Procurorul notat de CSM Cu ”atitudinea ironic-agresivă”, propus de Gorghiu șef de secție la PÎCCJ

Procurorul Remus Iulian Popa, care a primit ”cu brio” aviz negativ din partea Secției de procurori din CSM, a fost propus de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, pentru funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

”Domnul procuror Popa Remus-Iulian este un procuror cu o experiență multilaterală și recunoscută în mediul profesional din care provine, îmbină complementar pregătirea profesională și cunoștințele de management judiciar, conștientizând necesitatea adaptării Secției la continua evoluție a infracționalității, importanța recuperării produsului infracțional, a digitalizării și cooperării interinstituționale.”, a precizat Alina Gorghiu.

Ministrul adaugă că procurorul deține calitățile profesionale și personale apte să contribuie la eficientizarea activității structurii de parchet pentru a cărei conducere a candidat.

Popa a fost timp de 6 ani procuror-sef al Serviciului Judiciar din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

În documentul cu avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, citat de G4media.ro, se arată, printre altele, următoarele:

”Fiind întrebat despre rezultatele sale anterioare în funcţiile deţinute anterior, domnul procuror a menţionat că, în perioada cât a deţinut funcţia de director în cadrul Inspecţiei Judiciare, au existat rezultate, nu mai bune, dar nici mai slabe decât cele ale antecesorilor sai, fără a da un răspuns elocvent privind procentul de admisibilitate a acţiunilor disciplinare, menţionând că nu sancţionarea disciplinară a reprezentat o prioritate, ci mai degrabă monitorizarea activităţii. Din nou, Secţia a apreciat răspunsul ca fiind evaziv, lipsit de convingere, de natură a duce în derizoriu importanţa întrebării. Or, una dintre obligaţiile comisiei de interviu este de a se convinge nu doar despre aptitudinile manageriale ale candidatului, ci şi de aptitudinile acestuia de asumare şi de responsabilitate.

Având în vedere candidatura domnului procuror pentru cea mai înaltă funcţie ce vizează domeniul urmăririi penale din Ministerul Public, în vederea stabilirii legitimităţii pentru ocuparea acestei funcţii, acesta a fost întrebat de către Secţie cu privire la numărul de rechizitorii, audieri şi alte acte specifice de urmărire penală precum percheziţii şi cercetări la faţa locului efectuate pe parcursul carierei sale. Acesta a abordat, din nou, o atitudine evazivă, afirmând că nu are importanţă câte rechizitorii a întocmit, întrucât ceea ce contează pentru funcţia vizată sunt competenţele de management şi leadership, iar indicatori precum numărul de acte întocmite nu reflectă abilităţile pentru ocuparea unei funcţii de conducere, dând dovadă de o viziune limitată, bazată de o disociere artificială între exercitarea funcţiei de conducere şi necesitatea evidentă a unei vaste competenţe în domeniul coordonat.

Candidatul menţionează, cu o atitudine ironică, „Oare este relevant răspunsul la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o? Eu cred că nu.” Fiind readresată întrebarea cu privire la date concrete privind numărul de rechizitorii întocmite, domnul Popa Remus-Iulian nu doar că nu a putut oferi un răspuns concret, dar a avut o atitudine agresivă privind prelungirea discuţiilor pe acest subiect. Din nou, dar mai grav decât anterior, candidatul îşi permite să pună la îndoială utilitatea unei întrebări a intervievatorului, dovedind, prin atitudinea ironic-agresivă că nu înţelege rigorile unui astfel de interviu. Scos din zona sa de confort, reticent la a răspunde sincer şi acurat la întrebări, necunoscând sau nedorind să formuleze un astfel de răspuns, încearcă să minimalizeze importanţa sau legitimitatea întrebării.

Confruntat cu o întrebare adresată de Secţie privind necesitatea efectuării de expertize financiar-contabile în toate dosare de evaziune fiscală, având în vedere şi alternativa apelării la inspectorii antifraudă din cadrul parchetelor în faza de urmărire penală, pentru lămurirea unor aspecte de ordin financiar-contabil, domnul procuror Popa Remus-Iulian a afirmat că poate plana un dubiu asupra corectitudinii unui raport de constatare efectuat de inspectorii antifraudă, fiind astfel necesar să se apeleze la expertiză pentru a întruni cerinţele de imparţialitate. În ce priveşte întrebarea subsecventă privind fondurile necesare pentru efectuarea expertizelor, domnul procuror afirmă că Ministerul Public are în mod cert resursele financiare pentru efectuarea respectivelor expertize, dând dovadă de lipsă a unei viziuni pragmatice, de ansamblu asupra neajunsurilor sistemului, adăugând că „nu e cazul şi momentul să purtăm această discuţie”.

Ministrul Alina Gorghiu a început interviul chiar cu întrebarea despre activitate, care l-a enervat pe Popa în CSM, dar la care a răspuns detaliat la Minister.

Video cu Interviul de la Ministerul Justiției mai jos.

Comments

comentarii