Acasă » AVOCATURA » Șase judecători de la CEDO au conferențiat despre dreptul la viață privată la Zilele Baroului Cluj – 100 de ani

Șase judecători de la CEDO au conferențiat despre dreptul la viață privată la Zilele Baroului Cluj – 100 de ani

Șase judecători de la CEDO au fost invitații de seamă ai conferinței internaționale ”Dreptul la viață privată”, organizată de Zilele Baroului Cluj la moment aniversar – 100 de ani de la înființarea primului barou român în Transilvania.

Cei șase judecători de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) au conferenția, în data de 30 mai, în fața a circa 300 de profesioniști ai dreptului, majoritatea avocați, în cadrul Zilelor Baroului Cluj.

Decanul Flavia Maier a deschis conferința și i-a prezentat pe judecătorii de la CEDO- Iulia Moțoc, Georges Ravarani, Paul Lemmens, Jolien Schukking, Carlo Ranzoni și Peter Paczolay.

Flavia Maier a subliniat importanța temei alese pentru conferință: ”Este un subiect de maxim interes pentru profesioniștii dreptului, având în vedere că în condițiile globalizării și a evoluției tehnologice din ce în ce mai accentuate, și ingerințele în respectarea acestui drept sunt tot mai numeroase. În acest context, dreptul la viață privată a fost definit inițial ca dreptul de a fi singur sau dreptul de a fi lăsat în pace. Moment de la care până în prezent, când avem deja reglementări constituționale, civile și penale în legislațiile naționale, evoluția jurisprudenței Curții a fost extrem de bogată, articolul 8 fiind interpretat în prezent ca fiind cel care asigură dreptul individului de a-și dezvolta personalitatea fără ingerințe în raport cu semenii săi. Singurele ingerințe în respectarea acestui drept fiind cele impuse de respectarea securității naționale, a prevenirii săvârșirii de fapte penale.

Faptul că tema este de maximă actualitate o dovedește și împrejurarea că a fost pusă în dezbatere la cel de-al 52-lea congres al Federației Barourilor Europene, care a avut loc în cursul anului trecut la Varșovia, unde vorbitorii au subliniat necesitatea respectării dreptului la viață privată și au atras atenția asupra liniei de demarcație extrem de sensibilie între acest drept al individului și securitatea în general. Tot ca o dovadă a actualitățiii temei propuse este faptul că avem o hotărâre de dată foarte recentă a CEDO, cea din 21 mai, în care România a fost condamnată pentru încălcarea acestui drept, pentru ingerințe în respectarea dreptului la viață privată într-o cauză vizând drepturile minorilor.”

Circa 300 de profesioniști ai dreptului, majoritatea avocați, au participat la conferința ”Dreptul la viață privată”. În primul rând, îl puteți vedea pe Traian Briciu, directorul INPPA. De asemenea, decanul Facultății de Drept UBB Cluj, Florin Streteanu, a fost moderatorul primului panel cu trei judecători CEDO.

Avocatul Mirel Ionescu, autorul unei cărți despre istoria Baroului Cluj, i-a făcut o surpriză decanei, înmânându-i un articol din ziarul Patria din 16 iulie 1919, în care scrie despre constituirea Baroului Cluj în data de 5 iulie 1919. Flavia Maier a spus că articolul va fi înrămat și pus pe perete la sediul Baroului.

Iulia Moțoc, reprezentanta României la CEDO, a spus la începutul prezentării: ”Sunt deosebit de onorată să mă aflu astăzi într-un moment istoric, la invitația doamnei decan Flavia Maier, aici, împreună cu colegii mei. Sper ca aceste întruniri profesionale să continue. Subiectul intervenției mele de astăzi vizează dreptul la viață privată și bioetică. Evoluțiile majore din domeniul medical și științific din ultimii 20 de ani pot ridica probleme din punct de vedere juridic și etic. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în ultima vreme pe chestiuni foarte sensibile legate de începutul sau sfârșitul vieții”

Judecătorul Georges Ravarani a avut ca temă ”Articolul 8 și adopția”, iar judecătorul Paul Lemmens a vorbit despre relația dintre dreptul la viață privată și dreptul la auto-determinare.

Principalele puncte atinse de judecătorul Lemmens:

”Pentru noi e importantă să știm ce se întâmplă în țările europene. Anul trecut am fost la Alba Iulia. CEDO spune că viața privată nu poate fi definitivă în mod exhaustiv. Autonomia personală înseamnă dreptul la autodeterminare.

Sunt două niveluri de viața privată: sfera personală și intercțiunea cu ceilalți. Primul e dreptul de a trăi în mod privat departe de atenția nedorită. Aici poate să intre activitatea din dormitor sau informații despre sănătatea cuiva, venitul cuiva, bunurile. Unele aspecte sunt mai personale decât altele. Gradul de protecție variază

Al doilea nivel vizează integritatea fizică și morală. Dreptul de a nu fi forțat să primești un anumit tratament. De exemplu sterilizarea forțată. Tratamentele degradante din articolele 3 si 8. Articolul 8 protejează într-o anumită măsură dreptul la sănătate. Și când vorbim de poluarea mediului. Oamenii au dreptul să fie protejați împotriva zgootului sau alt tip de poluare

Noțiunea de viața privată implică aspecte sociale. Numele unei persoane ne identifică pe toți față de ceilalți.

Imaginea cuiva este un atribut al persoanlității cuiva care arată caracteristici deosebite ale persoanei. Imaginea e protejată de articolul 8. O persoană are dreptul să controleze modul în care pozele lui sunt folosite sau pubicate de alții

Reputația este ceva foarte valoros pentru acea persoană. Poate fi contruită încet, dar se poate distruge rapid. CEDO a recunsocut că reputația chiar dacă e criticată într-o dezbatere publică e parte integrantă a integrității unei persoane. Nu întreaga reputație este protejată

Autodeterminare informațională. Trebuie să putem hotărâ ce se întâmplă cu datele despre noi. Principiile de protecție a datelor au devenit tot mai largi.

Avem dreptul să ne dezvoltăm personalitatea. putem să ne facem viața așa cum dorim, să alegem cum dorim să arătăm. E dramatic pentru cineva care merge în armată. Trebuie să ne gândim dacă dreptul de a apărea dezbrăcat face parte din aceste drepturi. CEDO a spus că dreptul de a apărea gol în public nu este menționat în nicio societate deci nu e acoperit de articolul 8.

Dreptul de a-ți decide identitatea sexuală. Chiar dacă sunt bărbat, dacă mă simt femeie, am dreptul la tratamente pentru a deveni femeie.

Dreptul a de a-ți întrerupe viața asisitat sau singur. Decizie împotriva Marea Britanie, caz în care, spre sfârșitul vieții, o persoană consideră că viața nu mai e demnă și se sfârșește. Dreptul de a alege locul de înmormântare.”

”Articolul 8 protejează și viața privată socială, adică o persoană poate să-și dezvolte identitatea socială. Poate să stabilească relații cu alte persoane, iar viața privată e reprezentată de o rețea de relații sociale și economice. Protecția vieții private se poate aplica asupra unor activități în public, cu limitări. Dacă cineva se plânge de acțiuni ce au loc în afara casei, trebuie să evaluăm care sunt așteptările rezonabile cu privire la viața privată. Supravegherea prin camere video, cu toții știm că există, dar nu toți se așteaptă ca datele să fie stocate și folosită mai târziu. Activitățile de natură publică nu sunt protejate de articolul 8. De exemplu, comportamentul public al unui politician. Dacă mass-media prezintă o activitate publică a politicianului atunci acesta nu poate invoca articolul 8.

Intimitatea la locul de muncă. Activiățile de natură profesională nu sunt excluse de la protecția articolului 8. Oamenii pot dezvolta relații cu cei din jur și, mai mult, viața privată este influențată de ce se întâmplă la locul de muncă. Viața privată poate fi afectată prin diferite măsuri la locul de muncă. Aici e vorba de consecințele anumitor decizii, de exemplu o persoană a fost concediată într-un mod în care apoi i-a fost greu să se angajeze în acel sector de activitate.

În final, a treia zonă: partea de confidențialitate a anumitor profesii. Cu atâția avocați aici, nu are rost să mai dezvolt la ce se referă.

Concluzionez: Sper că v-am putut da câteva exemple și că am arătat că în accepțiunea Curții conceptul de viața privată este unul foarte larg. Cu toate acestea, nu în toate cazurile în care e implicată viața privată, acest drept la viața privată poate fi invocat. Există diferite grade de protecție ale diferitelor aspecte din viața unei persoane. Uneori restricția dreptului la viața privată este mai accentuată și atunci ne referim mai des la încălcarea articolului 8. În numeroase zone e tot mai des invocată această noțiune de încălcare a vieții private. În trecut poate ne așteptam mai mult ca acest drept să ne fie protejat, iar acum nu mai avem așa mari așteptări. Să vedem ce va fi în viitor. Poate există un nucleu de viață privată și poate acela e reprezentat de dreptul la auto-determinare.”, a spus judecătorul Paul Lemmens.

În al doilea panel, au vorbit judecătorii Jolien Schukking, Carlo Ranzoni și Peter Paczolay.

”Dacă presa nu ar avea libertatea de exprimare nu ar putea exercita funcția de gardian public”

Olandeza Jolien Schukking a avut o temă extrem de actuală: Dreptul la viața privată în era digitală.

”Este un privilegiu si o plăcere să mă aflu aici si să vă împărtășesc câteva gânduri despre echilibrul drepturilor în era digitală. Vă felicit de Centenar și vă doresc încă 100 de ani! Nu am avut șansă până acum să ajung în România, ne-am bucurat de ospitalitatea celor din Cluj”, a spus în introducere.

Judecătoarea de la CEDO l-a citat pe scriitorul Gabriel Garcia Marquez, care spunea că fiecare om are o viață publiă, o viață privată și una secretă.

”Drepturile intră în conflict, de exemplu dreptul la liberă exprimare și dreptul la viața privată. Uneori există un interes public care prevalează drepturilor individului. Trebuie analizat bine echlibrul și proporționalitatea măsurilor luate. Datorită dezvoltărilor tehnilogică trăim într-o lume diferită, regulile s-au schimbat, mereu suntem pe telefon, internet. Facem un click și imaginile sau informațiile sunt diseminate peste tot.

Tinerii împărtășesc poze fără să știe dacă acestea vor fi diseminate de alții. Sunt și alții care resping social media. Trebuie să avem grijă pentru că tot ce facem online și offline lasă urme digitale. Dezvoltarea tehnologică ne provoacă și dă naștere la noi întrebări, iar unele au ajuns la Curtea de la Strasbourg.”, a spus Jolien Schukking

Acesta s-a limitat la câteva cazuri privind libertatea de exprimare și dreptul la viața privată, în care Curtea a spus că trebuie anaizate atât articolul 8, cât și articolul 10 din Convenție.

”Libertate de exprimare este un concept important. S-a vorbit aici mai mult de viața privată , dar ambele sunt importante și interacționează.”, a punctat judecătoarea.

Aceasta a vorbit și despre  ”reputația și onoarea persoanei care trebuie apărate. Atacul la persoană trebuie să aibă un anumit grad de impact ca să putem invoca art. 8. Avem cazul în care au fost publicate articole în ziar prin care s-a susținut că a fost afectat dreptul la viață privată. Conceptul de viață privată se referă și la imaginea persoanei (imagini foto-video sunt protejate de art 8) Individul ar trebui să aibă control asupra imaginilor răspândite”

Jolien Schukking a amintit câteva cazuri în care erau implicați jurnaliști și ziare.

”Conform jurisprudenței, dreptul la exprimare se află la baza societăților democratice, așadar acesta nu se aplica doar cu privire la informații catalogate ca fiind bune, cât și cu privire la cele care ar putea să deranjeze. Acest principiu ajută la susținerea pluralismului politic. Trebuie să analizăm relevanța celor două drepturi: la viața privată și libertatea de exprimare”, a precizat ea.

Judecătoarea de la CEDO a amintit un caz contra Rusiei, în care un judecător care a criticat sistemul de justiție a fost dat afară din sistem: ”Această măsură a afectat și alți judecători care și-ar fi dorit să ia parte la dezbateri publice. Rolul mass-media în răspândirea informației a fost mereu recunoscut de Curte, iar dacă presa nu ar avea libertatea de exprimare nu ar putea exercita funcția de gardian public”

Cine este gardianul în era digitală?

”Internetul a trasnformat modul în care articolele sunt pubicate. Curtea a spus că articolul 10 se aplică jurnaliștilor dacă aceștia oferă informații de încredere și care sunt făcute publice pentru a proteja interesul public. (…) Portalurile de internet trebuie să-și asume îndatoriri și responsabilități precum un ziar pe hârtie”, a punctat Jolien Schukking, care a amintit cauzele GC Stoll contra Elveția și Delphi c. Estonia.

Un alt punct atins a fost dreptul de a fi uitat online. ”În era digitală se pare că e foarte greu să scapi de trecutul tău. Tot ce facem lasă amprente. Curtea în cazul Google contra Spania cu privire la dreptul de a fi uitat a constatat că sunt date irelevante și vechi. (…) Presa trebuie să fie un gardian public și trebuie să mențină și să pună la dispoziția publicului arhiva de știri, în echilibru cu știrile actuale.”, a precizat judecătoarea.

Acesta a vorbit de cazul Smolczewski v Poland (2013), în care s-a reținut că instanțele naționale nu pot să elimine anumite știri. ”Articolul nu a fost îndepărtat de pe site. Curțile au reținut că nu e de datoria lor să rescrie istoria si să îndepărteze articolele din arhive”, a spus Jolien Schukking.

Alt caz dat exemplu din Germania privea uciderea unui actor. ”Li s-a cerut ziarelor să șteargă din arhiva lor numele ucigașului și detaliile legate de crimă. Cazul a ajuns în fața Curții europene deoarece erau discuție cu privire la libertatea exprimare contra viața privată.  Nu s-a încălcat articolul 8. Oamenii pot să aibă așteptări limitate cu privire la dreptul de a fi uitat”

În concluzie, din exemple vedem că s-a recunoscut dreptul la viață privată chiar și atunci când vine vorba de mediul online, iar platformele trebuie să fie conștiente de îndatoririlor și responsabilitățile lor. Libertatea de exprimare nu justifică încălcarea dreptului la viață privată. Când se pune în discuție dreptul de a fi uitat trebuie analizat echlibrul cu dreptul la liberă exprimare.”, a conchis judecătoarea de la CEDO.

Carlo Ranzoni a vorbit despre dreptul copiilor de a fi ascultați în cadrul procedurilor interne.. Acesta a dat exemplu și un caz contra României: C.A.S și C.S c. Romania nr. 26692/05 din 20 martie 2012, în care erau vorba de plângerea unor copii pentru agresiune sexuală.

Judecătorul Peter Paczolay, de origine maghiară, a ținut să precizeze, înainte să înceapă prezentarea despre Articolul 8 și migrația, că în 1974 s-a înființat baroul din Cluj, care se numea ”Koloszvari barban”

Paczolay a vorbit despre migrație, existând cazuri pe rol la CEDO cu privire la acest subiect, care se referă la reîntregirea familiei, .deportare, permise de ședere.

”Viitorul depinde de interpretarea articolului 8 si cum va aborda UE problema migrației. Trebuie avut în vedere un context mai larg”, a punctat judecătorul.

După cei șase judecători de la CEDO, au avut prezentări judecătorul Mircea Ștefan Minea de la Curtea Constituțională a României  – Unele aspecte ale soluționării conflictelor juridice de natură constituțională, judecătorul Mihail Udroiu – Curtea de Apel Oradea – Cinci probleme fundamentale pentru înțelegerea sancțiunilor procedurale incidente în legătură cu actele având funcție probatorie și  conferențiarul universitar și avocat Radu Chiriță – Supravegherea tehnică în masă și inviolabilitatea vieții private.

Conferința internațională de carte funciară Camil Negrea

În cadrul Zilelor Baroului Cluj a fost inclusă și conferința din 31 mai, organizată de Facultatea de Drept UBB Cluj: Conferința internațională de carte funciară Camil Negrea – Cartea funciară în context european. Perspective în dreptul național și comparat. Și această conferință a avut invitați din străinătate, precum cunoscutul profesor Christian von Bar.

În deschiderea conferinței au vorbit decanul Florin Sreteanu și conferențiat Dan Popescu, diretorul departamentului de drept privat de la Facultatea de Drept UBB Cluj.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina