Avocata Silvia Uscov din Baroul București răspunde cu un mare ”Da” la întrebarea din titlu și argumentează în felul următor:
”Într-un articol din 2020 publicat în revista Facultății de Drept din New York se menționează că avocații nu numai că au dreptul, ci OBLIGAȚIA MORALĂ de a aduce critici argumentate față de instanțe și de hotărârile judecătorești.
„𝐼𝑛 𝑚𝑦 𝑜𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛, 𝑜𝑛𝑒 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑚𝑜𝑠𝑡 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑢𝑡𝑖𝑒𝑠 𝑜𝑓 𝑙𝑎𝑤𝑦𝑒𝑟𝑠 𝑖𝑠 𝑡ℎ𝑒 𝑑𝑢𝑡𝑦 𝑡𝑜 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑖𝑧𝑒 𝑡ℎ𝑒 𝑐𝑜𝑢𝑟𝑡𝑠. 𝐼𝑡 𝑖𝑠 𝑚𝑦 𝑝𝑟𝑒𝑚𝑖𝑠𝑒 𝑡ℎ𝑎𝑡 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑑 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑖𝑠𝑚 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑐𝑜𝑢𝑟𝑡𝑠 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒𝑖𝑟 𝑑𝑒𝑐𝑖𝑠𝑖𝑜𝑛𝑠 𝑖𝑠 𝑛𝑜𝑡 𝑚𝑒𝑟𝑒𝑙𝑦 𝑎 𝑟𝑖𝑔ℎ𝑡 𝑏𝑢𝑡 𝑎𝑛 𝑒𝑡ℎ𝑖𝑐𝑎𝑙 𝑜𝑏𝑙𝑖𝑔𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑠𝑒𝑑 𝑢𝑝𝑜𝑛 𝑒𝑣𝑒𝑟𝑦 𝑚𝑒𝑚𝑏𝑒𝑟 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑏𝑎𝑟. 𝐼 𝑎𝑙𝑠𝑜 𝑏𝑒𝑙𝑖𝑒𝑣𝑒 𝑡ℎ𝑎𝑡 𝑗𝑢𝑑𝑔𝑒𝑠 𝑠ℎ𝑜𝑢𝑙𝑑 𝑛𝑜𝑡 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑑 𝑡𝑜 𝑠𝑢𝑐ℎ 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑖𝑠𝑚, 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑙𝑦 𝑜𝑟 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑙𝑦, 𝑠𝑖𝑛𝑐𝑒 𝑗𝑢𝑑𝑖𝑐𝑖𝑎𝑙 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑒 𝑑𝑎𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠 𝑡ℎ𝑒 𝑒𝑛𝑡ℎ𝑢𝑠𝑖𝑎𝑠𝑚 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑏𝑎𝑟 𝑎𝑛𝑑 𝑑𝑖𝑠𝑠𝑒𝑟𝑣𝑒𝑠 𝑡ℎ𝑒 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑡.” („CRITICIZING THE COURTS: A LAWYER’S DUTY” de Roger J. Miner https://digitalcommons.nyls.edu/cgi/viewcontent.cgi…)
Conform Statutului profesiei de avocat, scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.
𝐂𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚 𝐚𝐝𝐮𝐬𝐚̆ 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐡𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚̂𝐫𝐢 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐝𝐞𝐟𝐢𝐧𝐢𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐣𝐮𝐝𝐢𝐜𝐢𝐚𝐫 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐬𝐚𝐦𝐛𝐥𝐮𝐥 𝐬𝐚̆𝐮 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐭𝐨𝐜𝐦𝐚𝐢 𝐢̂𝐧𝐝𝐞𝐩𝐥𝐢𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐂𝐎𝐏𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐚𝐯𝐨𝐜𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥 𝐣𝐮𝐝𝐢𝐜𝐢𝐚𝐫, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐡𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚̂𝐫𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞𝐟𝐢𝐧𝐢𝐭𝐢𝐯𝐚̆.
Rolul unei hotărâri judecătorești definitive este acela de a fi pusă în executare, nu aceea de a nu fi criticată de profesioniștii dreptului, care înțeleg mai mult decât publicul larg deficiențele, nelegalitățile, nedreptățile, neînfăptuirea justiției.
De asemenea, tot conform Statului profesiei de avocat, independenţa profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităţilor administraţiei publice, ale instanţelor judecătoreşti, ale Ministerului Public sau ale altor autorităţi decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.
Conform art. 38 Legea 51/1995, „𝑎𝑣𝑜𝑐𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑁𝑈 𝑅𝐴̆𝑆𝑃𝑈𝑁𝐷𝐸 𝑃𝐸𝑁𝐴𝐿 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑢𝑠𝑡̧𝑖𝑛𝑒𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡𝑒 𝑜𝑟𝑎𝑙 𝑠𝑎𝑢 𝑖̂𝑛 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠, 𝑖̂𝑛 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑎𝑑𝑒𝑐𝑣𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑐𝑢 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑙𝑖𝑛. (2), 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑡̧𝑎 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̧𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑐𝑎𝑡𝑎̆, 𝑎 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑖𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑠𝑎𝑢 𝑎 𝑎𝑙𝑡𝑜𝑟 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑑𝑒 𝑗𝑢𝑟𝑖𝑠𝑑𝑖𝑐𝑡̧𝑖𝑒 𝑠̧𝑖 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑖̂𝑛 𝑙𝑒𝑔𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑜𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡𝑒 𝑗𝑢𝑠𝑡𝑖𝑡̧𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑜𝑟𝑖 𝑐𝑢 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑎̆ 𝑜𝑟𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑢𝑠𝑡̧𝑖𝑛𝑒𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑑𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑣𝑒𝑟𝑏𝑎𝑙𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛𝑡̧𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑜𝑛𝑡𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆.”.
Extras din Rechizitoriul Fermei Băneasa, menționat în Sentința Curții de Apel Brașov: „𝑖-𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑚𝑖𝑠 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑢𝑙 𝑃𝑎𝑢𝑙 𝑐𝑎̆ 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑢𝑒𝑛𝑡̧𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖𝑎, 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑙𝑖𝑒𝑟 𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢, 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡 𝑠̧𝑖 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑒 𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑖̂𝑛𝑎𝑙𝑡 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 𝑖̂𝑛 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑎̆, 𝑖̂𝑛 𝑗𝑢𝑠𝑡𝑖𝑡̧𝑖𝑒 𝑠̧𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑎̆, 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑠̧𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑟𝑚𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑣𝑜𝑐𝑎𝑡̧𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 (𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑠̧𝑖 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑛𝑖𝑐𝑎̆ 𝑓𝑖𝑟𝑚𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎𝑣𝑜𝑐𝑎𝑡̧𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑡̧𝑎𝑟𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠𝑜𝑡̧𝑖𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢, 𝑖𝑎𝑟 𝑠𝑜𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑎𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑡̧𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖, 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑖𝑣 𝑙𝑎 𝐼𝐶𝐶𝐽 ), 𝑖̂𝑖 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑎 𝑝𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡̧𝑖 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑑𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑡𝑟𝑜𝑐𝑒𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑟𝑒𝑣𝑒𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑎̆-𝑖 𝑟𝑒𝑡𝑟𝑜𝑐𝑒𝑑𝑒𝑧𝑒 𝑎𝑣𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑡𝑖𝑛𝑠𝑎̆ (𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑒𝑟𝑎 𝑖̂𝑛𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑎̆𝑡̧𝑖𝑡)”.
Continuare extras din Sentința CA Brașov: „𝑖̂𝑛 𝑙𝑖𝑝𝑠𝑎 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑒 𝑐𝑒𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑣𝑒𝑛𝑡̧𝑎 𝑖𝑛𝑓𝑟𝑎𝑐𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑅𝑒𝑚𝑢𝑠 𝑇𝑟𝑢𝑖𝑐𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑅𝑜𝑏𝑒𝑟𝑡 𝑅𝑜𝑠̦𝑢 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑎 𝑎 𝑜𝑝𝑖𝑛𝑖𝑒𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑛𝑠𝑢𝑙 𝑐𝑎̆ ”𝑃𝑟𝑖𝑛𝑡̧𝑢𝑙 𝑃𝑎𝑢𝑙” 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑎̆𝑡̧𝑖𝑡 𝑙𝑎 𝑟𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑒 𝑎𝑢 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡̧𝑖𝑛𝑢𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑒𝑙𝑢𝑖 𝐶𝑎𝑟𝑜𝑙 𝑎𝑙 𝐼𝐼- 𝑙𝑒𝑎 𝑠𝑎𝑢 𝑖̂𝑛𝑡𝑜𝑐𝑚𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑛𝑜𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎̆𝑟𝑖 𝑎𝑑𝑟𝑒𝑠𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑒 𝑎𝑣𝑒𝑎𝑢 𝑖̂𝑛 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡̧𝑖𝑒 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑒𝑣𝑒𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒, 𝑛𝑢-𝑖 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑡𝑟𝑎𝑔𝑒 𝑜 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎̆,𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑙𝑒𝑠 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑝𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑖 𝑛𝑒𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̧𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑖̂𝑛 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎 𝐿𝑒𝑔𝑖𝑖 10/2001.
𝐷𝑒𝑠̧𝑖 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑖 𝑑𝑒 𝑜 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑐𝑎𝑡 𝑎 𝑖̂𝑛𝑐ℎ𝑒𝑖𝑒𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎 𝑚𝑎̆𝑠𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑒𝑣𝑒𝑛𝑡𝑖𝑣𝑒, 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑡̧𝑖𝑛𝑢𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑝𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑎̆, 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑎̆, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑛𝑢𝑛𝑡̧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑖 𝑖̂𝑛𝑐ℎ𝑒𝑖𝑒𝑟𝑖 𝑛𝑢 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑒 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑜 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑙𝑢𝑧𝑖𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑎̆. 𝐷𝑖𝑚𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎̆, 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑢𝑙𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑖̂𝑛 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑒𝑠̧𝑡𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̆𝑟𝑒𝑠𝑐 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑙𝑢𝑧𝑖𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎̆ 𝑜 𝑓𝑎𝑝𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑢𝑒𝑛𝑡̧𝑎̆ 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑜𝑚𝑖𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑅𝑜𝑏𝑒𝑟𝑡 𝑅𝑜𝑠̦𝑢 𝑓𝑎𝑡̧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑢𝑙 𝑃𝑎𝑢𝑙.
𝑁𝑢 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎̆ 𝑛𝑖𝑐𝑖𝑜 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑐𝑎̆ 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑅𝑜𝑏𝑒𝑟𝑡 𝑅𝑜𝑠̦𝑢 𝑠-𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑙𝑛𝑖𝑡 𝑐𝑢 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑢𝑙 𝑃𝑎𝑢𝑙 𝑖̂𝑛 𝑎𝑙𝑡𝑎̆ 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑙𝑎 𝑠𝑒𝑑𝑖𝑢𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡𝑎̆𝑡̧𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑣𝑜𝑐𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑠̧𝑖 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑐𝑎̆ 𝑐𝑒𝑖 𝑑𝑜𝑖 𝑠-𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑙𝑛𝑖𝑡 𝑣𝑟𝑒𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑐𝑢 𝑐𝑒𝑙𝑎̆𝑙𝑎𝑙𝑡 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑡̧𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒.
𝐷𝑖𝑚𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎̆, 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑎̆ 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎̆ 𝑅𝑜𝑏𝑒𝑟𝑡 𝑅𝑜𝑠̦𝑢 𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑐𝑡 𝑐𝑢 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑢𝑙 𝑃𝑎𝑢𝑙 𝑎𝑏𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 21.09.2006, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑣𝑜𝑐𝑎𝑡 𝑑𝑒𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑇̦𝑢𝑐𝑎, 𝑍𝑏𝑎̂𝑟𝑐𝑒𝑎 𝑠𝑖 𝐴𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑡̧𝑖𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑜𝑐𝑢𝑝𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑅____ 𝑆𝑅𝐿, 𝑠̧𝑖 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡 𝑠-𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑚𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑡𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑧𝑎𝑐𝑡̧𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑢𝑙 𝑃𝑎𝑢𝑙 𝑜 𝑛𝑒𝑔𝑜𝑐𝑖𝑎𝑠𝑒 𝑑𝑒𝑗𝑎, 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑅𝑒𝑚𝑢𝑠 𝑇𝑟𝑢𝑖𝑐𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑟𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆.”
𝐀𝐬̦𝐭𝐞𝐩𝐭 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐚 𝐈𝐂𝐂𝐉, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐮𝐥 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐚𝐦𝐧𝐚𝐭, 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐜𝐞 𝐟𝐮𝐬𝐞𝐬𝐞 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐂𝐀 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯, 𝐝𝐚𝐫 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐬𝐩𝐞𝐫 𝐬𝐚̆ 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐞𝐦𝐢𝐬 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐁𝐚𝐫𝐨𝐮𝐥 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐬̦𝐢 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐁𝐚𝐫𝐨𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐯𝐨𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐞𝐱𝐞𝐫𝐜𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐚 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢 𝐜𝐮 𝐧𝐨𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐬𝐢𝐦𝐭 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐞𝐱𝐞𝐫𝐜𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐞𝐢, 𝐟𝐚𝐩𝐭 𝐝𝐞 𝐧𝐞𝐚𝐝𝐦𝐢𝐬 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭.
Comments
comentarii
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
𝐀𝐬̦𝐭𝐞𝐩𝐭 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐚 𝐈𝐂𝐂𝐉, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐮𝐥 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐚𝐦𝐧𝐚𝐭, 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐜𝐞 𝐟𝐮𝐬𝐞𝐬𝐞 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐂𝐀 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯, 𝐝𝐚𝐫 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐬𝐩𝐞𝐫 𝐬𝐚̆ 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐞𝐦𝐢𝐬 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐁𝐚𝐫𝐨𝐮𝐥 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐬̦𝐢 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐁𝐚𝐫𝐨𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐯𝐨𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐞𝐱𝐞𝐫𝐜𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐚 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢 𝐜𝐮 𝐧𝐨𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐬𝐢𝐦𝐭 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐞𝐱𝐞𝐫𝐜𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐞𝐢, 𝐟𝐚𝐩𝐭 𝐝𝐞 𝐧𝐞𝐚𝐝𝐦𝐢𝐬 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭.
