Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » UNJR atacă propunerile CSM de modificare a Legii privind Statutul magistraților

UNJR atacă propunerile CSM de modificare a Legii privind Statutul magistraților

Uniunea Națională a Magistraților din România consideră că propunerile CSM de modificare a Legii privind Statutul magistraților, mai exact a modului de selectie a magistratilor, conduc la un regres in justitie.

Comunicatul UNJR:

Uniunea Nationala a Judecatorilor dezaproba ferm propunerile Consiliului Superior al Magistraturii privind modificarea legilor justitiei care prevad posibilitatea de a deveni judecator sau procuror fara examen, prin numire pe baza unui simplu interviu.

UNJR dezaproba, de asemenea, si schimbarea modalitatii de sustinere a examenului de promovare in functii de executie in sistemul de justitie, prin instituirea ca proba a unei asa numite evaluari a activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor pe ultimii 3 ani. Toate aceste propuneri ale CSM se regasesc in integralitate la adresa: http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/22_07_2015__75429_ro.pdf.

Amintim ca justitia trebuie facuta pentru oameni, dreptul acestora la un proces echitabil presupunand implicit dreptul de a fi judecati de judecatori foarte bine pregatiti profesional, independenti si integri. Propunerile CSM, daca vor fi adoptate, reprezinta o intoarcere in timp ce va conduce la un regres in justitie, cu efecte negative ce vor fi resimtite in mod direct de catre cetateni.

Prima problema cu aceste modificari este ca accederea in functia de judecator sau procuror doar pe baza unui “interviu” in fata CSM nu prezinta garantii de obiectivitate si nu asigura criterii suficiente pentru a asigura cetatenilor o selectie a magistratilor bazata pe profesionalism si integritate.

Propunerea CSM prevede ca un avocat, doar pentru ca are o vechime de 18 ani, poate sa devina prin interviu judecator sau procuror, fara o verificare prealabila a pregatirii profesionale, a integritatii sau a rezistentei la stres si presiune. Propunerile facute de CSM sunt inacceptabile si in conditiile in care reprezinta, de fapt, o intoarcere in timp, prin reintroducerea in lege a unor prevederi abrogate tocmai la presiunea corpului de magistrati, motivat de faptul ca nu asigurau o selectie bazata pe obiectivitate. Progresul in justitie nu se poate face mergand inapoi.

A doua problema cu aceste modificari este aceea ca permit reintoarcerea in magistratura a persoanelor cu probleme de integritate, care au ales sa demisioneze pentru a evita riscul unei sanctiuni disciplinare. Modificarile propuse de CSM prevad posibilitatea fostilor magistrati cu vechime de minim 10 ani sa fie numiti in functii vacante la instante sau parchete de acelasi grad cu cele unde au functionat inainte sa isi dea demisia. Neexistand un termen limita de la data plecarii din magistratura, este posibil, in baza acestei prevederi, ca persoane care au plecat de mult timp din magistratura si au pierdut orice contact cu aceasta, dezvoltand cariere diferite, sa se reintoarca in magistratura fara nici o verificare preliminara, sub singura conditie a existentei unor locuri vacante. Aceasta propunere a CSM permite inclusiv unei persoane care a devenit politician sa redevina judecator sau procuror, fara o evaluare prealabila.

A treia problema este ca aceste propuneri de modificare s-au facut de CSM fara o dezbatere publica prealabila, cu implicarea societatii civile si a presei. De asemenea, propunerile de modificare s-au facut fara consultarea magistratilor, fara a se specifica care sunt motivele ce impun o modificare in sensul preconizat, si, mai ales, fara nici un studiu de impact privind consecintele acestor modificari asupra intregului sistem de justitie.

Este inacceptabil ca modificarea legilor justitiei, a statutului magistratilor, sa se faca pe bucati, fara o viziune de ansamblu asupra sistemului, fara corelari cu alte norme ramase in vigoare, fara o evaluare a consecintelor si riscurilor pe termen lung, intrinseci unei abordari de acest tip.

A patra problema consta in aceea ca marirea vechimii, ca si conditie de promovare in magistratura, este facuta de CSM fara a avea la baza un studiu care sa releve in ce masura o astfel de modificare este fezabila, fata de vechimea redusa in magistratura a celor ce constituie baza selectiei. Pentru o evaluare obiectiva este nevoie sa se stie cati judecatori indeplinesc aceste conditii de vechime, raportat la numarul estimat de posturi ce se vor vacanta in sistem pe termen mediu si lung.

Nu in ultimul rand, in ceea ce priveste modificarea conditiilor de promovare, reamintim Consiliului Superior al Magistraturii ca, in ciuda avertizarilor din sistem din ultimii sase ani, evaluarea magistratilor a ramas un proces pur formal, aceasta problema de fond trebuind sa constituie de fapt o preocupare prioritara a CSM.

O justitie profesionista are nevoie de o evaluare reala si constanta a corpului magistratilor, cu rezultate obiective, ce sa poata fi luata in considerare in toate etapele carierei.

UNJR considera ca demersul Consiliului este cu atat mai inexplicabil cu cat exista chestiuni importante privind statutul magistratilor pe care CSM refuza sa le abordeze. De exemplu, an de an examenele de promovare in functii de conducere in justitie sunt criticate de catre magistrati, ca fiind netransparente si lipsite de obiectivatate, fara ca CSM sa manifeste interes in rezolvarea deficientelor.

Mai mult, se perpetueaza in continuare discriminarea intre judecatori si procurori, prin acordarea in mod direct – fara concurs – a gradului de procuror de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie unor procurori din structurile specializate, in timp ce pentru judecatori accesul la cel mai inalt grad de jurisdictie se face exclusiv prin concurs, urmand toate treptele ierarhiei, asa cum este de altfel firesc.

UNJR reaminteste, de asemenea, ca procedura revocarii membrilor CSM a ramas un vid legislativ ce dureaza de aproape doi ani, chestiune fundamentala ce se vede ca nu e pe lista de prioritati a actualului Consiliu Superior al Magistraturii. Lipsa unei proceduri de revocare permite membrilor CSM sa isi exercite functia fara nici un fel de responsabilitate atat fata de membrii corpului de magistrati, pe care ii reprezinta, cat si fata de cetateni, care sunt afectati de deciziile lor asupra justitiei.

UNJR solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa nu isi insuseasca propunerile de modificare a legilor justitiei, acestea necesitand, fata de consecintele pe termen lung asupra intregului sistem judiciar, dezbateri de amploare si o asumare ce nu poate fi facuta in mod real, la final de mandat, de catre membrii actuali ai Consiliului.

Asumarea de catre CSM a acestor modificari a legilor justitiei este o intoarcere in timp si ar produce un regres, punandu-se astfel in pericol progresul facut in justitie in ultimii ani.

Propunerile de modificare a Legii 303/2004. Vedeți punctul 8 din tabelul de mai jos

Legea 303/2004 privind Statutul magistraților (forma actuală)

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina