Acasă » SPECIAL » Povestea atentatului asupra unui avocat din Clujul interbelic

Povestea atentatului asupra unui avocat din Clujul interbelic

Povestea atentatului asupra unui avocat din Clujul interbelic este scrisă într-un articol din ziarul „Patria”,  nr.189 din 26 august 1937, redat de ClujulCultural.ro 

Extras din ziarul Patria:

Un senzaţional şi misterios atentat s-a comis la Cluj în seara zilei de 25 august 1937, la orele 7 şi jumătate pe şoseaua Feleacului, în dreptul kilometrului 155, situat la 300 de metri distanţă de primele case ale oraşului.

Din fericire, atentatul nu şi-a atins ţinta pe deplin, victimele scăpând doar cu răni fără prea mare gravitate. Felul în care a fost comis atentatul cât şi persoanele asupra cărora s-a tras cu arma prezintă o deosebită senzaţie, lăsând ca asupra mobilului ce l-au determinat să planeze deocamdată un mister.

Ieri seară la orele 7 şi jumătate pe când cunoscutul avocat clujean dr. Hugo Roth îşi făcea obişnuita plimbare în compania unei cunoscute doamne din societatea clujeană, pe calea Feleacului, a fost împuşcat de către un individ care se afla în porumbiştea din marginea stângă a şoselei, cu un foc de armă de vânătoare. Alicele l-au lovit pe avocatul Roth în piciorul stâng în fluer, rănind uşor şi pe însoţitoarea sa. Ambii au căzut la pământ în timp ce atentatorul a reuşit să se facă nevăzut fugind din porumbişte înspre cimitirul evreiesc.

Detunătura armei a alarmat pe oamenii care se aflau la munca câmpului şi pe locuitorii caselor din imediata apropiere care au alergat la faţa locului. Sosind între timp autobuzul dinspre Turda, răniţii au fost luaţi şi aduşi în oraş. Dr. Roth a fost transportat la locuinţa sa din strada Regina Maria, iar doamna a fost transportată la cabinetul medicului Buchler din str. Regele Ferdinand unde a fost pansată. Fiind avizat medicul de serviciu al Spitalului evreesc, rănitul a fost imediat transportat la spital, unde după ce i s-a făcut radiografia piciorului împuşcat, a fost imediat supus unei intervenţii chirurgicale, pe care au executat-o doamna dr. Roth, prim-medicul spitalului, asistat de medicii dr. Wolheimer şi dr. Herskovici. S-a constat că a fost rănit cu patru alice mari, dintre care două au putut fi extrase, iar două nu, întrucât se înfipseră în periost. După ce a fost pansat, avocatul Roth a fost transportat la domiciliu unde urmează să fie îngrijit de medicii spitalului

Ştirea atentatului s-a răspândit cu iuţeala fulgerului în tot oraşul. D. Chestor dr. Iosif Horvath şi procuror dr. Maxim Pop, însoţiţi de d. dr. Aurel Drăghiciu, şeful biroului judiciar şi comisarul Orlescu s-au deplasat de îndată la spitalul evreesc procedând la facerea primelor cercetări. De asemenea, d-na care-l însoţea pe avocatul Roth a fost adusă la Chestura poliţiei pentru a face declaraţii. Din primele cercetări întreprinse şi din declaraţiile victimelor s-a constatat că atentatorul a tras de la o distanţă de circa 80-100 metri. Arma cu care a tras pare să fie de calibrul 16, iar alicele întrebuinţate sunt de o dimensiune destul de apreciabilă.

E curios amănuntul că despre cele întâmplate autorităţile au aflat de la conducătorul autobuzului cu care victimele au fost transportate la Cluj şi că în posesia acestor informaţii poliţia a început cercetările procedând la audierea celor două victime. În orice caz, întâmplarea de ieri seară de pe Feleac este deosebit de senzaţională şi tot pe atât de misterioasă.”

Contextul

În cartea ”Istoria Baroului Cluj” se arată că a existat un conflict între avocații evrei, din rându cărora provenea Hugo Roth, și cei români. ”Având în vedere această ofensivă susținută pentru românizare, evreii din Baroul Cluj au încercat să trimită în Consiliul Uniunii un reprezentant care să le apere interesele și, ca atare, s-au iscat tensiuni în vara anului 1937 în jurul listei celor trei candidați în Consiliu. Comitetul baroului a decis depunerea unei singure liste cu candidații Alexandru Dragomir, Ionel Pop și Petre Meteș, însă avocații evrei din barou nu au fost de acord cu cel din urmă și, ca atare, l-au propus și votat împotriva sa pe Ștefan Fabius, fără să-l fi încunoștiințat pe acesta. Deși avocații evrei nu au avut câștig de cauză, atitudinea lor i-a determinat pe unii avocați români să demareze o intensă propagandă pentru constituirea Asociației avocaților creștini din Cluj. În 5 iulie 1937 s-a convocat o adunare care să discute această chestiune”, se arată în cartea Istoria Baroului Cluj, scrisă de Mirel Ionescu și Greta-Monica Miron.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina