fbpx

Primăria Cluj-Napoca ia partea proiectelor culturale în fața Curții de Conturi. Descarcă RAPORTUL!

Într-o poziție oferită Clujust.ro, Primăria Cluj-Napoca ia partea proiectelor culturale ce apar cu probleme în Raportul Curții de Conturi pe 2015, menționând ”modalitatea eronată de interpretare și aplicare a prevederilor Legii nr. 350/2005 de către Curtea de Conturi, aceasta fiind excesivă și contrară chiar interpretărilor anterioare”.

La solicitarea Clujust.ro de a prezenta poziția procesuală din dosarul în care municipalitatea a contestat Raportul Curții de Conturi, reprezentanții primăriei au trimis ”precizări privind situația Deciziei Curții de Conturi nr. 17/18 mai 2016 emisă pentru situațiile financiare aferente anului 2015.

Împotriva Deciziei Curții de Conturi menționată a fost formulată, în primă fază, contestație către Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi a României.

Potrivit răspunsului Primăriei ”în concret, contestația a vizat măsuruile dispuse cu privire la următoarele chestiuni:

1) Efectuarea de plăţi nelegale reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit tuturor angajaţilor din aparatul de specialitate al primarului și al serviciilor subordonate Consiliului local, prin includerea în salariul de bază a unor sume prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010 (stimulente), în condiţiile în care, conform interpretării date de către Curtea de Conturi, unii angajaţii ai entităţii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, aşa cum sunt definite de art. 1 din O.G. nr. 92/2003. Precizăm că această chestiune face deja obiectul unui dosar aflat pe rolul Tribunalului Cluj – dosarul nr. 620/117/2016, în cadrul căruia instanța a admis definitiv cererea de suspendare formulată de autoritatea publică apreciind că, în aparență, măsura dispusă de Curtea de Conturi este nelegală. De asemenea, modul de acordare a drepturilor salariale a făcut obiectul controlului exercitate de către Curtea de Conturi și în perioada 2010, respectiv 2011-2015, fără a se reține abateri cu privire la includerea sumelor prevăzute de art. 14 din legea nr. 285/2010 în salariul de bază.

2) Au fost efectuate plăți nelegale către SC Loial Impex SRL Suceava, pentru lucrări de aplicare marcaje rutiere cu produse speciale, lucrări care au făcut obiectul unui contract subsecvent încheiat în baza unui acord cadru a cărui durată de execuție a încetat, iar Municipiul Cluj-Napoca avea încheiat un nou acord cadru, cu un alt contractant, la prețuri mai mici, fiind cauzat un prejudiciu instituției în sumă de 620.694 lei. Față de această măsură dispusă de echipa de auditori, a fost admisă contestația autorității publice reținându-se că în fapt, lucrările de aplicare a marcajelor rutiere cu produse speciale au fost derulate și executate conform acordului-cadru și contractului subsecvent aferent, nefiind consemnate abateri legate de execuția lucrărilor sau nerespectarea termenilor contractuali. În consecință, nu se poate reține existența unui prejudiciu la bugetul local.

3)  Pentru lucrările de ”Reparații curente de urgență și întreținere la unitățile de învățământ preuniversitar din Municipiul Cluj-Napoca” au fost atribuite și încheiate contracte subsecvente cu încălcarea prevederilor legale, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă estimată de 2.690.672  lei.

4)   Au fost acordate nelegal finanțări nerambursabile unor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu Municipiului Cluj-Napoca, în sumă de 6.027.585 lei.

5)   Au fost acordate finanțări nerambursabile de la bugetul local, la mai multe asociații sau fundații, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de 545.271 lei.

6)   În anul 2015 au fost acordate sume mai mari decât cele cuvenite mai multor asociații și fundații, care nu au respectat angajamentele luate privind structura bugetului prevăzută în contract, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de 277.663 lei.

7)     Nu au fost respectate prevederile legale privind derularea Contractului de finanțare nerambursabilă pentru proiectul ”Festivalul internațional de film Transilvania 2014”, realizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, fiind cauzat un prejudiciu Municipiului Cluj-Napoca în sumă de 444.257 lei.

8) A fost acordată nejustificat din bugetul local Eparhiei Reformate din Ardeal, suma de 160.000 pentru renovarea clădirii din Piața Mihai Viteazu, nr. 1, clădire cu destinație economică, care generează profit,  fiind cauzat un prejudiciu Municipiului Cluj-Napoca în sumă de 170.257 lei.

Contestația formulată a fost respinsă, cu excepția măsurii de la pct. 2 de mai sus, de către Comisia din cadrul Curții de Conturi a României prin Încheierea nr. 122 din 20.10.2016.

În aceste limite, față de măsurile de la pct. 1 și 3-8 de mai sus,  în termenul legal, autoritatea publică a contestat atât Decizia CCR nr. 17/18.05.2016 cât și Încheierea nr. 122/20.10.2016, solicitând anularea celor două acte administrative și suspendarea efectelor acestora până la soluționarea pe fond a cauzei, fiind formate dosarele nr. 5114/1172016 și nr. 5115/117/2016 pe rolul Tribunalului Cluj.

Menționăm că în cazul constatărilor de la pctele 4-7 de mai sus, reținerile Curții  de Conturi nu vizează legalitatea adoptării hotărârilor de către Consiliul local prin care au fost aprobate sumele de cofinanțare a proiectelor culturale în baza Legii nr. 350/2005, ci fac referire, în concret, la modalitatea de executare a contractelor de finanțare nerambursabilă, sub aspectul modului de întocmire a bugetelor de venituri și cheltuieli pentru anumite proiecte culturale, a modului în care bugetele proiectelor au fost respectate pe toată durata de derulare a contractului de finanțare, inclusiv în ce privește confirmarea efectuării cofinanțării, concluzionându-se că toate asociațiile și fundațiile au raportat prin bugetele de venituri și cheltuieli faptul că veniturile realizate în cadrul proiectelor sunt egale cu cheltuielile, adică nu generează profit, la venituri fiind înscrisă doar partea de finanțare nerambursabilă și contribuția proprie a beneficiarului, cu toate că prin organizarea de concerte și festivaluri, acești beneficiari au realizat venituri din vânzarea de bilete, prestații de publicitate, activități comerciale, donații, sponsorizări și alte finanțări.

Criticile de nelegalitate invocate de autoritatea publică față de actele de control tind să demonstreze modalitatea eronată de interpretare și aplicare a prevederilor Legii nr. 350/2005 de către Curtea de Conturi, aceasta fiind excesivă și contrară chiar interpretărilor anterioare acesteia cu ocazia derulării misiunilor de control anterioare. Din vasta documentație pusă la dispoziția organului de control, rezultă fără posibilitate de contestare faptul că toate proiectele co-finanțate în baza Legii nr. 350/2005 de către autoritatea publică locală au fost implementate/organizate, iar sumele decontate, în baza documentelor justificative prezentate cu ocazia rapoartelor solicitate conform legii, s-au încadrat în limitele alocării aprobate prin hotărâre pentru fiecare proiect în parte.”, se arată în răspunsul Primăriei Cluj-Napoca.

Raportul complet

Comments

comentarii

Franța este în alertă maximă în faţa ameninţării cu atentate, înaintea începerii Jocurilor Olimpice de la Paris.... Citește mai mult
Percheziții în Turda, în cadrul unui dosar penal ce vizează infracțiunile de fals și înșelăciune.... Citește mai mult

Lasă un răspuns