fbpx

Tribunalul Cluj a respins liberarea condiționată a ”studentei criminale” pentru că aproape 1000 zile sunt considerate executate prin muncă și recursul compensatoriu

Deși îndeplinește fracția de 3/4 din pedeapsă ca fiind executată și a avut un comportament exemplar, Tribunalul Cluj a respins liberarea condiționată a ”studentei criminale” Carmen Șatran (fostă Bejan), condamnată pentru că, în 2009, a ucis și tranșat un bărbat în căminul de la Medicină din Timișoara împreună cu prietenul ei de atunci. A fost condamnată la 19 ani și 8 luni închisoare, fiind închisă în secția pentru femei a Penitenciarului de Maximă Siguranță Gherla.

În martie, Judecătoria Gherla a admis propunerea comisiei de liberare condiționată, însă parchetul a atacat hotărârea cu contestație, care a fost admisă de Tribunalul Cluj, care a motivat astfel:

”Analizând contestaţia formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, instanţa de control judiciar apreciază că este fondată pentru următoarele considerente:

În mod corect s-a reţinut de către prima instanţă că C.pen. de la 1968 este legea penală mai favorabilă în ceea ce priveşte condiţiile liberării condiţionate.

În cauză condamnata execută o pedeapsă de 19 ani şi 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de omor la data de 01.08.2009, iar pe lângă fracţia de pedeapsă care este îndeplinită în cauză, aceasta trebuie să fi fost stăruitoare în muncă în cursul executării pedepsei, disciplinată şi să fi dat dovezi temeinice de îndreptare.

Lipsa antecedentelor penale este un element circumstanţial favorabil condamnatei. În perioada în care a executat pedeapsa în regim  penitenciar, condamnata a avut un comportament exemplar, nefiind sancţionată disciplinar şi beneficiind de mai multe recompense. A urmat diferite cursuri şi programe educaţionale. Executarea a decurs linear, fără abateri de conduită şi în cadrul termenului de amânare de 6 luni fixat anterior. S-a implicat în programele specifice derulate de Centrul Terapeutic şi a prestat muncă în folosul comunităţii (considerându-se executate ca urmare a muncii prestate 439 zile).

Pe de altă parte, condamnata este căsătorită, nu are copii şi beneficiază de sprijinul moral al familiei sale.

Având în vedere gravitatea deosebită a conduitei care a determinat aplicarea pedepsei cu închisoarea pe durată îndelungată, instanţa de control judiciar consideră că este important să se verifice evoluţia condamnatei în plan psihologic, pentru a se identifica dacă există elemente stabile care să contureze conştientizarea gravităţii faptei şi îndreptarea conduitei.

Un element surprinzător în acest sens este faptul că evaluarea iniţială a persoanei private de libertate, realizată imediat după depunerea în penitenciar, nu a surprins elemente psiho-patologice care să impună asistenţă psihologică. În raport cu evaluările ulterioare s-a surprins nevoia ca persoana condamnată să fie inclusă în două programe de asistenţă psihologică specifică. În perioada executării pedepsei în Penitenciarul ####, persoana condamnată a beneficiat de consiliere psihologică individuală şi a fost inclusă în 5 programe de asistenţă psihologică din care a finalizat 4. S-a reţinut îndeplinirea totală a obiectivelor terapeutice.

Pe de altă parte, instanţa de control judiciar apreciază că nu se poate omite evaluarea psihologică iniţială care nu a reflectat modul în care conduita gravă care a atras condamnarea s-a reflectat la nivelul personalităţii sale. Pe de altă parte, timpul efectiv executat din pedeapsă nu a format convingerea instanţei că persoana s-a îndreptat şi că a fost înlăturat riscul de a mai comite asemenea infracţiuni.

În atare context, apreciem deosebit de relevant faptul că dintre cele 7.183 de zile închisoare, condamnata a executat 5.576 de zile, dintre acestea 439 zile considerate executate ca urmare a muncii prestat, iar 540 zile considerate ca executate în urma aplicării instituţiei „recursului compensatoriu”. Se reţine că timpul petrecut în detenţie nu este suficient pentru a contura îndreptarea conduitei în raport cu gravitatea extremă a faptei pentru comiterea căreia a fost condamnată, văzută în lumina evoluţiei sale psihologice de la momentul depunerii în penitenciar. Astfel, evoluţia psihologică a inculpatei nu identifică existenţa unor dovezi temeinice de îndreptare care să înlăture la un nivel acceptabil riscul de a comite alte asemenea infracţiuni în condiţiile interacţiunii cu factori favorizatori.

În concluzie, hotărârea primei instanţe de admitere a propunerii de liberare condiţionată este netemeinică, astfel că va fi desfiinţată.”

”Va stabili data de 01.07.2022, după care o nouă cerere privind liberarea condiţionată poate fi formulată.”, se mai arată în decizie.

Comments

comentarii

Un fost ministru al Sănătăţii atrage atenţia că Spitalul Regional Cluj este în pericol de a nu se construi din bani europeni din cauza întârzierilor prea mari la acest proiect.... Citește mai mult
Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă (USR), s-a dezlănţuit la adresa primarului Emil Boc numindu-l mincinos, incompetent, paralel cu proiectele mari de infrastructură. Drulă este de părere că domnia lui Boc se apropie de sfârşit. „Un lucru e limpede, «Emile, vremea ta apune». Acum arăţi la fel de PSD-ist ca... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!