fbpx

Transcript ședință recurs in casație la ÎCCJ

Transcrierea înregistrarii audio a unei sedinței de judecată de la ICCJ privind un recurs in casatie:

“Judecătorul: Vă ascultăm pe recursul declarat

Avocat XXX: S-a formulat recursul în casație, invocând încălcarea dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 Cod procedură penală, de către inculpatul XXX, recurs întemeiat, așadar, pe împrejurarea că, la momentul pronunțării hotărârii, atacate cu recurs în casație, nr. XXX din 14.03.2019 a Curții de Apel …. și, de asemenea a hotărârii date de Tribunal, care a făcut obiectul controlului Curții de Apel, au fost încălcate dispozițiile legale referitoare la împrejurarea că, fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, nu este o faptă prevăzută de legea penală. Recursul în casație, pe care l-am declarat, prin motivele dezvoltate poate prea larg, și o să încerc să le structurez, dar rog instanța să îmi permită, pentru că este o chestiune care trebuie să fie discutată, deci sub acest aspect am reclamat Înaltei Curți de Casație și Justiție, încălcări pe pe patru paliere, și anume unul, primul și cel mai important, este faptul că la data la care s-a depus cererea de plată la APIA pentru acordarea sprijinului agricol, nu s-a comis nicio infracțiune de către inculpatul XXX și o să argumentez. Al doilea aspect care ține tot de inexistența faptei, se referă la împrejurarea că, această faptă este o faptă de prejudiciu, prejudiciu constatat ca inexistent de către instanța de contencios administrativ, prin decizia nr. XXX a Curții de Apel ….
Sub acest aspect, sub aspectul inexistenței laturii obiective, am solicitat instanței să constate că nu suntem în prezența unei fapte de natură penală.

Al treilea aspect reclamat, în legătură cu acea situație, vizează împrejurarea că hotărârile date, au fost pronunțate în dorința, în scopul, în ideea, lăudabilă dealtfel, de recuperare masivă a fondurilor acordate de către uniunea europeană, dar a fost dată cu încălcarea altor principii de drept, pe care Uniunea Europeana le impune și le respectă, și de asemenea cu încălcarea dreptului convențional, în speță principiul securității raporturilor juridice și, de asemeni, jurisprudența CJUE în materie de acordare a fondurilor agricole….

Judecătorul: Voi fi nevoită să vă întrerup, pentru că art. 385 indice 9 punctul 7, se referă la faptul că, știm cu toții că

Avocat xxx: fapta în conținutul ei concret, nu întrunește elementele constitutive ale unei
Judecătorul: Nu, nu ați citit bine articolul, deci, nu intrăm în situație de fapt, nu intrăm în CJUE, nu intrăm în fapta nu există, nu intrăm în prejudiciu, care este stabilit pe situația de fapt, spunem doar că fapta asta, așa cum a fost reținută de către instanțele de fond de apel, nu este prevăzută de legea penală …………, pe acest considerent discutăm – nu că fapta nu există, nu că lipsă prejudiciu, nu că fapt prejudiciabil, nu că lipsă legătură de cauzalitate, toate aceste aspecte pe care dumneavoastro le-ați scris pe larg în motivele de recurs în casație. Deci fapta nu este prevăzută de legea penală, în conformitate cu situația de fapt reținută de către instanțele ierarhic inferioare.

Avocat XXX: două aspecte, trebuie să fac această precizare, conform jurisprudenței Înaltei Curți, s-a constatat că această cerință a legii, trebuie acoperită, ori de câte ori, fapta în conținutul ei concret, la data săvârșirii, nu este prevăzută de legea penală, sau fapta sau faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni. Mă îngrijorează faptul că Înalta Curte spune astfel, să nu intrăm în CJUE, nu intrăm în articolul nr. 20 din Constituția României, nu intrăm, nicidecum în articolul nr. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, câtă vreme, acestea sunt aspecte care trebuie avute în vedere coroborat, este o împrejurare în care dacă eu susțin că fapta, la data săvârșirii, nu este prevăzută de legea penală, aceasta se referă și la existența prejudiciului, și la existența vinovăției și la existența faptei……..

Judecătorul: Înseamnă că rejudecăm cauza

Avocat XXX: Nu rejudecăm cauza

Judecătorul:  dar ce facem doamna avocat?

Avocat XXX: Nu rejudecăm cauza, dar este surprinzător pentru mine să aud, pentru că eu invoc dispozițiile art. 20 din Constituția României. Cer Înaltei Curți să constate aici, și înainte de a ajunge la Curtea Europeană a drepturilor omului

Judecătorul: adică noi judecăm aici în neconformitate cu dispozițiile constituționale …V-am spus numai ce analizăm noi din perspectiva cazului de casare pe care dumneavoastră le-ați invocat. N-o să mai continui pentru că văd că, oricum vorbim oareșcum…știu la ce vă referiți și acea decizie publicată de Înalta Curte, în care se spune că există.. punctul 7 se referă atât la condițiile de tipicitate obiectivă cât și subiectivă … Nu cred că Înalta Curtea v-a spus că în cadrul punctului 7 se analizea deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, și așa mai departe.
……………
Judecătorul: a fost reținută de către instanțele anterioare, această situație faptică de care vorbiți?

Avocat XXX: Bineînțeles. Bineînțeles că a fost reținută ca atare, a fost reținută ca atare, a fost discutată și s-a afirmat că nu are nicio importanță că acest contract de arendă a fost anulat ulterior, pentru că acest contract de arendă fiind anulat ulterior, nulitatea produce efecte retroactive, dealtfel acesta a fost temeiul actului de sesizare. Dacă acesta a fost temeiul actului de sesizare, referitor la împrejurarea că, o nulitate în civil se răsfrânge, de la sine, asupra caracterului infracțional al unei fapte în penal, acesta a fost susținerea inițială. Peste această susținere inițială, ca să poată fi înlăturate efectele hotărârii pronunțate în materie de contencios, care a avut la bază exact aceeași situație,……

Judecătorul întrerupe discursul

Avocat XXX: Doamna președintă, eu chiar am crezut că Înalta Curte este interesată, … eu nu am văzut o limitare în dispozițiile constituționale, nu am citit o limitare, în sensul că, aplicarea dreptului Uniunii Europene, ar fi limitată doar în cazul judecății în fond sau judecății în apel..

Judecătorul: continuați, că ați început bine acolo unde spuneați că situația și decizia instanței de contencios care se răsfrânge și la noi, da?

Avocat XXX: Doamna președintă, încercam să spun faptul că a existrat o judecată civilă, instanța de contencios verificând în esență această faptă, la care s-a raportat și instanța penală, și anume, datorită efectului retroactiv al nulității contractului de arendă, se pune problema neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate? Acesta a fost subiectul în contencios. Instanța de contencios a venit și a spus NU, această nulitate nu produce efecte cu caracter retroactiv, pentru că ceea ce este important în materia acordării sprijinului pe suprafață, este împrejurarea că acest teren a fost lucrat de către solicitant, și că i s-a păstrat această destinație, fără să se considere că un litigiu civil anterior, referitor la modul de dobândire a dreptului de folosință, se poate răsfrânge asupra dreptului pe care uniunea îl acordă agricultorului. Exact pe aceste chestiuni, s-a reluat judecata penală, raportat la conținutul rechizitoriului, și în clipa în care ne-am prezentat în fața instanței, atât în fața tribunalului, cu chestiunile prealabile în procesul penal, invocând cauza Lungu și arătând că această chestiune s-a judecat deja definitiv, și că ea nu poate fi reiterată, fiind vorba exact despre aceeași situație faptică, nimic în plus, nimic în minus, tribunalul ne răspunde că am fi în prezența unei alte situații, și nu explică de ce este o altă situație, zice ”nu cauza Lungu, pentru că avem o altă situație”, iar Curtea de Apel vine suplimentar și spune așa: ”este adevărat că suntem în aceeași situație de fapt”, instanța de contencios a zis că au fost respectate integral criteriile de eligibilitate, anulând procesul verbal de constatare a neregulilor și eliminând obligația de plată a creanței, dar, mai avem ceva pe care instanța de contencios nu l-a cunoscut, și anume întocmirea în fals a contractului de arendă. Asta ne spune nouă curtea de apel, rugămintea noastră este să verificați conținutul actului de sesizare, pentru că mă întorc la fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, dacă ea cum a fost descrisă în rechizitoriu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, elementele de tipicitate, mă întorc acolo și vă rog să verificați dacă până în faza Curții de Apel, găsiți pe undeva cuvântul fals, niciodată nu a existat o acuzație că cu o lună sau două înainte, la momentul încheierii contractului de arendă, inculpatul XXX a săvârșit fapta de fals, acesta nu a fost trimis în judecată pentru această faptă de fals, săvârșită cu două luni înainte. Nu există capăt de acuzare, și am verificat de asemenea sub aspectul acesta practica Înaltei Curți, verificată dealtfel, sub aspectul legalității a ceea ce au pronunțat curțile de apel, și am constatat că ori de câte ori, s-a reținut ca atare că ori de câte ori, se constată că inculpatul a săvârșit și o infracțiune de fals în înscrisuri oficiale sau înscrisuri sub semnătură privată sau orice formă de fals, fals intelectual și o infracțiune de fraudare a fondurilor europene, aceste două fapte intră în concurs, ori noi neavând capăt de acuzare și niciodată nimeni nu a lansat această acuză, dealtfel ar fi trebuit să spună, să ne spună actul de acuzare, că la el ne referim, care este natura falsului, cum s-a comis cotrafacere, scrisere, subscriere, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, era oricum prescrisă această faptă. Deci, cu toate aceste aspecte suplimentare, care au ajutat instanța să se depărteze de puterea de lucru judecat a hotărârii pronunțate în contencios, au apărut în hotarâre la momentul pronunțării în faza judecății în apel.

Prin urmare, noi am arătat că mergând pe linia acuzării, în sensul conținutului rechizitoriului, nu era posibil ca instanțele să constate că în anul 2013, când nici măcar nu era promovată o acțiune în anulare, adică, aceasta s-a promovat opt luni mai târziu și s-a soluționat un an mai târziu, inculpatul s-a prezentat în fața APIA cu intenția de a fraudare a fondurilor europene, în condițiile în care nimeni, dar nimeni, nici DNA, nici instanța nu a contestat împrejurarea că acest teren a fost folosit conform destinației sale. De aceea, eu am îndrăznit, și eu nu înțeleg de ce ar trebui întâi să ajungem la curtea europeană și apoi să ne întoarcem în fața instanței de judecată cu o cerere în revizuire, în condițiile în care toate aceste aspecte sunt atât de simple și pot

Judecătorul: mergeți la recurs în casație doamna avocat

Avocat XXX da, doamnă președintă, dar cu prioritate, dacă se constată că textul de lege pe care eu mi-am întemeiat recursul, îmi înlătură dreptul de a beneficia de textele de principiul securității raporturilor juridice constat ca atare de jurisprudența Curții europene a drepturilor omului, și de asemenea de jurisprudența Curții de justiție a uniunii europene, inclusiv de articolul 47 din casă, Înalta curte de casație și justiție, nu că nu poate, în opinia mea are obligația să facă aplicarea, din oficiu, pentru că ele se aplică cu prioritate, și atunci o astfel de judecată, în sensul că o hotărâre pronunțată în contencios nu are nicio valoare și reluăm judecată penală adăugând
Judecătorul întrerupe pledoaria doamnei avocat XXX
Judecătorul: pentru intimatul inculpat XXX”

Transcrierea a fost publicată pe Facebook de catre avocata Manuela Gornoviceanu din Baroul Bucuresti.

Comments

comentarii

În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 189 de cazuri COVID-19 la Cluj. Rata de incidență a ajuns la 3,54.... Citește mai mult
Locuirea în municipiul Cluj-Napoca a fost tema celei mai recente dezbateri publice a Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC).... Citește mai mult
CFR Călători a anunțat că alte 34 de trenuri Inter-Regio vor deveni Regio-Expres de la 1 aprilie. Prețul unui bilet va fi mult mai ieftin.... Citește mai mult
Horoscop 7 martie 2021. Taurii nu vor să comunice despre problemele lor. Balanțele sunt o sursă de energie pozitivă.... Citește mai mult

Lasă un răspuns