Acasă » CEDO » Șase bodyguarzi de la Scutul Negru se judecă la CEDO cu Statul

Șase bodyguarzi de la Scutul Negru se judecă la CEDO cu Statul

Șase agenți de pază de la Scutul Negru, dintre cei 12 arestați preventiv vara trecută, au reclamat la CEDO condițiile din Arestul IPJ Cluj. Avocatul care a redactat plângerea a primit confirmare că dosarul a intrat pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului. Printre agenți este și sportivul Răzvan Benche. 

Răzvan Benche
Răzvan Benche

La acest moment cauza angajaților de la Scutul Negru la CEDO este la început. ”Am primit doar prima corespondență din partea Curții, în sensul că plângerea lor este înregistrată pe rolul instanței europene. S-a format dosarul ”Benche și alții vs. România”, având numărul 13015/14.”, a precizat avocatul pentru CLUJUST.ro Lucian Criste, care a redactat plângerea.

Plângerea a fost depusă la data de 7 februarie 2014, în baza articolului 3 din Comvenția Europeană a Drepturilor Omului, cu privire la condițiile de detenție din Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Cluj. 

”O hotărâre de condamnare a Statului Român în această cauză este foarte probabilă întrucât România a mai fost condamnată pentru condițiile de detenție din Arestul IPJ Cluj în cauza ”Burzo vs. România” din data de 30 iunie 2009.  De la momentul pronunțării în cauza Burzo și până la acest moment, condițiile în Centrul de Detenție al IPJ Cluj au rămas aceleași”, a spus avocatul Lucian Criste.  Acest fapt este confirmat printr-un raport al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului În România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) din data de 25 septembrie 2013, prin care s-a cerut închiderea imediată a arestului IPJ Clu

Alex Curea - angajat Scutul Negru
Alex Curea – angajat Scutul Negru

 

”Condițiile din Arestul IPJ sunt inumane. Am stat o lună acolo și cer despăgubiri pentru fiecare zi de arest. În primul rând că nu trebuia să ajungem acolo. Inițial s-a vorbit de vătămare corporală, dar suntem judecați acum pentru ultraj contra bunelor moravuri. Au fost angajați de la noi care doar stăteau și se uitau la scandal și au fost luați și băgați la arest.  Nu a fost ultraj căci în local nu mai erau oameni, doar noar noi și cei cu care am avut conflict”, a spus Alex Curea, bodyguard la Scutul Negru.

Doisprezece agenți de pază de la firma Scutul Negru sunt judecați la Judecătoria Cluj-Napoca pentru infracţiuni la alte legi speciale ART. 2 ALIN. 1 PCT. 1 DIN LG. 61/1991 REPUBLICATA. Aceștia au fost implicați într-un scandal ce a avut loc în clubul Janis Stuf în data de 21 iulie 2013. Următorul termen în proces este în 23 iunie.

EXTRAS DIN LEGEA 61/1991

Art. 2. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, următoarele fapte:

1. portul, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului, pumnalului, şişului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum şi folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecţionate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru şocuri electrice;

RAPORTUL APADOR-CH DESPRE ARESTUL IPJ

”CRAP Cluj se află la demisolul clădirii IPJ Cluj. Condiţiile de detenţie regăsite în CRAP Cluj încalcă în mod vădit standardele internaţionale pe care statul român s-a angajat să le respecte. Camerele nu au ferestre şi nici bec în interior, consecinţele fiindcă sunt mereu întunecate şi fără suficient aer respirabil. Aceste aspecte sunt accentuate şi de situarea centrului în demisolul clădirii IPJ; în plus, podeaua şi pereţii sunt tot timpul umede de la apa infiltrată cu uşurinţă datorită apropierii de canalizare. Conducerea a recunoscut condiţiile improprii de detenţie din arest şi a afirmat că s-au făcut mai multe demersuri pentru închiderea acestui centru, dar fără niciun rezultat. De asemenea, nici recompartimentarea nu a fost posibilă pentru că structura clădirii nu o permite. Lipsa fondurilor este principalul motiv invocat de IGPR la cererea conducerii CRAP Cluj de mutare a acestuia într-un alt spațiu. Conducerea a mai spus că o soluţie ar fi şi atragerea de fonduri europene pentru construirea unui sediu nou.

Pe holurile arestului sunt instalate camere video, conducerea afirmânt că imaginile sunt folosite pentru aventuale incidente, deşi nu au existat cazuri de mult timp şi că ar fi nevoie ca acestea să fie montate şi în camerele pentru refuz de hrană şi cazuri speciale. Imaginile filmate sunt stocate timp de 30 de zile.

În arestul IPJ Cluj se practică încătuşarea automată la scoaterea din arest, cu unele excepţii în cazul minorilor (în functie de comportamentul pe care-l au sau de fapta pentru care este cercetat). Conducerea pune încătuşarea automată pe seama insuficienţei personalului arestului. Spre exemplu, minorii care au probleme psihice sunt încătuşati, 3 din cei 4 minori arestaţi la Cluj la momentul vizitei fiind luaţi în evidenţă cu astfel de afecţiuni.

Efective, personal, spaţii de deţinere

La momentul vizitei erau prezenţi în centru atât arestaţi preventiv (27 persoane, din care 4 minori de sex masculin şi o femeie) dar şi persoane condamnate definitiv (8 persoane) transferate de la Baia Mare pe perioadă determinată pentru înfăţişare la instanţă; conducerea arestului a declarat că imediat ce îşi încheie afacerile judiciare ei urmează să fie retrimişi în penitenciar.

CRAP Cluj dispune de 27 camere de detenţie, unele de aproximativ 12 mp, cu câte patru paturi, unele de aproximativ 9 mp şi unele de aproximativ 4 mp cu câte două paturi pe doua niveluri. Supraaglomerarea din camerele de detenţie este o altă problemă majoră regăsită în CRAP Cluj, pe lângă lipsa luminii naturale şi a ventilţiei, gradul de ocupare fiind de aproximativ 200%.

Clădirea IPJ Cluj are centrală termică proprie şi arestul este astfel asigurat cu suficientă căldură pe timp de iarnă. Apa caldă este disponibilă de două ori pe săptămână.

Arestul dispune de 10 curţi de plimbare de aproximativ 10 mp fiecare, fără nicio dotare care să permită desfăşurarea de activităţi fizice. Arestații sunt scoși zilnic la aer cîte o oră.

Conducerea arestului a afirmat că personalul este insuficient însă nu a furnizat date certe privind numărul exact al angajaţilor din CRAP Cluj. Arestul are angajată o femeie poliţist, având în vedere că în detenţie sunt primite şi femei, iar dacă aceasta nu este prezentă la introducerea în arest a unei femei, este chemată o angajată a IPJ Cluj pentru efectuarea percheziției corporale.

Cabinetul medical existent în arest este doar o cameră mică, fără amenajări corespunzătoare standardelor. Arestul nu are un medic angajat. Medicul care acordă consultaţii medicale este un angajat al IPJ Cluj şi practica este să coboare la cabinet de câte ori era nevoie, asigurând consultaţii chiar şi în afara programului său de lucru, pentru cazurile de urgenţă”

VARIANTA INTEGRALĂ O PUTEȚI CONSULTA AICI

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina