Un judecător din Cluj ”ceartă” Parchetul și îl pune la treabă într-un dosar în care renunțase la anchetă

Judecătoria Cluj-Napoca a desființat soluția prin care Parchetul renunțase la urmărirea penală într-un dosar de loviri și amenințare, arătând că timpul scurs și faptul că nu a fost identificat autorul nu justifică renunțarea. „S-ar transmite societății ideea că oricine poate agresa o persoană în public fără consecințe”, avertizează judecătorul Constantin Axinte, care obligă organele de cercetare penală să reia ancheta și să depună eforturi reale pentru aflarea agresorului.

Dosarul vizează un incident petrecut la 2 decembrie 2021, în incinta unei clinici medicale, unde o persoană a fost agresată și amenințată de un bărbat necunoscut, aflat la volanul unei autoutilitare. Victima a suferit leziuni care au necesitat 2–3 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal.

Deși faptele au fost încadrate ca loviri și alte violențe și amenințare, Parchetul a apreciat că nu există „interes public” pentru continuarea anchetei, motivând că autorul nu a putut fi identificat și că resursele necesare ar fi disproporționate. În consecință, a dispus renunțarea la urmărirea penală și a cerut instanței confirmarea soluției.

Judecătorul a respins ferm această abordare. În motivare, instanța arată că infracțiunile cercetate prezintă un pericol social însemnat, fapt reflectat inclusiv de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor.

Instanța subliniază că trecerea timpului și eșecul identificării autorului nu pot justifica abandonarea dosarului, mai ales în condițiile în care demersurile organelor de cercetare au fost minime: audierea victimei, o adresă emisă la câteva luni după faptă și un proces-verbal întocmit la aproape trei ani distanță.

Potrivit instanței, organele de urmărire penală au obligația legală de a depune eforturi susținute pentru identificarea autorului și strângerea probelor.

Motivarea judecătorului:

”În dezacord cu aprecierea procurorului că nu există interes public, judecătorul de cameră preliminară reține din probatoriul administrat și existent în dosarul de urmărire penală, că aceste infracțiuni sunt unele care prezintă pericol social însemnat. Astfel, se reține că autorul a nesocotit mai multe valori sociale, agresat persoana vătămată și a amenințat-o în loc public, ceea ce relevă un comportament antisocial cu un grad ridicat de periculozitate.

Judecătorul are în vedere atitudinea procesuală a persoanei vătămate, care a s-a prezentat pentru a fi audiată și a solicitat identificarea și tragerea la răspundere penală a agresorului. Modul de acțiune, așa cum a fost anterior menționat imprimă gravitate faptelor reclamate.

Împrejurarea că s-a scurs un timp îndelungat de la momentul comiterii faptei și nu s-a reușit identificarea autorului nu este de natură a justifica o soluție de renunțare la urmărirea penală.

Practic, soluția de renunțare la urmărire penală este justificată în acest caz doar de simplul fapt că organele de cercetare penală nu au reușit identificarea autorului, deși eforturile acestora au fost minime.

Judecătorul de cameră preliminară arată faptul că, raportat la prevederile art. 306 alin 1 Cod procedură penală organele de cercetare penală au obligația ca după sesizare să caute și să strângă datele și informațiile cu privire la existența infracțiunilor și identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni, să ia măsuri pentru limitarea consecințelor acestora, să strângă și să administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 și 101.

Or, rezultă fără echivoc că organele de cercetare penală nu au efectuat demersuri în îndeplinirea acestor obligații, audierea persoanei vătămate, o adresă emisă după 3 luni la comiterea faptelor și încheierea unui proces-verbal după aproape 3 ani nu sunt suficiente pentru a se justifica o soluție de renunțare le urmărire penală. Aceasta ar reprezenta practic o cauză de impunitate generată de lipsa de implicare din partea organelor de cercetare penală în sensul de a efectua eforturi susținute în identificarea și probarea activităților infracționale în scopul tragerii la răspundere a persoanelor care au săvârșit infracțiuni.

În îndeplinirea atribuțiilor specifice, organele de cercetare penală au obligația de a efectua activități complexe, informativ operative și de cercetare penală, eforturi susținute și de durată, care să aibă drept scop prevenirea și combatere faptelor antisociale de genul celor care fac obiectul cercetărilor în dosarul penal nr. ###/P/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Nu poate fi vorba nici de cheltuieli disproporționate la acest moment atâta timp cât nu au fost efectuate decât minime activități, urmărirea penală nedepășind faza de debut.

Judecătorul apreciază că prin renunțarea la urmărire penală în modalitatea mai sus dispusă, ținând cont de împrejurările și circumstanțele săvârșirii faptelor, scopul săvârșirii, s-ar transmite societății și comunității locale ideea că oricine poate agresa o altă persoană în mod public și apoi o amenința, în contextului unui comportament nepotrivit în trafic care include și staționarea, fără a suporta vreo consecință legală.

În concluzie, judecătorul de cameră preliminară constată că la acest moment nu se justifică o soluție de renunțare la urmărirea penală, așa cum în mod greșit s-a apreciat.”

Judecătorul Constantin Axinte este magistrat din 2010 și activează la Judecătoria Cluj-Napoca din 2024. Când era la Judecătoria Turda a dispus prima arestare preventivă pe numele unui șofer prins beat la volan.

Comments

comentarii