fbpx

Studiu: 30% dintre studenții la Drept din România sunt de acord cu pedeapsa capitală. E mare sau mic procentul?

Un studiu privind percepția studenților la Drept asupra pedepsei cu moartea, în care au fost repondenți peste 2200 de studenți din marile centre universitare din România și din Chișinău, arată că 30 la sută dintre ei sunt de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea. Studiul relevă și ce infracțiuni ar trebui astfel pedepsite, în opinia studenților.

Un studiu recent coordonat de Andra-Roxana Tradafir, cadru didactic în cadrul Facultății de Drept (Universitatea București), ne arată că, în medie, studenții de la drept sunt de acord cu pedeapsa cu moartea în procent de 30%

Dintre cei 2201 de studenți care au răspuns, 396 sunt anul I (17.99%), 663 sunt anul II (30.12%), 561 sunt anul III (25.49%), 375 sunt anul IV (17.04%) și 190 sunt masteranzi (8.63%). Un număr de 16 respondenți sunt studenți-doctoranzi (0.73%). Rezultă așadar că aproape 93% dintre respondenți nu au absolvit încă facultatea.

Întrebarea a avut forma „Sunteți de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea?”, iar răspunsurile posibile au fost „Da” și „Nu, în nicio situație”, pentru a sugera că orice excepție privind inaplicabilitatea pedepsei cu moartea trebuia încadrată în varianta „Da”.

69.42% dintre respondenți (un număr de 1528) s-au declarat împotriva pedepsei cu moartea (dar, așa cum vom vedea, acest procent este în realitate mai mic), iar 30.58% (corespunzând unui număr de 673 de studenți) au ales varianta potrivit cu care sunt de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea.

Categoriile de infracțiuni pentru care ar trebui aplicată pedeapsa cu moartea

Categoriile care se referă la crime de genocid, împotriva umanității și războiului și terorism au fost cel mai des alese de studenți pentru a arăta în ce cazuri ar fi de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea. Astfel, 514 studenți au considerat că pedeapsa cu moartea ar trebui aplicată pentru infracțiunile de genocid, iar 512 pentru infracțiunile de terorism. Având în vedere că un număr de 673 de persoane au răspuns că sunt de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea, procentul acestor categorii de infracțiuni alese este destul de ridicat: 76.37%, respectiv 76.08%. În ordine, următoarea infracțiune pentru care pedeapsa cu moartea a fost considerată necesară este omorul calificat săvârșit prin cruzimi, 496 de studenți răspunzând în acest sens (adică 73.70%).

408  studenți au considerat că pentru omor calificat săvârșit asupra mai multor persoane sau de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor, această pedeapsă trebuie aplicată (adică 60.62%).

Studenții au fost întrebați: „Considerați că pedeapsa cu moartea în situațiile de mai sus este justificată pentru că…:”. Studenții au putut alege între cinci motive pentru susținerea pedepsei capitale, cu posibilitatea unor alegeri multiple și au răspuns după cum urmează: „este cel mai eficient mod de prevenire a săvârșirii unor altor infracțiuni” (325 de studenți, adică 48.29%), „este un modalitate justă de retribuție pentru victimă și / sau familia sa” (niciun student), „este foarte costisitor pentru stat şi pentru societate să întreţină o persoană în închisoare toată viaţa” (313 studenți, adică 46.51%), „dacă o persoană este condamnată la închisoare pe viață și există posibilitatea eliberării condiționate, persoana respectivă ar putea săvârși și alte infracțiuni” (451 studenți, adică 67.01%), „este just ca o persoană care a ucis o altă persoană ori care a săvârşit infracţiuni de o gravitate deosebită să-şi piardă dreptul la viaţă” (212 studenți, adică 31.5%) și „niciuna dintre cele de mai sus” (23 de studenți, adică 3.42%).

Concluzia studiului

”Întrebarea firească ce se poate pune după lecturarea acestui studiu este: de ce am analizat din nou această problemă, cu toate că este deseori afirmat că numai societățile bolnave permit încă pedeapsa cu moartea41? Am dorit să analizăm care este poziția studenților la Drept asupra pedepsei capitale, de vreme ce, față de destinatarii recurenți ai acestor studii, participanții la chestionarul nostru au și studii de drept sau sunt în cursul finalizării acestora. Cu alte cuvinte, ne-am imaginat că este posibil ca aceștia să își fundamenteze opinia pe argumente de ordin juridic și rațional mai degrabă decât pe cele de ordin afectiv sau emoțional, cum se întâmplă poate în cazul majorității populației. După cum se arată în mai multe studii, „o mare parte a publicului – în Statele Unite și în alte părți – este ignorant cu privire la multe aspecte ale criminalității și controlul acesteia. (…) Dar în majoritatea celorlalte domenii – inclusiv cunoașterea tendințelor în ceea ce privește ratele penale, prevalența infracțiunilor violente, a ratelor recidive, a legilor penale specifice, a reformelor legale, a drepturilor legale în procesul de justiție penală – lipsa cunoștințelor este răspândită42” și „numai un public complet informat cu privire la scopurile pedepsei și la obligațiile sale ar considera pedeapsa șocantă, nedreaptă și inacceptabilă”. În plus, se menționează că „înțelegerea oamenilor cu privire la severitatea și opțiunile condamnării este restricționată și deseori denaturată. De exemplu, nu este clar că cetățenii înțeleg ce sancțiuni, în afară de închisoare, pot fi acordate infractorilor și, dacă se distribuie alternative la încarcerare (de exemplu, probațiune, supraveghere intensivă a serviciului comunitar), ce presupun aceste sancțiuni comunitare”.

Rezultatele studiului nostru indică, totuși, că opinia studenților la Drept, deci a unor persoane presupuse a nu fi ignorante (în sensul celor menționate mai sus), având toate informațiile necesare pentru a decide în consecință, nu diferă atât de mult precum am prezumat inițial. Totuși, la sfârșitul studiului, putem observa că, dincolo de opțiunile predefinite pe care aceștia le-au ales, mulți studenți au ales să își dezvolte opinia în favoarea pedepsei cu moartea, oferind de cele mai multe ori argumente pertinente, cu legături criminologice și psihologice. În același sens, opțiunile celor care s-au poziționat contra pedepsei cu moartea au indicat o oarecare cunoaștere a sistemului judiciar. Având în vedere răspunsurile studenților, nu putem concluziona decât că subiectul aplicării pedepsei cu moartea rămâne unul deschis și în România, unde de fiecare dată când o crimă cu impact mediatic puternic va fi comisă, dar și când o persoană eliberată condiționat va săvârși o nouă infracțiune, se va pune problema, cel puțin în cadrul opiniei publice, dacă nu ar fi mai potrivită pedeapsa cu moartea în locul unei eventuale detențiuni pe viață, de vreme ce, așa cum am văzut, condamnatul are minime șanse să mai fie reeducat.

În fine, este de remarcat că, spre deosebire de concluziile altor studii citate în această lucrare, nu putem afirma că motivele numărului însemnat de studenți care susțin pedeapsa cu moartea țin de percepția unui nivel ridicat al criminalității ori de un eventual sentiment de insecuritate socială. Iar această concluzie arată că opinia publică cu privire la necesitatea introducerii pedepsei cu moartea nu este în mod necesar legată de contextul economic, politic sau social, și deschide, deci, subiectul pentru viitoare cercetări referitoare la etiologia susținerii acestei pedepse.”

Studiul complet AICI

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina