Acasă » DIVERSE » Poziția conducerii Spitalului Județean de Urgență Cluj-Napoca față de acțiunea medicilor ortopezi

Poziția conducerii Spitalului Județean de Urgență Cluj-Napoca față de acțiunea medicilor ortopezi

Ca urmare a prezentării cazului în care medicii ortopezi, prin sindicatul Solidaritatea Sanitată Cluj, au cerut la Tribunal anularea unui pragraf din fișa postului, acțiunea fiind respinsă, conducerea Spitalului Județean de Urgență Cluj-Napoca a remis către CLUJUST următoarele precizări:

”Asistența medicală de urgență referitoare la cazurile de politraumă este organizată, în Spitalul Clinic de Urgență Cluj-Napoca, în conformitate cu prevederile legale (inclusiv ORDIN nr. 1764 din 22 decembrie 2006, privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgență locale, judeţene şi regionale din punctul de vedere al competențelor, resurselor materiale şi umane şi al capacităţii lor de a asigura asistența medicală de urgență şi îngrijirile medicale definitive pacienților aflaţi în stare critică). Ordinul prevede următoarele:

„14. spitalele pavilionare de urgență vor asigura primirea pacienților traumatizați aflaţi în stare critică, investigarea şi tratamentul definitiv al acestora într-un punct unic, acolo unde funcţionează o unitate de primire a urgențelor. Unitatea de primire a urgențelor va fi localizată în cadrul spitalului astfel încât să asigure accesul cel mai rapid la computer tomograf şi la o sala de operaţii dotată în conformitate cu necesarul specialităților chirurgicale, inclusiv neurochirurgia;

  1. spitalele clinice (universitare) cu caracter regional, care funcţionează actualmente în sistem pavilionar, respectiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgență Cluj şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgență „Sfântul Spiridon” Iaşi împreună cu restul spitalelor şi al secţiilor clinice cu caracter de urgență din municipiile Cluj şi Iaşi, precum şi spitalele cu structuri similare din alte centre universitare au obligaţia să asigure în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, până la finalizarea unor noi construcţii adecvate, un mod de abordare integrat a pacientului aflat în stare critică, în mod special a celui traumatizat sau politraumatizat, evitând transferul acestuia între diferite componente pavilionare aflate la distanță, în vederea asigurării asistenţei de urgență, a investigațiilor şi a tratamentului definitiv de urgență. Astfel de spitale vor asigura cel puţin o sală de operaţii comună pentru intervenţie de urgență în echipă, iar medicii aflaţi de gardă în diferite pavilioane vor asigura, la chemare, consultul la unitatea de primire a urgentelor şi, după caz, intervenţia în echipă, fără întârziere, în sala de operaţii comună;
  2.   în cazul pacienților traumatizați, aflaţi în stare critică sau al celor politraumatizați, spitalele care funcţionează în sistem pavilionar vor organiza gărzile în secţiile pavilionare implicate în tratamentul acestora astfel încât medicul şef de gardă sau un medic specialist din cadrul echipei de gardă să poată părăsi secţia în vederea consultării sau efectuării unor intervenţii de urgență în punctul unic stabilit pentru primirea, investigarea şi tratamentul de urgență. Acest lucru se va realiza prin dublarea medicului de gardă cu un medic rezident sau prin crearea unei linii separate de gardă la spitalul sau pavilionul unde este stabilit punctul de primire şi investigare şi unde se afla sala de operaţii comună;
  3. medicii de gardă din diferite secţii au obligaţia să se prezinte la UPU/CPU în cel mult 10 minute de la chemarea acestora de către personalul UPU sau al CPU care, după caz, poate sa cheme medici specialişti înaintea sosirii pacientului, pe baza informaţiilor obţinute de la echipele din teren. Excepţia poate fi doar în cazul în care medicul chemat este implicat în acordarea asistenţei de urgență unui pacient aflat în stare critică de pe secţie, situaţie în care medicul din cadrul unităţii sau compartimentului de primire a urgențelor îl va informa periodic de progresul cazului din unitatea sau compartimentul respectiv în vederea luării unei decizii asupra necesităţii intervenţiei chirurgicale sau neurochirurgicale de urgență”.

Având in vedere aceste reglementări, reclamațiile medicilor ortopezi sunt total nejustificate, iar intervenția Sindicatului fără a se documenta și a solicita un proces de mediere o estimăm abuzivă și iresponsabilă. Aducem următoarele argumente:

  1. În secția Clinica Ortopedie I și II există două linii de gardă plătite de medici ortopezi și o linie de gardă de ATI; pe lângă acestea, există cel puțin încă un medic rezident în specialitatea ortopedie, care efectuează garda obligatorie. În mod normal, ambele linii de gardă ar putea fi acoperite de medicii ortopezi din cele două secții (în număr de 8 – în condițiile în care legea prevede ca o linie de gardă poate fi organizată acolo unde există patru medici din aceeași specialitate). Acest lucru nu se întâmplă, în consecință, pe linia a doua de gardă, plătită, există situații în care sunt medici rezidenți de an mare (dar nu exclusiv). Conform art. 33 ord 870 /2004, actualizat „Medicii rezidenți începând cu anul III de rezidențiat pot fi incluși in linia de gardă platită, pe specialități, la aprecierea și pe răspunderea medicului sef de secție, numai în situația în care în spital sunt organizate două linii de gardă în aceeași specialitate”. Această înseamnă că, în momentul când seful de secție aprobă ca un medic rezident să fie inclus în linia de gardă plătită, el își asumă responsabilitatea acestei decizii, implicit a faptului că medicul rezident respectiv este capabil să facă față solicitărilor serviciului de gardă de specialitate. De altfel, în alte secții ale spitalului, medicii șefi de secție organizează un examen de evaluare a medicilor rezidenți înainte de a le aproba includerea în linia de gardă plătită, astfel încât să se asigure că au cunoștințele și abilitățile necesare, soluție pe care am sugerat-o și șefilor de secție ortopedie. În consecință, afirmația că medicul de gardă rezident de pe linia 2 de gardă nu are competența de a se ocupa de eventualele urgențe survenite pe secție nu este justificată, cu atât mai mult cu cât are și concursul medicului de gardă ATI și a medicului rezident de gardă.
  2. În condițiile în care în clinicile de ortopedie nu există bloc operator funcțional în gardă, soluția ca pacienții politraumatizați să fie transportați la clinica ortopedie pentru îngrijiri de specialitate nu este funcțională (ei neputând fi operați în clinica ortopedie în cursul gărzii). În plus, este vorba de pacienți cu politraumatisme, în stare gravă, pentru care transportul la clinica ortopedie ar fi un factor suplimentar de agravare. Mai mult, în aceste cazuri, frecvent este nevoie de intervenții complexe, cu participarea atât a ortopedului cât și a chirurgului generalist, vascular și plastician, singurul bloc operator în care sunt întrunite dotările necesare pentru toate specialitățile fiind blocul operator din clădirea Chirugie I.
  3. În contextul în care nu se efectuează operații ortopedice în gardă, afirmația că „ni s-a impus sa lăsăm 70-75 de pacienți chirurgicali internați în secțiile de ortopedie în grija medicului rezident sau a asistentei medicale” este neadevărată, în secție ramânând un medic pe linia de garda plătită (linia 2) (deci competent, conform acordului șefului de secție), încă un medic rezident de gardă și medicul de gardă ATI, care pot să facă față oricăror complicații survenite la pacienții internați.
  4. Conform art. 43 din 870 /2004 actualizat: „Este interzis medicilor care sunt de gardă să părăsească unitatea sanitară pe durata serviciului”. În cazul de față, unitatea sanitară este Spitalul Clinic Judetean de Urgență, cu 33 de clădiri și 42 de secții, cu rol de Spital Regional de Urgență. Prin urmare, deplasarea între secțiile spitalului, în timpul gărzii, numai în vederea  acordării asistenței medicale de urgență în cazuri critice, nu constituie o părăsire a gărzii, ci este o obligație a medicilor de gardă.

Dimpotrivă, conform Codului de Deontologie Medicală a Colegiului Medicilor din România (CMR) articolul 22: „Fapte şi acte nedeontologice: Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic, în special, următoarele acte: b) cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau de normele profesiei, refuzul acordării serviciilor medicale”.

Dacă deplasarea între secțiile SCJU (în număr de 42) ar fi ilegală, ne-am afla în imposibilitatea de a acorda asistența medicală de urgență pacienților care se prezintă în UPU și deci Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca ar trebui închis, până la construirea unui spital monobloc, în care deplasarea medicilor de gardă pentru rezolvarea cazurilor complexe să se facă în aceeași clădire. În condițiile actuale, singura soluție este deplasarea medicilor de gardă între secțiile spitalului, numai pentru rezolvarea unor cazuri critice sau complexe, cu pericol vital. Acest lucru se întâmplă zilnic, medicii de gardă din secțiile Medicina Internă I II si II, Cardiologie, Chirurgie I, Chirurgie Maxilo-Facială, Neurologie, prezentându-se la solicitare în Unitatea de Primire Urgențe pentru consultații și intervenții de specialitate, în condițiile în care UPU este o clădire distinctă din cadrul SCJU. Toți acești medici au înțeles necesitatea acestui demers in folosul pacientului (care este însuși scopul activității medicale), chiar dacă este dificil și incomod în condițiile pavilionare ale spitalului. Singurii care consideră acest demers „ilegal” sunt medicii ortopezi, în condițiile în care în primele 6 luni ale anului 2016 au fost un număr de 19 solicitări de deplasare în gardă la clinica Chirurgie I (în medie, o solicitare la 10 zile).

Toate prevederile din fișele de post medici specialiști/primari sunt conforme cu prevederile legale.

  1. Responsabilitatea solicitării consulturilor interclinice revine medicului din UPU, respectiv medicului șef de gardă din Chirurgie I (coordonator de politraumă), care, în urma evaluării pacientului politraumatizat, decide care sunt specialitățile necesare de urgență pentru rezolvarea cazului, iar medicii din specialitățile respective au obligația de a se prezenta și a acționa în vederea rezolvării cazului critic.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina