața instanței.

Vreau să arăt că am investit bani, suflet, viață pentru FC Universitatea Cluj și apreciez întregul dosar ca fiind o răzbunare bine gândită, așa cum de altfel am fost amenințat în anul 2012 de anumite persoane.

Tot ceea ce este cuprins în actul de sesizare, din punctul meu de vedere, nu reprezintă infracțiuni, respectiv nu am realizat nimic premeditat, transferul celor 11 jucători a fost făcut după regulile regulamentului de fotbal, după cum nu am constituit și inițiat, așa cum se susține în rechizitoriu, grupul infracțional împreună cu ceilalți inculpați.

Vreau să arăt că inculpații Mărginean Ioan și Nicolae Marius erau angajați ai clubului, mai mult inculpatul Mărginean a fost promotorul pentru a mă determina să investesc în ”U” Cluj.

La acea vreme am discutat cu o oficialitate din Guvern și mi-a spus că la Cluj se va realiza un nou stadion și să investesc bani în clubul sportiv, ceea ce am și făcut cumpărând acțiuni de la Consiliul Local în urma întâlnirii cu primarul de atunci (Sorin Apostu – n.red), ba mai mult am plătit și datoriile lui ”U” Cluj pe care le avea către bugetul de stat, plus acoperirea cheltuielilor pe care le-a avut clubul cu procesele avute pe rol.

Datorită eforturilor pe care le-am făcut, echipa a promovat din liga a II-a în Liga I de fotbal.

Totul a mers foarte bine până în 2012 când a avut loc un meci între echipele ”U” și CFR, chiar stând de vorbă cu jucătorii să dea tot ce au mai bun în acel meci deoarece îi așteptau prime de joc și deși la pauză conduceam cu 2 la 1, după pauză a intervenit eliminarea de pe teren a unui jucător de la ”U”, Adrian Cristea, și a început schimbarea, respectiv am pierdut cu 2 la 3.

Acela a fost momentul în care s-a produs ruptura între mine și suporteri, între ceilalți membri al clubului, a urmat un dosar în care am fost amenințat că am făcut blat. Nu pot fi de acord cu acest aspect și vreau să arăt că toate eforturile mele au fost pentru susținerea echipei, a clubului, arăt că totul a fost o înscenare și s-a ajuns la acest dosar. Meciul respectiv a avut o miză mare, era vorba de câștigarea campionatului și astfel clubul CFR a câștigat 20 de milioane.

Astfel, după acest meci am ajuns în situația de a nu mai plăti salariul jucătorilor, fiind nevoit să iau un împrumut bănesc de la un prieten, să intentez un divorț și să fac partaj (prima dată am vândut casa ca să acopăr cheltuielile cu clubul) astfel că în acest condiții cu acordul fotbaliștilor, am realizat transferul lor la FC Petrolul Ploiești. În 2012-2016 am fost președintele Consilului de Administrație la FC Petrolul Ploiești. Am avut această funcție pentru că era necesară o continuitate la nivelul Comitetului Executiv al FRF. Pentru a ieși din această situație grea a clubului am încercat să vând acțiunile, dar nu mi-au fost cumpărate de către nimeni, iar transferul jucătorilor l-am făcut inițial către alte cluburi, dar nu i-a primit nimeni. Doar pe un singur jucător am reușit să-l vând la un club.

Vreau să arăt că în momentul când am s-a realizat transferul nu eram în Consiliul de Administație. I-a primit Ploieștiul pe acești jucători trasnferați pentru că intraseră în Liga I de fotbal și urmau să aibă sprijinul Consiliului Local Ploiești, respectiv să fie plătiți, ceea ce fiecare jucător urmărea să-i fie plătit salariu. Am transferat jucătorii care aveau salariile mai mari și am continuat să jucăm cu cei cu salarii mai mici, ceea ce a fost suportabil financiar pentru club încă doi ani.

Inculpatul Capră Daniel a fost cel care mi-a sugerat să-i transfer jucători, văzând că FC Petrolul intrase în Liga I.

Dintre acești 11 jucători tranferați, fără a putea preciza câți și care anume, au ajuns la U Cluj gratuit.

La nivelul ”U” Cluj, exista formal un Consiliu de Administrație, însă eu fiind acționar principal cu 99% din acțiuni, împreună cu antrenorii decideam ce jucători să vină la club.

Până la transferul celor 11 jucători menționați în rechizitoriu, am mai decis transferul altora către alte cluburi. Este posibil că tot numai decizia mea să fi fost și la transferul acelora.

Îmi este pusă o întrebare de către reprezentantul Parchetului, în sensul că dorește să relev care este cealaltă posibilitate, adică cine altcineva din club putea să decidă asupra transferurilor și eu personal apreciez că intenția unei astfel de întrebări duce spre o tentă de anchetă penală și refuz să mai răspund la astfel de întrebări.

La momentul la care am făcut tranferurile, am avut o ofertă de piață, respectiv am vorbit cu oameni de fotbal că am jucători de vânzare și pentru că la ”U” Cluj aveau salarii mari cam la fel trebuia să le primească și la clubul la care urma să fie transferați. Vreau să arăt că acei jucători aveau salariile mari și nu-i dorea nimeni. Piața este cea care stabilea valoarea unui fotbalist.

Oferta, jocul, vârsta fotbalistului, antrenorii, erau elemente ce conduceau spre a indica pieții care îi este valoarea. În contabilitatea societății nu știu cum figurau acei jucători. Sigur arăt că nu erau obiecte, nu cred. Așa cum am arătat înafară de singurul jucător vândut, am încercat și cu alții, dar nu i-a cumpărat nimeni. Când am devenit președinte la FC Petrolul eram retras din funcția de director general de la ”U” Cluj.

Arăt că în luna iunie am renunțat la calitatea de director la ”U” Cluj și după o anumită perioadă am fost numit la FC Petrolul, astfel că nu mi se pare logică susținerea reprezentantului Parchetului cum că abia în septembrie aș fi pierdut calitatea de la ”U” Cluj. La momentul transferurilor jucătorilor, U Cluj avea restanțe salariale către ei.

Veniturile SC U Cluj erau din creditare personală, drepturile transmisii televizate și publicitate.

Nu pot preciza pentru că nu înțeleg întrebarea care mi se pune de reprez. Parchetului – dacă veniturile de la club erau într-un fel legate de activele clubului.

Arăt că nu am făcut niciun demers pentru a recupera banii pe care ”U” Cluj le-a avut față de mine în sensul de a recupera investiția. Ar fi însemnat să iau bani de la mine. În procedura insolvenței ”U” Cluj, am renunțat la toate datoriile avute de club față de mine. Vreau să arăt că numele și istoria ”U” Cluj le-am predat gratuit la primărie, deși le-aș fi putut vinde și să fac niște bani.

Dacă aș fi vândut în loc de transfer cei 11 jucători și aș fi obținut suma menționată în rechizitoriu, tot nu aș fi recuperat întreaga sumă investită la club.

Dacă aș fi reușit să vând jucători suma obținută, aș fi investit-o din nou în club și nu aș fi folosit-o pentru mine.

Din experiența mea din fotbal nu știu să mai fi avut loc pe perioada de vară cu ocazia transferurilor a unui număr de 11 transferuri la suma menționată în rechizitoriu (2,5 milioane euro – n.red), poate doar pe plan extern.

La FC Petrolul nu aveam funcție executivă, deciziile le lua inc. Capră.

Pe nici unul dintre jucătorii transferați nu i-am obligat să semneze actele de transfer. Cred că printre acești 11 jucători  transferaț au fost câțiva care au renunțat la salariile restante de la U Cluj.

Vreau să arăt că plata salariilor celor 11 jucători transferați se ridica pe an la aprox. 2,5 milioane euro, iar sumele obținute din difuzarea meciurilor ajungeau la 1 milion euro pe an sau chiar la 1,5 milioane euro în funcție de clasament.

Am cunoștință că și după plecarea mea de la club drepturile de la televizare și publicitate au intrat tot la club. Chiar și după plecarea la Ploiești, cred că au mai avut loc tranferuri gratuite de jucători la U Cluj.

După intrarea în insolvență a ”U” Cluj am mai făcut investiții de 1,5 milioane euro vreân să o salvez, încercând să o vând.

Cât timp am avut titlul onorific la FC Petrolul nu am primit nici o remunerație, după cum nu am primit nici o sumă de bani din transferul a doi jucători de la FC Petrolul.

După transferul celor 11 jucători, așa cum am arătat, activitatea sportivă a continuat cu jucători de la juniori, dar s-au făcut și tranferuri din afară, adică de la alte cluburi, s-ar putea și din străinătate, aceste transferuri către ”U” Cluj s-au făcut cu titlu gratuit.

Apreciez că în perioada respectivă ”U” Cluj era pe locul 4 au 5 ca nivel al salariilor jucătorilor.

Arăt că doar cluburile Steaua, Dinamo și Vaslui își puteau permite salarii mai mari.

Corespunde adevărului că sunt fotbaliști transferați de la ”U” Cluj la Petrolul și re-transferați la ”U” Cluj tot gratuit.

Inculpatul Nicolae Marius se ocupa la nivelul ”U” Cluj cu activitatea sportivă a jucătorilor, cantonamente, cazări și datorită faptului că cunoștea 3-4 limbi străine a fost de ajutor pentru comunicarea cu jucătorii străini. Inculpatul Nicolae Marius nu era un factor decizional la nivelul ”U” Cluj. Astfel arăt că acest inculpat nu a avut nicio implicare  în transferul jucătorilor. Inc. Nicolae nu avea acces la activitatea financiară a U Cluj. Vreau să arăt că eu eram la București și l-am rugat să transmită jucătorilor știrea despre transferul lor și rețin că le-am spus jucătorilor că dacă ei singuri își găsesc echipe unde să meargă noi le dăm drumul.

Eu nu l-am dus pe inculpatul Nicolae la FC Petrolul. Nu știu cum a ajuns acolo.

Apreciez că o sumă prea mare de bani cerută de un club pentru transferul unui jucător l-ar împiedica pe acesta să meargă la un alt club la care ar dori.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!