Prescripția scapă de pedeapsă un ofițer de stare civilă care a falsificat un certificat de divorț. Foștii soți cer daune morale și materiale

Un ofițer de stare civilă din orașul Aninoasa (jud. Hunedoara), care a falsificat un certificat de divorț, a scăpat recent de pedeapsa stabilită la fond – 10 luni închisoare cu amânare – prin aplicarea deciziilor CCR privind prescripția. Nu scapă însă de furia foștilor soți, mai ales a bărbatului care a vrut să se însoare din nou și a aflat cu surprindere că nu e divorțat, cei doi cerând daune morale și materiale de zeci de mii de euro.

În acetul de acuzare se arată cum au aflat cei doi foști soți despre ispravă: ”Aceștia au hotărât să divorțeze în cursul lunii iulie 2015, sens în care au optat pentru procedura necontencioasă a pronunțării desfacerii căsătoriei în fața ofițerului de stare civilă, procedură reglementată de prevederile art. 375 și următoarele din Codul Civil.

Cei doi soți s-au prezentat la sediul Primăriei Orașului Aninoasa și au depus actele necesare în fața ofițerului de stare civilă, achitând şi suma de 500 de lei, astfel cum rezultă din chitanţa nr. ….07.2015 (

După împlinirea termenului legal de 30 de zile de reflecție, prevăzut de art. 376 alin.1 Cod civil, cei doi soţi s-au deplasat la serviciul de Starea Civilă din cadrul Primăriei Or. Aninoasa unde, unde ofițerul investit cu soluționarea cererii, verificând consimțământul privind desfacerea căsătoriei, a procedat la eliberarea certificatului de divorț nr. 7804/28.08.2015

Conform mențiunilor înscrisului oficial intitulat ”certificat de divorț” eliberat de Primăria Orașului Aninoasa, ofițerul de stare civilă însărcinat cu soluționarea cererii de divorț a fost inculpata P.G.I.

Conform adeverinței cu nr. de înregistrare 8/168/24.07.2018, inculpata P.G.I. a fost angajată  în cadrul Primăriei Orașului Aninoasa în baza contractului individual de muncă cu normă întreagă, pe durată nedeterminată, înregistrat la Inspectoratul teritorial de Muncă cu nr.1527/20.10.1984, în funcţia  /meseria de remizier , contract ce a încetat la data de 15.11.2017. (…)

În anul 2017, în baza certificatului de divorţ cu nr.7804/28.08.2015, numita S.A a revenit la numele purtat anterior căsătoriei, acela de ######, iar ulterior, în anul 2018 s-a recăsătorit, dobândind prin căsătorie numele de ####### (certificat de căsătorie f. 19 -act de căsătorie nr. 145 din 27.10.2017 -Consulatul României la Castellon de la Plana).

La rândul său, numitul O.I.G a intenţionat să se recăsătorească cu numita ….,  astfel că în data de 17.07.2020 s-a deplasat la Primăria Orașului Aninoasa pentru a înregistra cererea de căsătorie, prilej cu care i s-a adus la cunoștință că nu a fost desfăcută căsătoria cu numita S.A. 

Persoana vătămată a solicitat informaţii în scris, iar din adresa nr. 7221/20.07.2020 a Primăriei Or. Aninoasa rezultă că certificatul de divorţ nr. 7804/28.08.2015 nu a fost înregistrat în Registrul pentru înregistrarea cererilor de divorţ şi nici în Registrul pentru evidenţa certificatelor de divorţ. (..)

Instanța a constatat că în cuprinsul certificatului de divorţ s-au atestat şi alte fapte necorespunzătoare adevărului, fiind inserate expresiile ,, divorţul a fost înregistrat la Primăria Oraşului Aninoasa, Judeţul Hunedoara, unde soţii au locuinţa comună (…) Prezentul certificat de divorţ produce efecte între părţi de azi, 28.08.2015”, deşi nu a fost înregistrat la Primăria Or. Aninoasa şi nici nu a produs efecte juridice în sensul desfacerii căsătoriei, aspecte cunoscute de către inculpată.  (…)

Fiind audiată în calitate de suspect şi inculpa, numita P.G.I a recunoscut comiterea faptei, sens în care a arătat că în anul 2015 avea calitatea de ofiţer de stare civilă în cadrul  Primăriei Orașului Aninoasa, precizând că pe la jumătatea anului 2015, la Starea Civilă s-au prezentat numiții O.I.G şi  S. A care au depus documentația necesară în vederea desfacerii căsătoriei.

Referitor la dosarul de divorț întocmit, a precizat că după ce a primit documentele a omis să le înregistreze în evidenţele de la starea civilă, iar după cele 30 de zile, când s-au prezentat din nou numiții O.I.G şi  S. A a constatat că nu era înregistrat şi semnat de conducerea Primăriei. Fiindu-i teamă să nu fie reclamată a întocmit în fals certificatul de divorţ şi i-a atribuit număr fals. A doua zi le-a înmânat celor doi foşti soţi certificatul de divorţ conţinând date false.

Inculpata a menţionat că a procedat în acest fel deoarece nu mai avea timpul fizic necesar să refacă toate actele întrucât numita S.A  urma să plece în străinătate. Inculpata a declarat că, în baza fişei postului, avea obligaţia să întocmească acele documente, să le atribuie număr din Registrul de divorţ, să solicite număr de divorţ de la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, iar după eliberarea certificatului de divorţ să facă comunicările către Primăriile unde s-a încheiat căsătoria şi locul de naştere a ambilor foşti soţi. Inculpata a recunoscut că nu a respectat procedura prevăzută de fișa postului deoarece ştia că numerele de înregistrare alocate sunt false”

Decizia: Încetare proces penal și anulare parțială a certificatului de divorț

Curtea de Apel Alba Iulia a decis în 2 noiembrie: ”Desfiinţează sentinţa penală atacată sub aspectul modului de soluţionare a laturii penale a cauzei, modului de desfiinţare a înscrisului  falsificat, precum și al omisiunii pronunțării asupra acțiunilor civile formulate în cauză  și, rejudecând cauza în aceste limite:

I.În baza art.396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, art. 154 alin. 1 lit. d) Cod penal cu referire la art. 155 alin. 1 Cod penal interpretat prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 publicată în M. Of. nr. 518 din 25.06.2018 şi nr. 358/26.05.2022 publicată în M. Of. al României nr. 565 din 9 iunie 2022, încetează procesul penal faţă de inculpata P.G.I ( ..), sub aspectul săvârşirii infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 321 al. 1 Cod penal.

În temeiul art. 25 alin 3 Cod procedură penală anulează în parte înscrisul intitulat „„CERTIFICAT DE DIVORȚ NR.7804 din 28.08.2015 ”, aflat în copie la fila 11 dosar urmărire penală, numai  în ceea ce priveşte menţiunile false constând în: numerele de înregistrare: nr. 5/4 din 27.07.2015 şi nr. 7804 din 28.08.2015, precum şi menţiunile „divorţul a fost înregistrat la Primăria oraşului Aninoasa ####### ######### #### ##### ## ######## comună”, „prezentul certificat de divorţ produce efecte între părţi azi, data de 28.08.2015”.

Dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond-Judecătoria Petroşani în vederea soluţionării acţiunilor civile exercitate în cauză de părţile civile O.I.G si S.A.”

Legat de anularea parțială a certificatului de divorț, Curtea explică în motivare:  ”acest remediu fiind suficient în vederea includerii certificatului de divorț în circuitul civil, câtă vreme restul mențiunilor corespund datelor reale, iar certificatul de divorț în ansamblu a fost eliberat potrivit modelului stabilit în anexa nr. 67 din Legea nr. 119/1996 și în conformitate cu dispozițiile art. 173 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 119/1996”

Cât au cerut daune cei doi foști soți

Bărbatul a solicitat obligarea inculpatei la plata sumelor de: 10.000 euro cu titlu de daune morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a săvârșirii de către inculpată a infracțiunii de fals intelectual, și a sumei de 8.400 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate în vederea anulării certificatului de divorț falsificat de către inculpată.

Femeia a solicitat obligarea inculpatei la plata sumei în cuantum de 20.000 euro cu titlu de daune morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a săvârșirii de către inculpată a infracțiunii de fals intelectual.

Prima instanță, Judecătoria Petroșani, a respins acțiunea civilă ca inadmisibilă, dar magistrații CA Alba Iulia au fost de altă părere:

Curtea, analizând modul de soluționare a acțiunii civile exercitate în cauză  de părțile civile, constată că prima instanţă, a omis să se pronunţe asupra acţiunilor civile exercitate în cauză, dispozitivul hotărârii neconţinând nicio menţiune în acest sens, iar în considerente la secţiunea dedicată „Latura civilă”, s-a arătat că acestea se impun a fi respinse ca inadmisibile.

Fără a adopta astfel o soluţie cu privire  acţiunile civile formulate de părţile civile .. în contradictoriu cu inculpata,  în solidar cu Unitatea Administrativ Teritorială Or. Aninoasa, considerând instanța de fond că prejudiciul reclamat de persoanele vătămate nu este rezultatul infracțiunii de fals intelectual, daunele morale și materiale solicitate fiind un element extraneu conținutului legal al infracțiunii, întrucât nu există identitate între fapta civilă și fapta care face obiectul acțiunii penale, Curtea apreciează că modalitatea în care prima instanță a procedat afectează caracterul echitabil al procedurii, într-o manieră incompatibilă cu cerinţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În acest context, în condiţiile în care exercitarea acţiunilor civile în cauză de către persoanele vătămate   s-a realizat prin respectarea cerințelor impuse de dispozițiile procesual penale anterior analizate, instanţa de fond se impunea să aibă în vedere toate momentele procesuale şi parcurgerea procedurilor judiciare prin prisma drepturilor fiecărei părţi din dosar. În plus, Curtea reține că, independent de întrunirea condițiilor privind antrenarea răspunderii civile a UAT Aninoasa (ca parte responsabilă civilmente  – comitent), aspect care de asemenea trebuia analizat, era obligatorie efectuarea de către instanța de fond a unei analize privind elementele răspunderii civile delictuale a inculpatei, în ipoteza dată, în care persoanele vătămate s-au constituit ca părți civile împotriva acesteia cu respectarea termenului prevăzut în art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală.

În consecinţă raportat la modul de derulare a procedurilor judiciare, având în vedere actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel, constatând că instanţa de fond practic  a omis să se pronunţe asupra fondului acţiunii civile exercitate de părțile civile  apreciază că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea soluţionării acestora.

Este evident că, în baza efectului devolutiv, în apel se produce o nouă judecată în fond, ca regulă, pe baza probatoriului deja administrat în cauză, însă, și a altor probe pertinente concludente și utile administrate pentru prima dată în apel. Efectul devolutiv nu poate fi însă înțeles ca o administrare a întregului material probator și deci, ca o efectuare a întregii cercetări judecătorești de către instanța de apel, căci aceasta din urmă este una de control judiciar, neputând suplini lipsa cercetării judecătorești în primă instanță, chiar şi numai sub aspectul laturii civile. În caz contrar, s-ar putea ajunge la situații inacceptabile, cum este de altfel și cea din speță, în care, prima instanță, în urma unei cercetări judecătorești superficiale, soluționează cauza în fond, considerându-se dispensată de respectarea principiilor care guvernează faza de judecată întemeindu-se pe împrejurarea că, în baza efectului devolutiv, instanța superioară va administra ea însăși probele pe care, din motive subiective judecătoria nu le-a administrat în mod nemijlocit.

Realizarea în apel a cercetări judecătorești sub aspectul laturii civile ar răpi părţilor civile apelante, precum şi celorlalte părţi un grad de jurisdicție și le-ar afecta în mod grav dreptul la apărare, câtă vreme nu ar avea la dispoziție ulterior o cale de atac, calea de atac a apelului  fiind preponderent devolutivă asupra chestiunilor de drept, neputând fi puse în discuție, ca regulă, aspecte de fapt și neputându-se administra alte probe cu excepția oricăror înscrisuri.

Chiar dacă apelul este o cale de atac integral devolutivă, instanţa de control judiciar având plenitudine de jurisdicţie şi putând reaprecia şi statua asupra probelor deja administrate, acest efect al apelului nu echivalează cu a statua pentru prima dată (în primă şi ultimă instanţă) asupra acţiunii civile exercitate de părţile civile apelante, apelul fiind în principal o cale de atac, presupunând, prin urmare, în mod necesar, realizarea controlului judiciar.

Or, controlul judiciar presupune verificarea unei judecăţi efectuate şi a raţionamentului juridic al instanţei de fond, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, control care nu poate fi realizat în concret în lipsa unei judecăţi efective în primă instanţă cu respectarea exigenţelor art. 6 din Convenţie.

În situaţia în care Curtea ar analiza toate componentele acţiunilor civile din cauză şi toate apărările părţilor pentru prima oară în apel, s-ar ajunge la pronunţarea pentru prima dată a unei soluţii pe fondul cauzei cu privire la cererile de constituire parte civilă a persoanelor reclamate a fi prejudiciate, care nu a făcut obiectul unei analize efective în primă instanţă, fără ca  părţile să mai poată combate acest raţionament juridic.

De altfel, în legătură cu enumerarea de la art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, Curtea reţine că în jurisprudenţă s-au identificat şi alte ipoteze în care, în mod excepţional, în temeiul art. 6 din Convenţie şi art 2 Protocolul 7, pe considerente ce ţin de încălcarea dreptului la un proces echitabil cu ocazia judecării fondului sau în cazul existenţei unui alt viciu semnificativ şi substanţial care conduce la încălcarea dreptului la dublul grad de jurisdicţie, se impune desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Or, omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa asupra acţiunii civile exercitate de părțile civile şi a eventualelor persoane răspunzătoare, reprezintă astfel de vicii semnificative şi substanţiale.

Cu ocazia noii soluţionări pe fond, judecarea cauzei sub aspectul laturii civile se va efectua cu respectarea considerentelor prezentei decizii, urmând a se ţine cont de cererea de constituire ca  parte civilă  formulată de persoana vătămată O.I.G la data 12.08.2020 cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale în calitate de persoană vătămată şi precizată sub aspectul naturii şi a cuantumului pretenţiilor civile solicitate prin înscrisul depus la termenul din data de 27.04.2021, precum și de cererea de constituire ca parte civilă formulată de persoana vătămată S. A și depusă la dosar la termenul de judecată din data de 27.04.2021, precum şi o reevaluare  a cadrului procesual sub aspectul laturii civile, respectiv a persoanelor răspunzătoare, ca urmare a introducerii în cauză a Unităţii Administrativ Teritorială a oraşului Aninoasa la termenul de judecată din 12.10.2022, cu respectarea principiilor fundamentale, obligatorii în faza de judecată, a limitelor rejudecării, în urma exercitării rolului activ, prin administrarea probelor care apar necesare, instanţa trebuind să ajungă, motivat, la o soluție temeinică și legală, ca unic rezultat care exprimă cert adevărul impus de probele obținute și administrate conform legii asigurându-se că este respectat dreptul la apărare al tuturor părților.

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus prezentate, va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond – Judecătoria Petroşani în vederea soluţionării acţiunilor civile exercitate în cauză de părţile civile O.I. G si S.A.”

Comments

comentarii