fbpx

Sute de candidați la Barou au semnat un memoriu către președintele UNBR pentru un nou examen fără erori

Memoriul adresat către președinte U.N.B.R – Traian Briciu, inițiat de juristul Mădălin Chipirlin, este semnat de circa 900 de candidați și are următorul conținut:

”Prezenta petiție este realizată în numele candidaților semnatari, care au susținut examenul pentru admiterea în profesia de avocat, sesiunea Septembrie 2021. În acest sens, dorim să aducem la cunoștința dumneavoastră aspecte obiective referitoare la organizarea sesiunii de examinare anterior menționată.

1. Necesitatea unui mediu lipsit de elemente perturbatoare 

Este îndeobște cunoscut faptul că un mediu de lucru afectat de zgomot creează probleme de concentrare majore pentru majoritatea dintre noi. În acest sens, facem trimitere la un studiu realizat de Radius Global Market Research, în urma căruia s-a demonstrat că zgomotul influențează negativ majoritatea (69%) dintre angajați la nivel mondial, afectându-le capacitatea de concentrare, productivitatea și creativitatea. Făcând o paralelă, ar fi nerealist să credem că un asemenea impact negativ nu s-ar crea unor tineri care susțin un examen important pentru destinul lor, precum cel de admitere în profesia de avocat. 

În acest sens, după cum bine cunoașteți, în data de 19.09.2021 a fost organizat examenul de admitere în profesia de avocat stagiar, la Centrul Expozițional Romexpo, participând candidați din toată țara, toți având același scop: să devină colegii dumneavoastră și ai tuturor avocaților dinRomânia, sperând la un examen organizat corect. Din păcate acest lucru nu a fost realizat, având în vedere faptul că pe parcursul celor 4 ore de examinare, în incinta complexului s-au desfășurat activități perturbatoare, precum un concurs de drifturi, respectiv probe de sunet ale unui concert cunoscut și anunțat cu multă vreme în prealabil. Din nefericire, nivelul de zgomot extrem de ridicat a făcut ca unii dintre noi să nu se mai poată concentra asupra cerințelor, creând astfel un dezechilibru major. 

Considerăm că departajarea la acest examen trebuie să fie făcută de nivelul de pregătire teoretică și nu în raport de cum ne putem concentra sau nu în situații de zgomot infernal. O bună parte dintre noi învățăm în condiții de liniște deplină, la biblioteci sau birouri personale, astfel încât ne este imposibil să ne putem concentra în condiții precum cele din 19.09.2021. Dacă este bine sau nu, rămâne de văzut, în schimb, datoria UNBR este de a pune la dispoziția candidaților un mediu de examinare propice. 

Totodată, având în vedere mobilizarea făcută în cadrul instituțiilor media, ar trebui să nască semne reale de întrebare referitoare la organizarea acestui examen. Oamenii, atât dintre cei care au susținut examenul, cât și cei din domeniul juridic sau simpli cetățeni sunt șocați și indignați de cele întâmplate, astfel încât, considerăm că lipsa de reacție în rezolvarea acestei situații va crea un prejudiciu de imagine teribil, iar noi nu ne dorim acest lucru, având în vedere faptul că, mai devreme sau mai târziu vom accede în profesie. 

Cu părere de rău vă transmitem că prejudiciul creat nouă nu va putea fi acoperit nicicum, indiferent de măsurile pe care le veți dispune, având în vedere că nu putem da timpul înapoi astfel încât să știmcare ar fi fost rezultatele în lipsa perturbarilor îngrozitoare. Cu toate acestea, considerăm că o minimă compensare s-ar putea aduce prin adoptarea unei noi sesiuni, în condiții normale și conținutul grilelor corect, fără să fie necesare ERATELE sau apariția problemelor de interpretare.

  • Organizarea unei noi sesiuni, ÎNTR-UN TIMP CÂT MAI SCURT, dar nu mai târziu de martie 2022, potrivit reglementărilor în vigoare. Această măsură, deloc complicată, poate aduce un minimum de confort psihic, considerând faptul că nu a fost în intenția dumneavoastră de a crea un sistem de departajare dezechilibrat și incorect care să-i afecteze pe cei care nu se pot concentra în condiții de zgomot intens. Așa cum am arătat, zgomotul produs de evenimentele desfășurare în incinta complexului Romexpo au fost intense și continue, iar acest fapt reiese cu certitudine din probele pe care le-am anexat prezentei. 

 Această soluția ar putea repara măcar în parte prejudiciul suferit de semnatarii acestui memoriu prin disconfortul creat de lipsa condițiilor adecvate pentru susținerea examenului.

De asemenea, precizăm că starea de fapt expusă încalcă în mod vădit art. 11 alin. (1) litera C din regulament din acealași regulament antemenționat în conformitate cu care: 

”Comisia de organizare a examenului este desemnată distinct de Comisia Permanentă a U.N.B.R. dintre avocaţii propuşi de barouri – formatori ai I.N.P.P.A., îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea Președintelui și vicepreşedintelui comisiei de examen şi are, în principal, următoarele atribuţii:

c) controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, IDENTIFICĂ ŞI, DUPĂ CAZ, PREGĂTEŞTE SPAŢIILE ADECVATE PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR DE EXAMEN, procură necesarul de rechizite, serviciile de asistenţă medicală pe parcursul desfăşurării examenului şi de pază necesare pentru păstrarea ordinii publice la locurile de examinare şi de evaluare a candidaţilor, asigură formalităţile necesare acoperirii cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;”

Astfel, în mod limpede, Comisia de organizare a examenului NU și-a îndeplinit această obligație, spațiile destinate examinării nu au fost adecvate susținerii probelor de examen, pentru motivele evidente expuse în cadrul prezentului memoriu. 

Nu în ultimul rând, vă facem cunoscut că am luat la cunoștință de poziția publică a membrilor UNBR și arătăm faptul că aceștia sunt într-o eroare: zgomotul intens produs de mașinile de drift a durat mai bine de două ore, nicidecum 10-15 minute. Pentru a înțelege mai bine amploarea evenimentului, vă facem cunoscut și faptul că din cauza fumului dens produs de cauciucuri a pornit inclusiv alarma de incendiu, creând de asemenea panică în rândul unora dintre noi. Totodată, în legătură cu probele de sunet ale formației care a avut concert în data de 19.09.2021, vă aducem la cunoștință faptul că unul dintre membrii acesteia a recunoscut public deranjul creat, aspect ce nu poate fi neglijat.

În finalul acestui capitol, vă propunem un exercițiu de imaginație prin care putem demonstra cu ușurință că este irelevantă durata evenimentelor perturbatoare. Astfel, să presupunem că afară ar fi fost o tornadă care ar fi smuls acoperișul clădirii, urmată de o ploaie torențială. Cum ar fi trebuit gestionat un astfel de eveniment? Ar fi avut relevanță durata intemperiilor? Considerăm că răspunsul la această intrebare este unul simplu de oferit: orice eveniment exterior, indiferent de culpă sau forță majoră, duce la același rezultat, luarea măsuri expuse în cadrul preentului memoriu pentru a compensa inechitatea produsă candidaților semnatari prin lipsirea totală de condițiile necesare suținerii examenului de barou, sesiunea Septembrie 2021. 

Având în vedere faptul că evenimentele care au dus la perturbarea acestui examen nu s-au datorat unei cauze de forță majoră, considerăm că în eventualitatea organizării URGENTE a unei noi sesiuni de examen , candidații să beneficieze cel puțin de o reducere consistetntă  a taxei de participare, dacă nu chiar eliminată complet.

2. Necesitatea unei examinări lipsite de erori

Domnule Președinte, fiecare dintre cei care susțin examenul de admitere în profesie recunosc și sunt de acord cu un anumit standard de dificultate, impus de rigoarea profesiei. În schimb, în ultimii ani dificultatea grilelor a fost injustă, teorie care nu sta la baza unor opinii subiective ci a unui element concret, obiectiv: promovabilitatea scăzută la un nivel neîntânit în trecut. Acest fapt este unul real, concret și bazat pe date statistice. Astfel, în 2019, atunci când examinarea a fost echilibrată, (din toate punctele de vedere, o singură variantă de răspuns, grile bine construite, pe materie, intrebări limpezi și concrete), procentul celor care au promovat examenul a fost de 53%, în timp ce, în anul 2020, procentul a fost de doar 6%, având în vedere faptul că schema de examinare s-a modificat radical. Este ireal să considerăm faptul că doar în 2019 au fost doar colegi pregătiți, în timp ce în 2020 au fost aproape totți nepregătiți. Suntem convinși de faptul că înțelegeți că o asemenea diferență nu poate exista decât în cazul în care sunt probleme reale de examinare. Suntem absolut convinși de faptul că rata de promovare din acest an nu va fi mai mare față de anul trecut având în vedere condițiile de examinare: grile interpretabile, din afara materiei sau greșite din fașă. Cum ne putem explica faptul că aceeași grilă dată la examinarea colegilor definitivi în alte profesii juridice a avut un răspuns diferit față de cea dată la stagiari? Mai mult decât atât, considerăm imoral ca gradul de dificultate al grilelor date pentru stagiari să fie identic cu cel al colegilor definitivi în alte profesii juridice, având în vedere experiența juridică a acestora din urmă.

În acest sens, se impune să vă aducem la cunoștința faptul că necesitatea transparenței și previzibilității examenului de admitere în profesia de avocat este evidențiată și de către practica judiciară. În acest sens, Curtea de Apel Iași prin intermediul Seninței Civile nr. 68/2020 din 20 Iulie 2020 a reținut următoarele: ”tematica pentru un astfel de examen, de altfel foarte important pentru absolvenții de drept, trebuie să fie elaborată cât mai precis, cu scopul de a elimina orice echivoc cu privire la conținutul materiei studiate de participanți.”

  Mai mult, Directiva (UE) 2018/958 transpusă în dreptul intern prin Legea privind efectuarea unui test de proporționalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii, prevede necesitatea unui grad ridicat de transparență a reglementărilor și restricțiilor privind admiterea în profesie, garantând totodată un nivel ridicat de protecție împotriva echivocului, în limitele principiilor nediscriminării și proporționalității. 

  Totodată, vă facem cunoscut faptul că necesitatea respectării acestor garanții a fost evidențiată chiar de către organele profesiei de avocat. Astfel,  în temeiul tuturor acestor principii și reglementări, prin prisma prevederilor legale care reglementează profesia și statutul de avocat, în data de 17 Noiembire 2020 Comisia Permanentă a UNBR a dat curs plângerilor și memoriile depuse de mai mulți candidați la examenul de absolvire a I.N.P.P.A. și a invalidat în mod corect cele nouă (9) întrebări care nu au respectat niciuna dintre garanțiile prevăzute atât de legislația internă, legislația europeană precum și în mod constant de practica judiciară și jurisprundența cu privire la organizarea unui examen de admitere în profesie. 

  În motivarea hotârârii Comisiei Permanente a UNBR s-a reținut faptul că întrebările nu au prezentat suficiente garanții pentru a insufla sentimentul de siguranță în rândul candidaților, punându-i pe aceștia în situația de a avea o prudență diminuată în contextul presiunii examenului. În acest sens, Comisa a considerat că ”OBIECTIVUL PRINCIPAL AL EXAMENULUI ESTE DE A ANALIZA CUNOȘTINȚELE REALE ALE CANDIDAȚILOR” și a invalidat cele 9 grile în spiritul echilibrului, previzibilității și predictibilității.

           În ceea ce priveșete examenul din această sesiune de examen, în cele ce urmează, dorim să vă punem în vedere câteva exemple de grile pe care le considerăm absolut incorecte, echivoce ori în afara tematicii, deși cunoaștem faptul că veți fi aflat de acestea prin prisma contestațiilor formulate de candidați. Astfel de întrebări nu ar trebui să se mai regăsească niciodată la examenul de admitere în profesia de avocat stagiar:

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești efectuează urmărirea penală cu privire la comiterea unei infracțiuni de înșelăciune de către suspectul I.V. în dauna persoanei vătămate A.T. Prin ordonanța din data de 25.03.2021, procurorul dispune clasarea cauzei, apreciind că I.V. nu a comis fapta cu forma de vinovăție prevăzută de lege. Persoana vătămată A.T., dorind să formuleze plângere împotriva ordonanței de clasare, consultă un avocat. Pentru a stabili în ce termen trebuie introdusă plângerea, avocatul consultat de persoana vătămată A.T.:

 a) va avea în vedere modul de calcul al termenelor substanțiale pe zile; 

b) va avea în vedere modul de calcul al termenelor procedurale pe zile; 

c) nu va avea în vedere data ordonanței de clasare, ci data comunicării față de suspect a acestei ordonanţe

Potrivit art. 339 alin. (4) CPP, în cazul soluţiilor de clasare ori de renunţare la urmărire, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia. În mod evident, termenul de 20 de zile se calculează de la data comunicării către persoana vătămată si nu a suspectului, persoana vătămată fiind în imposibilitate obiectivă de a avea acces la comunicările făcute către suspect/inclupat.

2. Activitatea profesională de stabilire temporară a sediului unei societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului: 

a) presupune, printre altele, utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale și autorizării funcționării societății comerciale;

b) poate fi desfăşurată în temeiul unui contract separat de asistență juridică semnat cu reprezentantul societății comerciale;

presupune ca sediul societății comerciale în cauză să fie stabilit la sediul profesional al avocatului cel mult 2 ani.

Cu referire la activitatea de stabilire temporara a sediului unei societati comerciale la sediul profesional al avocatului, art. 105 din Statutul profesiei de avocat, la alineatul 1, se face mentiune la faptul ca avocatul va intocmi si semna cu reprezentantul societatii un contract separat de asistenta juridica avand acest obiect. Nu este vorba despre o facultate a avocatului, asa cum a fost formulat raspunsul intrebarii, prin introducerea verbului ,,poate’’, de natura a crea aparenta dreptului de a alege daca incheie sau nu separat un contract avand obiecul de mai sus. Din cuprinsul alin. 1 al art 105 din Statutul profesiei de avocat intervine obligatia de a incheia separat un contract de asistenta juridica in vederea stabilirii sediului unei societati comerciale la sediul profesional al avocatului.

3. La judecata în primă instanță este întotdeauna obligatorie: 

a)participarea procurorului; 

b)aducerea inculpatului aflat în stare de deținere; 

c)asistența juridică a inculpatului.

Potrivit art. 364 alin. (1) teza întâi CPP, judecata cauzei are loc in prezenta inculpatului. Aducerea inculpatului aflat in stare de detinere la judecata este obligatorie. Deși cunoaștem și prevederile care completează acest articol, considerăm că astfel de întrebări sunt neavenite, având în vedere că pot crea o stare de confuzie evidentă, întrucât nu poți ști cu certitudine ce a vrut să afle autorul grilei: este sau nu obligatorie prezența inculpatului? sau sunt excepții de la această regulă? Faptul că am putut formula două întrebări pertinente, reliefează caracterul incorect al grilei.

4. În perioada efectuării stagiului profesional, avocatul stagiar poate efectua următoarele activităţi:

a)redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;

b)asistență și reprezentare juridică în fața notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor publice;

c)activități fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil.

Această grilă excede tematica pentru examenul de primire în profesia de avocat. În acest sens, activitățile pe care le poate efectua un avocat stagiar sunt reglementate de art. 304 alin. 1 și 2 din Statut. Acest articol face parte din Capitolul V Pregătirea și perfecționarea profesională a avocaților, subsecțiunea a 4-a Condițiile și efectele organizării pregătirii profesionale pe durata stagiului.

Conform hotărârii nr. 148/14-15.05.2021 privind organizarea examenului de primire în profesie – sesiunea septembrie 2021, următoarele capitole intră în tematică:

1. Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat.

2. Primirea în profesia de avocat.

3. Incompatibilități, interdicții şi nedemnități privind profesia de avocat.

4. Asistența judiciară.

5. Activitatea profesională a avocatului.

6. Drepturile si îndatoririle avocaților în raporturile cu clienții.

7. Formele de exercitare a profesiei de avocat.

8. Modalitățile de exercitare a profesiei de avocat.

9. Drepturile şi îndatoririle avocaților.

10.Transferul, suspendarea şi încetarea calității de avocat.

11.Răspunderea disciplinară a avocaților (abateri disciplinare, sancțiuni disciplinare și

procedura de aplicare și de contestare a sancțiunilor). 

Drept urmare, se poate observa, cu ușurință, că, în tematică, nu este inclus și Capitolul V privind Pregătirea și perfecționarea profesională a avocaților, capitol în care sunt reglementate activitățile pe care un avocat stagiar le poate desfășura, activități ce au făcut obiectul grilei contestate.

5. Avocatul AA, membru al Baroului X, a fost desemnat, potrivit legii, să acorde asistenţă judiciară întro cauză penală, aflată pe rolul Judecătoriei Y. În acest caz:

a) prin actul de încuviințare a asistenței judiciare, organul judiciar stabilește și valoarea provizorie a onorariului avocatului AA;

b) avocatul AA va întocmi un referat scris cu privire la prestația avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R, referat supus confirmării organului judiciar;

c) avocatul AA nu are dreptul să primească nici un fel de sume de bani pentru asistenţă judiciară acordată din oficiu, avocatul fiind partener indispensabil al justiţiei.

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, la articolul 81, alineatul 3, face referire concreta la un element temporal ce nu a fost avut in vedere la formularea variantei de raspuns, si anume : ,,DUPA acordarea asistentei judiciare, avocatul intocmeste un referat scris cu privire la prestatia avocatiala efectiva, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul UNBR’’. Intrebarea a fost formulata intr-o maniera din care reiese obligatia avocatului de a formula referatul respectiv dupa desemnare si nu dupa acordarea asistentei, astfel cum prevede art. 81 alin. 3 din Legea nr. 51/1995.

Era astfel incert pentru candidatii la examen sa inteleaga ce anume voia autorul intrebarii sa verifice, daca se cunoaste momentul cand trebuie intocmit si supus confirmarii acel referat, sau daca se cunoaste faptul ca e necesara sau nu intocmirea unui referat.

7. Sunt executorii:

a) de drept, hotărârile pronunţate în primă instanţă având ca obiect plata salariilor;

b) hotărârile având ca obiect revendicare imobiliară, pronunţate în primă instanţă şi atacate cu apel;

c) hotărârile pronunţate în ordonanţa de plată, chiar dacă sunt atacate cu cerere în anulare

Intrebarea face referire la actul emis de instanta in procedura speciala a Ordonantei de plata. Astfel cum prevede art. 1022 CPC, instanta „va emite o ordonanta de plata”, care intr-adevar este executorie. Va rog sa constatati astfel ca nu era clar daca din partea autorului intrebarii se verifica faptul daca stim ca in procedura ordonantei de plata se emit specific Ordonante executorii, astfel cum prevede Codul in mod expres, sau daca prin coroborare si interpretare ajungem la concluzia, nefiind expres prevazuta de lege, ca si ordonanta este un soi de hotarare.

9. Dacă Ionel are 13 ani, Ionuț are 17 ani și Ion are 19 ani, atunci:

a) doar Ion și Ionuț pot invoca și singuri, pe cale de apărare, nulitatea relativă pentru incapacitate de exercițiu, a unui act încheiat în urmă cu 2 ani;

b) fiecare dintre cei trei poate dispune singur de veniturile obținute din executarea actelor juridice privind îndeletnicirile sale artistice, valabil încheiate;

c) actul prin care Ionuț, doar cu încuviințarea părinților săi, confirmă anulabilitatea actului de înstrăinare a unui apartament, este, la rândul lui, anulabil.

Cartea de Drept Civil Persoanele (Ovidiu Ungureanu si Cornelia Munteanu 2011 pag 141) incadreaza prevederile art. 42 NCC la acte juridice care pot fi incheiate de catre persoanele lipsite de capacitate de exercitiu. Mai mult, avand in vedere ca teza finala a intrebarii face mentiunea „acte valabil incheiate”, deducem ca valabilitatea respectata cuprinde inclusiv dispozitiile privind acordul instantei de tutela, daca despre aceasta autorizare discutam. In final, fie chiar vorba despre acordul instantei de tutela, aceasta institutie se afla mult in afara tematicii pentru examen aprobata prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 148/14-15.05.2021 privind organizarea examenului de primire in profesie.

Drept urmare, se poate observa, cu ușurință, că, în tematică, nu este inclus și Capitolul V privind Pregătirea și perfecționarea profesională a avocaților, capitol în care sunt reglementate activitățile pe care un avocat stagiar le poate desfășura, activități ce au făcut obiectul grilei contestate.

Astfel de exemple pot continua, dar nu ne dorim ca acest memoriu să țină loc de contestație a grilelor, pentru aceasta procedură fiind un regulament separat, dar ne dorim să arătăm faptul că examinarea poate fi îmbunătățită radical, scopul final al acesteia fiind legat strict de verificarea cunoștințelor juridice și nu a inteligenței candidaților care sunt puși în situația de a interpreta ipotezele autorului grilei.

Domnule Președinte, unii dintre colegii nostri, absolvenți de Drept, v-au avut profesor și ne transmit nouă, celorlalți, care nu am avut această onoare, că sunteți un om drept, integru care se bazează pe principii fundamentale, fiind coordonat de acestea în activitatea sa, iar pentru acest lucru vă solicităm respectus să resuscitați acest sistem de examinare bolnav, care nu face cinste nimănui. 

În acest sens, vă solicităm respectuos să aplecați urechea asupra problemelor cu care ne confruntăm, creând în acest sens un sistem de examinare corect și neinterpretabil, astfel încât problemele legate de grilele să nu mai fie puse în discuție pe viitor.

În concluzie, solicităm, potrivit celor arătate mai sus, organizarea unui nou examen de admitere în profesia de avocat, într-un timp cât mai scurt, însă nu mai târziu de martie 2022.

În drept, întemeiem prezenta petiție în baza art. 8 din Ordonanța 27/2002.

Comments

comentarii

Cinci persoane au murit într-un accident produs de un microbuz românesc pe autostrada M1 din Ungaria.... Citește mai mult
Expertul în sănătate publică al Universității Babeș-Bolyai, Răzvan Cherecheș, a mărturisit că având în vedere situația Covid-19 dezastruoasă din România mai rămâne o singură soluție pentru a opri răspândirea virusului: un alt lockdown.... Citește mai mult
Vincențiu Vereș este noul președinte al clubului Universitatea Cluj după plecarea lui Constantin Răduță.... Citește mai mult
Uleiul care devine TOXIC la temperaturi ridicate. Acest aliment poate cauza cancer dacă îl folosim des pentru gătit. Acesta este cancerigen, reumatic și inflamator când ajunge la temperaturi ridicate.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!