O fostă funcționară din Primăria Cluj-Napoca, unde a lucrat ca inspector. a pierdut definitiv la Înalta Curte procesul intentat de Agenția Națională de Integritate (ANI) care a descoperit în conturile ei sume mari de bani pe care nu le putea justifica din venituri.
Potrivit unui comunicat al ANI din 2021, inspectorii de integritate au constatat existenţa unei diferenţe nejustificate de aproximativ 500.000 euro (constând în suma de 387.294 euro şi suma de 631.906 lei), între averea dobândită şi veniturile realizate de către Narcisa Elena Pop, fost inspector în cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în perioada 1 iulie 2007 – 31 decembrie 2016.
Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către Narcisa Elena Pop.
Curtea de Apel Cluj a admis cererea Agenției Naționale de Integritate (ANI) de sesizare a Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Totodată, instanța a dispus confiscarea sumelor de 286.494 Euro şi 382.145,91 lei (peste 360.000 euro în total) din conturile fostei inspectoare. Suma este mai mică decât cea cerută inițial de ANI.
Narcisa Elena Pop a atacat sentința instanței de fond, iar dosarul a ajuns la ÎCCJ.
La Înalta Curte s-a ajuns până la sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit Justnews.ro, în vederea emiterii unui aviz consultativ cu privire la următoarele chestiuni de principiu privind interpretarea ori aplicarea drepturilor şi libertăţilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau din protocoalele la aceasta:
”1. Procedura de evaluare a averilor desfăşurată de ANI în temeiul Legii nr. 176/2010, care, potrivit legislaţiei naţionale, este o procedură civilă, poate fi calificată, prin prisma criteriilor dezvoltate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în special cel al gravităţii sancţiunii, ca fiind o procedură penală, căreia i se aplică garanţiile prevăzute de art. 6 C.E.D.O. ? 2. O procedură precum cea din cauza de faţă, fără legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, potrivit căreia dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părţi dintr-un bun nu este justificată, instanţa va hotărî confiscarea acestora fără să fie îndrituită să facă o analiză a proporţionalităţii acestei măsuri, poate constitui o încălcare a art. 1 Protocolul 1 din C.E.D.O.?”
Recent, judecătorii ÎCCJ au pronunțat decizia: ”Respinge recursul formulat de recurenta – pârâtă Pop Narcisa Elena împotriva Sentinţei civile nr. 268 din data de 4 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat. Definitivă.”
Narcisa Elena Pop a fost angajată în perioada 2007-2018 la Serviciul Executare Silită din cadrul Direcției de Impozite și taxe locale.
Potrivit primei declarații de avere depusă în decembrie 2010, Narcisa Elena Pop scrie că deține o casă cu o suprafață de 100 mp în localitatea Smida, construită în anul 2000. Aceasta avea un credit la BCR, luat în 2005 și scadent în 2015, în sumă de 10.000 de euro. În 2011 și 2012, funcționara nu a mai depus nicio declarație de avere, iar în martie 2013 a scris că are un apartament în Apahida, obținut în 2012 prin licitație.