CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un tânăr de 19 ani din Alba, care a condus beat și a provocat, anul trecut, un accident similar cu cel de la 2 Mai, ucigând cu mașina trei tineri care mergeau pe jos pe marginea drumului, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă și conducere sub influența alcoolului.
”Prima condamnare la închisoare cu executare în baza Legii Anastasia a fost pronunțată de Judecătoria Alba Iulia, pe 29 mai.
Un tânăr de 19 ani a primit 5 ani de închisoare cu executare, în primă instanță, după ce a ucis trei persoane, în noaptea de 28 august 2023, la o lună de la intrarea în vigoare a Legii Anastasia. Șoferul avea o alcoolemie de aproape 2 la mie și și-a recunoscut faptele.
Cei trei tineri decedați aveau 17, 18 și 25 de ani. Ultimul trebuia să se căsătorească, logodnica sa urmând să nască în perioada ulterioară evenimentului rutier.
Nu ignorați legea, nu ignorați viețile altora și nici pe a voastră. Nu vă mai urcați la volan băuți, drogați sau fără permis auto. Riscați închisoarea cu executare dacă ucideți pe cineva. Și, mai nou, o lege intrată recent în vigoare, pe care am inițiat-o, prevede suspendarea cu până la 10 ani a dreptului de a avea permis, în cazul consumului de droguri sau a unei alcoolemii peste limita penală, de 0,8 la mie.”, a postat senatorul Robert Cazanciuc, fost procuror.
Starea de fapt din dosar: ”În actul de sesizare s-a reţinut, în esență că, la data de 27.08.2023, în jurul orei 03:00, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, având o alcoolemie peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (1,94 g/l alcool pur în sânge la ora 04:12, respectiv 1,81 g/l alcool pur în sânge la ora 05:13), inculpatul a condus autoturismul marca Vw Golf cu numărul de înmatriculare ## ## ###, pe DN 1, direcția de deplasare Oiejdea spre Alba Iulia, și, în momentul în care a ajuns în localitatea Sântimbru (fabrică), având o viteză aproximativă de 119 km/oră (încălcând dispozițiile art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002), a circulat pe marginea din dreapta a drumului și parțial pe acostament, a efectuat o manevră de redresare înspre stânga pentru a reveni integral pe partea carosabilă, moment în care a lovit cu partea frontal dreapta a autoturismului pe persoanele vătămate (…_), acestea circulând pedestru, unul în fața celuilalt, în această ordine, pe partea dreaptă a părții carosabile și pe acostament, fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent reflectorizante, cauzând decesul persoanelor vătămate.”
Judecătorul: ”Acţiunea inculpatului de a conduce în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice a condus la un adevărat carnagiu”
”În concret, instanţa va avea în vedere faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, aspect care a condus la judecarea cauzei cu celeritate. De asemenea, se are în vedere faptul că inculpatul are vârsta de 19 ani, studii 11 clase, este angajat şi este la prima interacţiune cu legea penală. Totodată, se are în vedere că din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei reiese că inculpatul este o persoană integrată în comunitate, precum şi la locul de muncă.
În ceea ce priveşte modalitatea de comitere a faptei, se are în vedere faptul că inculpatul a comis două infracţiuni, respectiv conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi ucidere din culpă în aceeaşi împrejurare, alegând să conducă un autovehicul, deşi avea o alcoolemie de 1,94 g/l alcool pur în sânge la momentul prelevării primei probe, alcoolemie rezultată în urma consumului a şapte beri la 0,5l şi 100 ml Whisky pe parcursul a câteva ore, astfel cum reiese din declaraţiile coroborate ale martorilor şi inculpatului. Această conduită a fost una conturată de o reală nepăsare faţă de posibilele consecinţe negative, nu doar faţă de posibilitatea existenţei unor repercusiuni sub forma sancţiunilor.
În aceeaşi măsură, se are în vedere faptul că inculpatul a ales să conducă cu o viteză mai mare decât dublul limitei legale prevăzute pentru acel tronson de drum, mai precis de 119 km/h, în loc de 50 km/h, în condiţiile în care cunoştea că se află într-o stare avansată de ebrietate şi că avea obligaţia de a conduce cu o viteză inferioară limitei legale raportat la aceea că obţinuse permisul de conducere cu mai puţin de un an înainte. În consecinţă, instanţa are în vedere faptul că cele două infracţiuni comise de către inculpat au condus, în mod cumulat, la consecinţe foarte grave, nu doar prin prisma decesului în sine a trei persoane de vârstă la fel de tânără precum inculpatul, ci mai ales prin prisma faptului că două dintre victime au fost dificil de recunoscut (….), aspect uşor de observat în fotografiile de la faţa locului şi confirmat de martorul …, persoană care, din cauza stării în care acestea se aflau, nu a reușit să îi identifice pe prietenii săi.
În procesul de stabilire a duratei pedepsei, instanţa va avea în vedere aceea că o pedeapsă are un rol sancționator, punitiv, preventiv, dar în egală măsură trebuie să fie echilibrată şi umană. Astfel, scopul pedepsei nu este acela de a repara suferinţa membrilor familiilor victimelor, scop pe care, de altfel, nici nu l-ar putea îndeplini vreodată, întrucât o viaţă nu poate fi înlocuită nicicând prin executarea de către autor a unei pedepse, oricât de aspră ar fi aceea, ci sancţionarea autorului pentru fapta comisă, dar şi prevenirea comiterii de noi infracţiuni, atât de către autor, cât şi de către alte persoane.
Astfel, instanţa are în vedere faptul că se poate observa cu uşurinţă că inculpatul regretă în mod real consecinţele acţiunilor sale şi emană un sentiment evident de ruşine. Aceste concluzii nu sunt întemeiate doar pe aspectele menţionate în cuprinsul raportului de evaluare psihologică nr. 395/11.03.2024 (f. 174 vol. III dosar instanţă), ci şi pe analiza inculpatului în sala de judecată.
Ţinând cont de gravitatea faptelor sale şi a consecinţelor acestora, se are în vedere şi aceea că un inculpat în vârstă de 19 ani a fost capabil să ceară, de două ori, iertare familiilor victimelor, în condiţiile în care judecata a avut loc în şedinţă nepublică, aşadar fără a mai avea susţinerea psihică a altei persoane decât a apărătorului său ales. Ceea ce instanţa doreşte să puncteze este că spre deosebire de alţi inculpaţi, deopotrivă minori şi majori, acesta a înţeles consecinţele faptelor sale şi execută deja două pedepse neprevăzute de legea penală, pe aceea a conştiinţei îngreunate de gravitatea deosebită a consecinţelor şi pe aceea a stigmatizării sociale, care probabil îl vor însoţi pentru tot restul vieţii sale.
Referitor la durata pedepsei pentru comiterea fiecăreia dintre cele două infracţiuni, se are în vedere faptul că judecata a avut loc potrivit procedurii simplificate, astfel încât limitele prevăzute de lege vor fi reduse cu o treime pentru pedeapsa închisorii în cazul fiecăreia dintre cele două infracţiuni prin aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen. Astfel, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen. pedeapsa poate fi stabilită în intervalul 8 luni – 3 ani şi 6 luni în cazul pedepsei închisorii, această pedeapsă fiind alternativă cu pedeapsa amenzii, însă aceasta din urmă nu este oportun a fi aplicată raportat la consecinţele deosebit de grave ale acţiunilor inculpatului.
În cazul infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 C.pen., în urma operaţiunilor de majorare a limitelor în condiţiile art. 192 alin. 3 C.pen. şi micşorării limitelor în condiţiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen., pedeapsa închisorii poate fi cuprinsă între 2 şi 7 ani. Astfel, se constată că pentru niciuna dintre infracţiunile deduse judecăţii nu este posibilă aplicarea detenţiunii pe viaţă.
Date fiind dispoziţiile art. 91 alin. 3 indice 1 C.pen., în vigoare la data comiterii faptelor, nu se poate individualiza executarea pedepselor care urmează a fi aplicate altfel decât prin dispunerea executării în regim de detenţie, contrar solicitării apărătorului ales al inculpatului.
În ceea ce priveşte infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, se are în vedere faptul că s-a produs şi un accident rutier grav soldat cu moartea imediată a trei victime, care nu au avut nicio şansă de supravieţuire, însă şi faptul că această pedeapsă sancţionează, în sine, o conduită nelegală prin raportare normele referitoare la regimul rutier, iar nu consecinţa nefastă a decesului celor trei victime. În mod evident, instanţa va avea în vedere faptul că acţiunea inculpatului, de a conduce în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice a condus la un adevărat carnagiu, însă acest aspect se va reflecta prin aplicarea unei pedepse mai mari decât minimul special redus cu o treime. Referitor la durata pedepsei aplicate pentru infracţiunea de ucidere din culpă, se are în vedere faptul că au existat trei victime, acestea au decedat la foarte scurt timp, fără a avea vreo şansă de supravieţuire raportat la secţionarea unuia dintre trupuri, respectiv la zdrobirea craniului şi corpului altei victime. În consecinţă, pentru această a doua infracţiune, instanţa va aplica o pedeapsă orientată între mediu şi maxim.
În ceea ce priveşte procentul de culpă la care au făcut referire toate părţile, raportat la probele administrate în cursul urmăririi penale, instanţa reţine că aceasta îi aparţine inculpatului în proporţie de 90%, în timp ce victimelor în proporţie de 10%. Fără a reitera toate cele menţionate anterior, instanţa reţine că inculpatul are culpa majoritară în producerea accidentului raportat la faptul că acesta se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, cu o îmbibaţie alcoolică de 1,94 g/l la momentul recoltării primei probe, şi a ales să conducă autovehiculul marca VW model Golf cu numărul de înmatriculare ######### cu o viteză de 119 km/h, într-un mod haotic, efectuând depăşiri în mod periculos, astfel cum reiese din declaraţia martorului ####### ########, dar şi ţinând seama de faptul că nu a efectuat nicio manevră de evitare a accidentului, deşi a avut posibilitatea de a observa grupul compus din cei şase pietoni cu cel puţin 50 m înainte de impact, aspect care reiese din cuprinsul raportului de expertiză”, se arată în motivarea sentinței.
Calculul pedepsei rezultante: ”În temeiul art. 396 alin. 1, 2 şi 10 C.pr.pen. condamnă pe inculpatul (..) la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni sub aspectul comiterii infracţiunii de conducere sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen.
În temeiul art. 396 alin. 1, 2 şi 10 C.pr.pen. condamnă pe inculpatul … la pedeapsa închisorii de 4 ani şi 6 luni sub aspectul comiterii infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 alin. 1 C.pen.
În temeiul art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. contopeşte pedepsele de 1 an şi 6 luni închisoare şi 4 ani şi 6 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă un spor obligatoriu şi fix de o treime din cealaltă pedeapsă (18 luni x 1/3 = 6 luni) rezultând o pedeapsă de 5 ani închisoare, care se va executa în regim de detenție.”
Părinții victimelor au primit daune morale de câte 100.000 de euro fiecare. Alte rude au primit câte 30.000 sau 20.000 euro.
Legea Anastasia
Nenorocirea care a provocat schimbarea legislativă va ajunge din nou pe masa magistraţilor, cazul Anastasia fiind rejudecat. Copila a murit în 1 iunie 2022, la două zile după ce împlinise 4 ani. Se juca împreună cu prietenii în faţa casei când a fost zdrobită de o maşină, condusă de o şoferiţă de 28 de ani care nu avea permis de conducere, ci cursuri de şofat făcute în Suedia.
Legea Anastasia, care poartă numele copilei şi care a fost promulgată de preşedintele României pe data de 7 iulie 2023.
Modificarea adusă este aceea că în urma unei ucideri din culpă din cauza conducerii unui autovehicul fără permis sau sub influența alcoolului ori a unor substanțe interzise nu mai poată fi aplicată condamnarea cu suspendare, cum permite Codul penal în prezent, ci este prevăzută pedeapsă cu executare, pentru concurs de infracțiuni.
