CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un șofer cu rezultat fals pozitiv pentru cocaină la Drugtest a cerut daune materiale și morale împotriva Poliției, dar două instanțe i-au respins acțiunea. ”Nu orice ingerință a autorităților Statului în drepturile unei persoane poate duce la o încălcare a drepturilor acesteia, de natură a justifica acordarea de despăgubiri”, notează judecătorii, care mai arată că reclamantul ”avea la dispoziție și soluții alternative de transport”
Reclamantul a solicitat obligarea Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră la plata sumei de 2088 lei cu titlu de daune materiale și a sumei de 25.000 euro cu titlu de daune morale, plus cheltuieli de judecată.
Starea de fapt: ”În data de 01.09.2021, orele 04:15, în timp ce conducea autoturismul marca …..cu nr. de înmatriculare …, reclamantul a fost oprit de către agentul de poliție … și testat cu aparatul Drager Drugtest 500 Rezultatul testării a fost pozitiv pentru substanța cocaină.
În aceeași dată, reclamantului i-a fost emisă dovada înlocuitoare a permisului de conducere, seria CU nr. ####.09.2021, fără drept de circulație.
Prin procesul-verbal înregistrat la pârâta D.G.P.M.B. – Brigada Rutieră sub nr. ###.09.2022 , întocmit de agentul de poliție …, au fost sesizate organele de cercetare penală.
Prin ordonanța de începere a urmăririi penale emisă în data de 01.09.2021 de pârâta D.G.P.M.B. – Brigada Rutieră, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. 2 C.pen.
În data de 14.09.2021, reclamantul a formulat o cerere de prelungire a dreptului de a conduce. Cererea astfel formulată a fost respinsă prin Ordonanța din data de 06.10.2021 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul penal nr…./P/2021
Buletinul de analiză toxicologică nr. 1127/06.01.2022 a evidențiat rezultate negative în ceea ce privește prezența substanțelor psihoactive în probele biologice recoltate de la reclamant în data de 01.09.2021. Buletinului de analiză toxicologică nr. 1127/06.01.2022 a fost înregistrat la pârâta D.G.P.M.B. Poliția Rutieră în data de 01.02.2022.
În data de 14.02.2022, pârâta D.G.P.M.B. – Brigada Rutieră a emis referatul cu propunere de clasare a cauzei având ca obiect infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. 2 C.pen., în temeiul art. 16. alin. 1 lit. b C.pr.pen., reținându-se că fapta nu este prevăzută de legea penală
Prin ordonanța din data de 29.03.2022, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul penal nr. …/P/2021, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infr. prev. de art. 336 alin. 2 din Codul penal, deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală.”
Atât Judecătoria Sectorului 2 București, cât și Tribunalul au respins acţiunea civilă, ca neîntemeiată.
Potrivit motivării instanței, ”simpla împrejurare că în cauză cercetarea reclamantului a fost finalizată cu o soluție de clasare, în urma probatorului administrat (buletinul de analiză toxicologică nr. 1127/06.01.2022), nu este suficientă pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâților cât timp nu se poate aprecia că împotriva reclamantului a fost desfășurată o cercetare nelegală cu încălcarea principiilor care guvernează procesul penal. Teza culpei procesuale a autorității judiciare de a fi pornit procesul penal, din oficiu și mai înainte de a fi avut conturată cu claritate sfera probelor, pe baza simplelor indicii de săvârșire a unei fapte penale, viciază însăși garanția de înfăptuire a justiției și aduce atingere independenței autorităților penale, care nu pot acționa decât în virtutea supremației legii, iar nu sub temerea acțiunii în regres a celui care se pretinde vătămat prin procedurile inițiate.
În acest sens, instanța a constatat că dispunerea începerii urmăririi penale in rem era obligatorie față de rezultatul pozitiv al testării cu aparatul Drugtest, existând indiciile comiterii unei infracțiuni. Totodată nu se poate reține o culpă a pârâților față de faptul că rezultatul testării a fost ulterior infirmat de rezultatul analizei toxicologice, având în vedere că aparatul utilizat avea efectuată la zi verificarea pentru funcționarea corespunzătoare, conform certificatului nr. C-dă ####.08.2021 și nu există dovezi în sensul că aparatul Drugtest ar fi fost operat în mod eronat.
De asemenea, actele întocmite au aparența de legalitate nefiind invocată nicio dispoziție legală procedurală care să fi fost încălcată în cadrul cercetării desfășurate, iar reclamantul a avut la îndemână căile de atac prevăzute de lege și posibilitatea efectivă de a se apăra, fiindu-i respectate drepturile procedurale. Nu în ultimul rând, nu există nicio dovadă în sensul relei credințe a agentului instrumentator.
În ceea ce privește restrângerea dreptului de a circula pe drumuri publice, prin respingerea cererii de prelungire a acestui drept, instanța a reţinut că nu orice ingerință a autorităților Statului în drepturile unei persoane poate duce la o încălcare a drepturilor acesteia, de natură a justifica acordarea de despăgubiri.
În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a reținut că astfel de ingerințe pot avea caracter justificat, cât timp sunt prevăzute de lege, au un scop legitim și mențin un just echilibru între scopul vizat și interesul privat. (…)
Totodată, prelungirea dreptului de a conduce al reclamantului nu era o măsură ce trebuia dispusă obligatoriu de către organul de urmărire penală, ci rămânea la aprecierea acestuia din urmă ținând cont de circumstanțele concrete ale cauzei. În acest context, instanța civilă nu se poate substitui organului penal pentru a aprecia asupra oportunității măsurii solicitate ci poate verifica doar modalitatea în care a fost tratată solicitarea reclamantului. Or, instanța constată că ordonanța din data de 06.10.2021 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul penal nr. …/P/2021 este motivată atât în fapt, cât și în drept, fiind prezentate motivele care au justificat soluția dispusă.
Nu în ultimul rând, instanța a apreciat că ingerința în dreptul reclamantului de a conduce respectă și un just echilibru între scopul urmărit (astfel cum a fost reținut anterior) și interesul privat al reclamantului, în contextul în care acesta avea la dispoziție și soluții alternative de transport.”
