clujust.ro

Români care falsificau acte de indentitate pentru infractori fugari străini, condamnați de CA Cluj

Membrii a două grupări infracționale din Maramureș specializate în falsificarea documentelor de identitate au fost condamnați defintiiv de Curtea de Apel Cluj la închisoare cu executare. La ei apelau infractori străini fugari, care le cereau buletine și pașapoarte românești.

Șase inculpați dintr-un grup infracțional specializat în falsificarea unor seturi de documente de identitate (cărți de identitate, permise de conducere, pașapoarte, inclusiv cu viză de călătorie în Statele Unite ale Americii) au fost condamnați definitiv, în 10 martie, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat la pedepse cu închisoarea cu executare, într-o cauză penală instrumentată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sprijinul polițiștilor anticorupție ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Maramureș.

Cea mai mare pedeapsă aplicată de instanța de judecată este de 8 ani și 8 luni închisoare cu executare, iar cea mai mică este de 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție.

Anterior, într-o cauză similară, Curtea de Apel Cluj a hotărât condamnarea definitivă a cinci inculpați pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, la pedepse cuprinse între 1 an închisoare și 5 ani şi 4 luni închisoare. Dacă față de 4 dintre persoanele condamnate s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unor termene de încercare, față de coordonatorul grupării, instanța a dispus ca acesta să fie condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 10 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.

Cercetările au fost demarate în anul 2014, în două dosare penale privind probarea activităţii infracţionale a două grupuri infracționale independente (formate din 13, respectiv 5 suspecți), ai căror membri acţionau conectat, la nivel judeţean şi transfrontalier, în scopul falsificării unor seturi de documente de identitate, la solicitarea unor persoane, contra unor sume de bani.

Într-una dintre cauze, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că unul dintre actualii condamnați căuta persoane interesate să obţină documente de identitate falsificate, contra sumei de 3.000 euro.

Cercetările au evidențiat faptul că infracțiunile săvârșite de gruparea infracțională aveau o dimensiune națională și una transfrontalieră, în acest mod fiind falsificate, conform probatoriului penal, peste 100 de acte de identitate.

”În fapt, parte dintre persoanele cercetate și, ulterior, condamnate, se ocupau de identificarea unor persoane interesate să obțină documente falsificate, precum și de preluarea de la acestea a fotografiilor în format electronic. Alte persoane aveau rolul de a procura documente valide necesare contrafacerii (sens în care au fost identificați peste 10 furnizori), precum și a unor cerneluri speciale, role holografice sau alte materiale necesare contrafacerii. În acest sens, unul dintre inculpați a  dezvoltat legături cu un funcționar din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Maramureș, la momentele comiterii faptelor, persoană în prezent decedată. În final, materialele necesare pentru falsificare erau transmise la Chișinău, fizic sau în format electronic, unde se falsificau și erau restituite în țară unde erau predate beneficiarilor finali.

În ceea ce privește palierul transfrontalier, acesta viza falsificarea propriu-zisă a documentelor, operațiune realizată în Republica Moldova, de către mai multe persoane, conectate la grupul infracțional prin intermediul unui bărbat rezident în același stat și expedierea “materialelor” spre și din Republica Moldova, precum și identificarea de persoane care doreau astfel de documente pe teritoriul Germaniei, Austriei, Italiei, Portugaliei și Franței.”, se arată la dosar.

Cauza a fost lucrată în colaborare cu autoritățile statelor menționate, inclusiv cu instituțiile de profil din Republica Moldova unde, la momentul respectiv, au fost efectuate percheziții, fiind descoperită locația în care erau falsificate documentele și materialele necesare falsificării.

În 13 martie 2015, procurorul competent din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, împreună cu ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Maramureș și alte servicii județene ale D.G.A., au desfășurat 20 de percheziții domiciliare și ale unor autoturisme, în județele Maramureș, Satu Mare, Cluj și Galați.

În ceea ce privește beneficiarii, un exemplu este cel al unui cetățean irlandez, rezident în Bulgaria care a solicitat pentru un urmărit internațional de origine engleză, 4 pașapoarte și 4 cărți de identitate românești, pe nume diferite. Astfel, membrii grupării au stabilit ca, în schimbul sumei de 3.500 de euro, să-i procure irlandezului o carte de identitate și un pașaport românesc, urmând ca, în situația în care aceste documente erau calitative, să-i mai procure trei seturi. În acest sens, i-au cerut beneficiarului un avans de 1.500 de euro, în schimbul căruia i-au trimis o carte de identitate falsificată, însă, întrucât cetățeanul irlandez și-a exprimat nemulțumirea cu privire la calitatea inferioară a acesteia, a refuzat să achite diferența de 2.000 de euro și a renunțat și la restul tranzacției.

Un alt exemplu face referire la un cetățean italian, cunoscut pentru activitatea infracțională în peninsulă, condamnat în țara de origine, pentru care un intermediar a solicitat procurarea unui pașaport fals. Membrii grupării i-au solicitat în schimb suma de 700 de euro, cu un avans de 200 de euro. Documentul falsificat a fost livrat cetățeanului italian peste o săptămână, însă acesta și-a exprimat nemulțumirea întrucât era greșită înălțimea, sens în care a solicitat un nou document pentru care membrii grupării au cerut, de această dată, suma de 1.800 de euro. Documentul i-a fost livrat peste aproximativ o lună, fiindu-le, în continuare, solicitat și un permis de conducere românesc pe același nume. Cu pașaportul românesc fals, cetățeanul italian intenționa să fugă în Belize pentru a scăpa de condamnarea pe numele său, însă, ca urmare a colaborării cu autoritățile italiene, acesta a fost arestat și plasat în detenție.

Cercetările efectuate în cauză au evidențiat existența unui număr însemnat de solicitanți rezidenți în statele Europei Occidentale sau alte țări (cetățeni români, italieni, irlandezi, etnici kurzi, implicați în săvârșirea unor infracțiuni, ori după caz urmăriți general, având interdicții de intrare în spațiul U.E. sau suspecți de apartenență la organizații teroriste).

Sumele de bani cerute pentru documentele falsificate – 1.000 euro pentru un singur document sau 3-4.000 euro pentru un set complet de documente

În cea de-a doua cauză, gruparea era coordonată de un bărbat în vârstă de 48 de ani la data săvârşirii faptelor, având profesia de tăietor de lemne, cunoscut cu antecedente penale. În mod similar situației prezentată mai sus, membrii grupării infracționale se ocupau de identificarea unor persoane interesate să obțină documente falsificate, de preluarea de la acestea a fotografiilor în format electronic (pe suport CD) și a unor date necesare contrafacerii documentelor (vârsta, zona de domiciliu ce se dorea a fi menționată în document etc.), precum și de falsificarea propriu-zisă a documentelor (operațiune realizată la domiciliul unuia dintre inculpați, pe baza datelor și a pozelor puse la dispoziție de către intermediari). Totodată, gruparea asigura predarea acestor documente către beneficiarii finali, prin intermediul acelorași persoane care le-au solicitat, precum și asigurarea beneficiarului final de către persoanele intermediare ale acestui circuit că documentele contrafăcute sunt de o bună calitate, că acestea conțin date reale de stare civilă (CNP, domiciliu, nume și prenume), lăsându-le astfel impresia că au influență asupra unor funcționari competenți pentru a-i determina să îndeplinească acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv de a le furniza date reale de stare civilă și materiale originale, necesare confecționării acestor documente.

Comments

comentarii

Un bărbat care a fost reținut de polițiști pentru că a violat o minoră în Cășeiu, județul Cluj, a dispărut înainte să fie emis mandatul de arestare. Acum Poliția îl caută, dar acesta nu este de găsit.... Citește mai mult
Clujul metropolitan are o populație de aproape 400 de mii de locuitori, potrivit datelor INS. Proiectele metropolei trebuie însă armonizate, pentru a fi compatibile și funcționale.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!