fbpx

Telenovelă în Justiție. O procuroare s-a luptat zece ani în civil și penal ca un avocat să-și recunoască fiica

Un avocat și o procuroare din București au avut o relație acum mai bine de 10 ani, din care a rezultat o fetiță. Numai că el, mare bărbat, nu a recunoscut-o și s-a pretat chiar și la măsluirea unor probe ADN, pentru care a fost condamnat definitiv și obligat la daune morale, pentru a nu deveni tată în acte. În cele din urmă, prin executor judecătoresc, fata i-a preluat numele. Înafară de avocatul Traian Berbecaru, nimeni nu a mai răspuns penal căci nu s-a găsit omul său din interiorul INML. Curtea de Apel București a obligat Institutul să plătească mamei și fiicei daune pentru prejudiciul adus de falsificarea raportului de expertiză ADN.

Solutia CAB pe scurt: ”Respinge ca nefondat apelul incident declarat de apelantul-pârât INML. Admite apelul declarat de apelantele-reclamante. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Admite în parte acţiunea.

Obligă pârâtul INML să plătească reclamantei suma de 25.000 lei cu titlu de despăgubiri.

Obligă pârâtul INML să publice integral prezenta decizie în format .pdf pe pagina sa de internet, la categoria comunicatelor de presă, timp de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Dispune publicarea, pe cheltuiala pârâtului INML, a dispozitivului deciziei de faţă, în două publicaţii cotidiene naţionale, o singură dată, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Respinge acţiunea pentru rest. Menţine sentinţa sub aspectul soluţionării excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătăţii. Obligă apelantul-pârât INML să plătească apelantelor-reclamante suma de 4530 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă şi în apel.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti.”

Este vorba de o acțiune în răspundere delictuală intentată împotriva Institutului Naționale de Medicină Legală la Tribunalul București.

În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat toată istoria cazului:

”Prin cererea care a constituit obiectul dosarului înregistrat la judecătoria Sectorului 4 București, sub nr…. (strămutat ulterior la Judecătoria Târgu Secuiesc la solicitarea inculpatului B.T.I), au solicitat stabilirea paternității minorei M.L.C. rezultată din relația cu acesta.

Prin sentința civilă nr. 876/27.06.2011 Judecătoria Târgu Secuiesc a admis acțiunea formulată de reclamantă dispunând printre altele ….stabilirea paternității reclamantei C.M.L. și constatarea faptului că pârâtul este tatăl minorei.

Prin decizia n r.8/31.01.2013 Tribunalul Covasna a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile atacate, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că a majorat cuantumul cheltuielilor de judecată, de la 536 lei la 4.674,5 lei, pe care era obligat pârâ tu l să le plătească reclamantei în fond. A respins, ca nefondat, apelul declarat de pârât împotriva aceleiași sentințe. A obligat apelantul pârât să plătească apelantei reclamante cheltuieli de judecată în apel.

Prin decizia nr.l231/R- Curtea de Apel Brașov a admis recursul declarat de paratul apelant B.T.I împotriva deciziei civile nr.8/A/31.01.2013 pronunțata in dosar nr. …. a Judecătoriei Târgu Secuiesc, considerând legală prima expertiză (falsificată), favorabilă, pe motiv ca nu ar fi existat o vătămare prin neparticiparea expertului parte F.A. la întocmirea expertizei, concluzionând, în mod inexplicabil, că nu s-a denaturat rezultatul expertizei (deși Comisia Superioară Medico-legală a menționat clar în aviz că pentru validitate doar o altă expertiză este concludentă și a u fost depuse la dosarul cauzei, cel puțin două cazuri de expertize ADN cu rezultate contradictorii, unul din cazuri provenind de la instituțiile medico-legale).

La data de 29.10.2013 a fost promovată la CEDO acțiune împotriva statului Român, fiind înregistrată cauza M.L.C.c.României – cererea nr.xxxxx/13, declarată admisibilă, aflată în faza în care s-a răspuns obiecțiunilor ridicate de Guvernul roman pe fond și, ulterior, pe daunele și cheltuielile sol icitate.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Brașov la data de 01.10.2015, a solicitat revizuirea deciziei civile nr.l231/R//13.06.2013, fiind înregistrat dosarul nr… . Prin încheierea din data de 10.12.2015, pronunțată în dosarul nr…, Curtea de Apel Brașov a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată de reclamantă , precum și a cererii de suspendare a judecății cauzei în temeiul art.244 alin. l pct.2 Cod procedură civilă (vechiul cod).

2 ani și 8 luni închisoare plus daune morale de 200.000 euro

Demersurile reclamantelor în vederea aflării adevărului au continuat și pe latură penală, având în vedere faptele grave comise cu ajutorul personalului INML.

Astfel prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, sub nr.1335/P/2011, a solicitat efectuarea de cercetări față de numitul Berbecaru Traian Ioan și a persoanelor din cadrul I.N.M.L București pentru falsificarea raportului de expertiză ADN, administrat în dosarul civil nr. ….

După mai multe soluții de neîncepere a urmăririi penale/clasare, ordonanțele respective fiind infirmate urmare a plângerilor formulate de reclamante , prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr.l335/P/2011 din data de 14.01.2015, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul infracțiunii de participație improprie la mărturie mincinoasă, prev. de art.52 alm.(3) CP rap. la art.273 alin.(2), lit. c) CP, constând în aceea că raportul de expertiză medico-legală nr.A15/73/11.05.2011, întocmit de către experții I.N.M.L “Mina Minovici” București, urmare a solicitării judecătoriei Târgu Secuiesc pentru soluționarea cauzei civile ce forma obiectul dosarului nr…., având ca obiect stabilirea paternității, conține aspecte necorespunzătoare realității, vizând relația de înrudire biologică între minora C.M.L și numitul B.T.I , ca rezultat al intervenției acestuia pentru înlocuirea probelor biologice, în scopul denaturării examenului A DN.

Urmare a cercetării penale efectuate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apei București nr.1335/P/2011 din data de 10.08.201 6, inculpatul B.T.I. a fost trimis în judecată pentru infracțiunile de participație improprie sub forma instigării mediate la mărturie mincinoasă, prev. de art.52 alin.(3) rap. la art.273 alin.(2), lit.c) CP si nerespectarea hotărârilor judecătorești, prev. de art.287 alin.(l), lit. a) CP cu aplic, art.38 alin.(l) CP.

Î n rechizitoriu s-a menționat faptul că inculpatul a determinat, cu intenție, experții din cadrul I.N.M.L. „Mina Minovici” București să întocmească raport ul de expertiză medico-legală nr.A15/73/11.05.2011 ce conține aspecte necorespunzătoare realității privind relația de înrudire biologică între minora C.M.L și susnumit, prin intermediul unei persoane rămasă neidentificată car e a înlocuit probele biologice în scopul determinării experților l a denaturarea, fără vinovăție (în condițiile in care, urmare haosului existent la I N ML nu s-a putut identifica exact persana care a contribuit la rezultatul denaturat), a rezultatului examenului ADN iar, la data de 17.07.2015, s-a împotrivit la executarea hotărârii judecătorești reprezentată de încheierea emisă la 05.06.2015 de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București în dosarul nr….. (2037/2015), prin opunerea de rezistență față de organele de executare, fapt ce a determinat imobilizarea sa de către organele de cercetare ale poliției judiciare, cu sprijinul lucrătorilor S.A.S.

Prin sentința penală nr.249/F a Curții de Apel București din data de 22 decembrie 2017 s-a dispus, printre altele: “In temeiul art.52 alin. 3 Cod penal rap. la art.273 alin.2 lit. c Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal condamnă pe inculpatul Berbecaru Traian Ioan la pedeapsa principala de 2 ani și 8 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.l lit.a și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la mărturie mincinoasă. în temeiul art.67 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 4 ani. In temeiul art.65 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.66 lit. a și b Cod penal. In temeiul art.287 alin. l lit. a Cod penal condamnă pe a celași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești . In temeiul ar t. V Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit.a și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani. In temeiul art.65 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a și b Cod penal. în temeiul 38 alin. l Cod penal art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, art 45 alin. 3 lit a Cod penal inculpatul Berbecaru Traian Ioan execută pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, respectiv pedeapsa principală de 3 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit a și b Cod pena l . în art. 45 alin. 5 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art 66 lit. a și b Cod penal.

În temeiul art.397 Cod procedură penală rap. la art 19 și urm. Cod procedură penală admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de părțile civile C.M și C.M.L, reprezentată legal de mama sa C:M și obligă inculpatul Ia B.T.I: – la plata sumei de 100 000 euro, în echivalentul in Iei la cursul BNR de la data plății, reprezentând daune morale, către partea civilă C.M.; – Ia plata sumei de 100 000 euro, în echivalentul în Iei Ia cursul BNR de Ia data plății, reprezentând daune morale, către partea civilă C.M.L, reprezentată legal de mama sa C,M. în temeiul art.397 alin.2 Cod procedură penală rap. la art.249 alin.5 Cod procedură penală menține măsura asiguratorie a sechestrului, asupra bunurilor imobile ale inculpatului B.T.I, până la concurența sumelor acordate, dispusă prin ordonanța nr. 1335/P/201 din data de 02.06.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în vederea garantării reparării pagubei și a executării cheltuielilor judiciare.

În temeiul art.25 alin.3 Cod procedură penală dispune desființarea raportului de expertiză medico- legală -examen ADM nr. A15/73/11.05.20Tl întocmit de experții din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici București”

Reclamanta a menționat că această sentință reprezintă doar repararea parțiala a prejudiciului cauzat de fapta inculpatului Berbecaru Traian Ioan si nu repararea prejudiciului ca urmare a faptei ilicite comise de Institututl Național de Medicină Legală ”Mina Minovici”

Curtea de Apel București a apreciat că acțiunea este întemeiată. ”Astfel, potrivit art 998 Cod Civil: orice fapta a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeala s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit art. 999 Cod civil: omul este responsabil nu nu mai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudenta sa “, se arată în motivarea din care prezentăm un extras relevant mai jos:

”Raportul INML a creat premisa distrugerii bunei reputații și a activității profesionale a părții civile

”Raportul ADN, întocmit de INML București pe alte probe decât cele reale, a condus la denigrarea reclamantei , pe parcursul mai multor ani și i-a adus atingere gravă demnității, onoarei, reputației, vieții private, credibilității și corectitudinii activității desfășurate, precum și drepturilor minorei cu consecințe ce se vor răsfrânge asupra demnității, imaginii viitoare a acesteia, stării psihologice și vieții ulterioare a acesteia, situația fiind de natură a crea traume ireversibile.

Se poate observa că, acest raport neconform realității, întocmit de experții INML, a creat premisa distrugerii bunei reputații și a activității profesionale a părții civile C.M, funcția de natura celei pe care o deține fiind vizată de opinia publică pentru orice conduită ilegală sau imorală, în condițiile în care activitatea de urmărire penală este una cu rol determinant pentru justiția penală. Față de conduita ilicită a INML care a condus la atingerea grava a onoarei si reputației în societate, partea civilă se vede oricând expusă riscului de a fi subiectul unor discuții nedorite inclusiv pe viitor, cunoscut fiind că, în eventualitatea instrumentării unor dosare „sensibile ” exista interesul de a discredita activitatea de justiție prin discutarea publică de către mass-media a oricăror aspecte legate de persoanele care îndeplinesc atribuții judiciare, astfel de chestiuni fiind de natură să decredibilizeze major orice persoană.

În contextul dat, nicio sumă de bani nu poate compensa, cu atât mai puțin repara, daunele aduse onoarei/demnității/reputației, stresul, supărarea și disconfortul resimțit de parțile civile ( care și-ar dori înapoi anii de liniște afectați de întreaga conduită ilicită ), răspunderea instituției care a făcut posibilă întocmirea unei expertize – ADN pe alte probe trebuie angajată raportat la amploarea prejudiciului, perioada în care s-a întins, precum și efectelor viitoare inevitabile ale unor fapte de acest gen.

De altfel, instituția este conștientă de importanța efectuării unor astfel de expertize în mod adecvat și de consecințele pe care le pot avea asupra situației persoanelor vizate (a se vedea observațiile formulate pe propriul site).

Atingerea adusă onoare i și reputației /demnității urmare a conduitei angajaților INML și neglijenței instituției în adoptarea măsurilor necesare pentru ca expertiza să se deruleze în bune condiții, cu respectarea procedurii și standardelor stabilite la nivel internațional, acestea au fost de natură a afecta o parte importantă din anii tinereții, respectiv ai copilăriei, raportat la fiecare dintre cele două reclamante, în condițiile în care a afectat/per turbat și derularea în bune condiții a vieții personale urmare a știrbirii reputației, respectiv imaginii în societate (prin crearea de multiple situații penibile) și a presupus eforturi susținute pentru menținerea unui nivel ridicat al vieții profesionale, urmare situației intense de stres care a existat pe parcursul a mai bine de 7 ani de zile, res pectiv din 2011 – an în care a fost falsificat raportul ADN, întocmit de INML București și nu s-a încheiat în prezent, în toată aceasta perioadă fiind nevoită să depun ă efortur i susținute pentru dovedirea caracterului nereal al concluziilor respectivei expertize și să fi ind nevoită să înfrunt e consecințele negative aduse drepturilor n epatrimoniale menționate, precum și comentariile neavenite ale celor din jur.

Mai mult decât atât, întreaga conduită ilicită a INML a condus și la crearea unei opinii publice nefavorabile activității justiției, în general, toată tevatura creată de acesta fiind de natură a influența negativ încrederea cetățenilor și a justițiabililor în justiție organele judiciare, precum și a celor ale căror dosare au fost instrumentate de reclamantă , in pr ivința corectitudinii cu care își îndeplinește atributele specifice profesiei, axând în vedere că imaginea magistraților este strâns legată de imaginea justiției ca sistem și serviciu public, aceștia fiind vizați pentru orice fel de conduite ilegale.

Acțiunea ilicită a reprezentanților laboratorului de genetică al INML (neidentificăți, însă cert persoane care cunoșteau modul de păstrare a probelor și aveau acces în laboratorul de genetică) de a oferi sprijin numitului B.T. pentru denaturarea rezultatului expertizei ADN ( expertiză care nu se efectuase cu respectare a dreptului la expert parte și nici a standardelor internaționale, drepturi esențiale recunoscute de CEDO, cât și de CCR), subsecventă conduitei ulterioare a tatălui biologic al minorei M.L. de inducere publică a ideii existenței unor înțelegeri frauduloase a unor magistrați pentru pronunțare a unei soluții contrare realității în dosarele aflate în curs a fost de natură a aduce grave prejudicii drepturilor părților civile, impunând adoptarea unor măsuri reparatorii corespunzătoare atât atingerii aduse reputației (prin publicarea hotărârii civile pentru aducerea la cunoștința publicului a adevărului legat de activitatea INML), cât și suferinței morale și consumului psihic aferent unei astfel de situații.

Declanșarea unei acțiuni defăimătoare la adresa reputației/demnității reclamantei, imposibilă in lipsa unei conduite ilicite a reprezentanților INML, a fost de natură să- i afecteze întreaga viață, atât pe plan personal, cât și profesional și i-a creat prejudiciul de imagine încercat, o stare de stres permanent și nopți nedormite, de consum neuro-psihic, de scădere a capacității de concentrare si muncă, suportarea unor critici și comentarii neîntemeiate ia adresa propriei persoane , intervenții ale publicației “l u ju” la locul de muncă, generarea de discuții și suspiciu ni cu privire l a buna credință a reclamantei , atât din partea colegilor, justițiabililor, cât și a altor persoane, toate acestea fiind de natură sa împiedice desfășurarea în condiții normale a vieții personale și profesionale. Față de toate aceste aspecte este lesne de înțeles că, până la clarificarea aspectelor legate de statutul minorei, starea de liniște a fost în mod evident afectată.

La evaluarea daunelor morale trebuie avute în vedere toate consecințele care s-au produs si asupra reputației/demnității, stării de inferioritate pe care o resimte, stării psihologice și vieții minorei, C.M.L dezvoltării ulterioare și traumele pe care le poate dezvolta când va crește (minoră ca r e a fost lipsită de drepturile legale de aproape 8 ani de zile, neavând statutul socio-juridic stabilit, deși aceasta se află deja în al patrulea an de școală, a fost la grădiniță, creșă – instituții unde au fost depuse actele de stare civilă ale acesteia și a figurat că o persoană cu un statut juridic incert, fără identitate clar stabilită, a fost expusă procedurilor judiciare, stres u lui aferent și ținută la vârsta de nici 3 ani, de 5 ori pe holurile laboratoarelor de genetică (3 l a INML, 2 la IML Iași, odată la PCAB) și se vede în situația de a adopta o conduită rezervată si a suporta o stare de incertitudine prelungită sub aspectul statutului civil, a situațiilor cu care inevitabil se confru n tă urmare eforturilor depuse de mama sa pentru înlăturarea consecințelor negative ale conduitei INML și comentariilor neavenite , urmare stigmatului pe care-1 resimte printre ceilalți copiii.

Astfel, minora se simte stingherită de întrebările celorlalți legate de tatăl sau, atât în plan școlar, cât și social, fiind nevoită să adopte o poziție rezervată sub aceste aspecte și să disimuleze realitatea, de teama unor opinii negative, în plan școlar și social. De asemenea, aceasta simte o stare de deprimare urmare a atitudinii tatălui biologic conduitei acestuia, precum și aspectului persistenței stării de incertitud ine juridic cu privire l a situația unor elemente importante ale identității sale, respectiv prelungirii procedurilor judiciare în vederea înlăturării acestei stări de incertitudine (care nu ar mai fi existat demult dacă raportul ADN ar fi fost întocmit corespunzăto r), având în v edere ca a început sa conștientizeze implicațiile negative ale aspectelor nereale diseminate on-line raportat la analiza ADN efectuată de INML (care sunt consultate și de părinți ai altor copii) si sa fie nemulțumită din cauză că trebuie să adopte o poziție rezervata sub anumite aspecte, urmare a situației crete prin acțiunea intenționată a unor angajați din cadrul laboratorului de genetică al INML și neglijenței acestei instituții pentru efectuarea în bune condiții a analizelor ADN.

Totodată, starea de rezervă, situația de stres a mamei, generată de conduita ilicită a INML prin care s-a adus atingere onoarei/demnității/reputației, s-a răsfrânt negativ asupra stării psihologice a acesteia, urmare a necesității de a aloca timp pentru dovedirea caracterului fals al raportului INML, stările de indispoziție si supărare mamei fiind observate personal de aceasta, fapt care i-a creat o stare de neliniște frecventă.

Părțile reclamante au fost obiectul unor situații și discuții penibile, simt nesiguranță si disconfort față de aspectul că se văd oricând în situația de a forma obiectul unor discuții nejustificate pe aspecte vizând viața privată, având în vedere acțiunea gravă a angajaților INML fiind cunoscut că astfel de discuții sunt de natură a-i schimba minorei inclusiv percepția asupra modului în care se va raporta la viață ca adult și a-i crea o stare de disconfort în societatea și membrii colectivității în care trăiește.

De asemenea, minora evita să vorbească despre tatăl său, este afectată de aspectul ca este obiectul unor discuții de genul celor pe care le poate genera o expertiză ADN raportat la statutul acesteia care a ajuns să formeze obiect unor discuții sau speculații lipsite de fundament, îi este teamă de părerea celorlalți, cu atât mai mult cu cât în minorat nu are personalitatea suficient consolidată pentru a rezista unor critici și discuții de acest gen, fiind supusă, evident, unor situații sociale delicate, la care nu s-ar fi ajuns dacă INML ar fi adoptat măsurile necesare pentru efectuarea în condiții corespunzătoare a expertizelor ADN trimise instanțelor de judecată.

Totodată, trebuie avut în vedere și aspectul că buna reputație (afectată în condițiile în care oricine putea crede că a făcut o acțiune pentru stabilirea paternității minorei cu rea credință) este o condiție pentru admiterea și menținerea în profesia pe care o desfășoară reclamanta M.C., aflându-se, de multe ori, în situații penibile. Pozițiile ilicite publice ale inculpatului cu privire la rezultatul expertizei ADN (consultate de un număr nedeterminat de persoane) au fost de natură să- i creeze un stres suplimentar celui menționat, față de posibilitatea intentării unei eventuale acțiuni disciplinare pe motiv ca aș fi adus atingere prestigiului justiției prin intentarea unei acțiuni in justiție cu rea credință (în condițiile în care nu putea dovedi caracterul fals al expertizei decât printr-o altă expertiză, iar eșantioanele de probă martor erau, la rândul lor, falsificate).

Conduita ilicită a INML (manifestată prin neglijenta factorilor decizionali din cadrul instituției si reaua credință a unor persoane neidentificate din cadrul laboratorului de genetică) au fost de natură să afecteze negativ demnitatea, onoarea, reputația rec lamantelor în cursul unei perioade importante din viața personală (aproape 7 ani), precum și relația cu familia, oamenii din jur și colegii de muncă, să creeze traume psihologice majore, menținerea unei situații de incertitudine până la lămurirea aspectelor legate de astfel de situații cu implicații majore în viața (urmare a nenumăratei or discuții legate de acest subiect și stării de suspiciune care a fost generată în legătură cu moralitatea și caracterul părții civile C.M.).

Totodată, discreditarea activității profesionale a reclamantei C.M. a fost posibilă în condițiile în care orice justițiabil/petent /avocat care avea în lucru un dosar supravegheat de reclamantă a putut vedea acel articol in mediul on line (prin simpla introducere a numelui pe motorul de căutare „Google”, fiind cunoscut faptul că oamenii procedează astfel pentru a se informa cu privire l a persoana celui învestit să soluționeze o anumită cauză (rapoartele care au dovedit acțiunile ilicite ale inculpatului (administrate abia în anul 2015), nu puteau fi publicate, acestea conținând date strict personale – profilele ADN ale părților implicate).”

Comments

comentarii

Barbu Mateescu, sociolog stabilit la Cluj-Napoca, consideră comparația dintre centrul orașului de pe Someș cu Iașiul „o veste minunată”.... Citește mai mult
Un bărbat de 36 de ani din Cluj-Napoca a fost reținut luni de polițiști după ce au constatat că a intrat într-o casă din municipiu pentru a fura. Acesta este anchetat pentru furt calificat.... Citește mai mult
O legumă cu multiple beneficii pentru sănătatea noastră este și leguma pe care o evităm cel mai mult, deși aceasta poate preveni chiar și cancerul.... Citește mai mult
Un tânăr cu o chitară și o voce de aur a făcut un show de senzație în Centrul Clujului, marți noaptea. Clujenii l-au acompaniat cu vocea.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!