Acasă » PROCESE » O femeie a cerut pensie de întreținere pentru copil, dar s-a dovedit că fostul soț nu este tatăl

O femeie a cerut pensie de întreținere pentru copil, dar s-a dovedit că fostul soț nu este tatăl

Surprize, surprize: O femeie din Cluj-Napoca l-a dat în judecată pe fostul soț pentru a plăti pensie de întreținere copilului aflat în grija ei, dar la proces s-a făcut expertiză a profilului ADN și a rezultat că bărbatul nu e tatăl. Prin urmare, femeia a pierdut procesul și a fost obligată la cheltuieli de judecată de aproape 5.000 lei, pe care le-a contestat în apel.

Reclamanta a înaintat cerere la Judecătoria Cluj-Napoca pentru plata pensiei alimentare în favoarea fiicei sale născute în 2013, însă pârâtul (fostul soț) a promovat cerere reconvențională prin care a tăgăduit paternitatea acesteia.

Bărbatul a susținut ca nu este tatal minorei, deoarece la data concepției minorei, fosta soție nu mai locuia cu dumnealui.

”Din cuprinsul raportului de expertiza medico-legala de determinare a profilului ADN prin tipare HLA intocmit de catre I.M.L. Cluj-Napoca, rezulta fara dubiu ca paratul-reclamant reconvențional nu este tatal minorei…., deoarece minora prezinta in raport cu paratul-reclamant reconventional doua alele diferite si, deoarece copilul mosteneste jumatate din bagajul genetic al fiecarui genitor, rezulta ca paternitatea paratului-reclamant reconventional …raportat la minora … se infirma in baza analizei efectuate.

Ca atare, fata de probele administrate in cauza si vazand dispozitiile art. 414 alin. 2 si ale art. 429 si 431 din Noul Cod civil, instanța a constatat că pârâtul-reclamant reconvențional nu este tatăl minorei”, se arată în dosar.

Când a văzut rezultatul expertizei, reclamanta a renunțat la judecata cererii, numai că a fost pusă la cheltuieli de judecată piperate.

”Instanța a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei  cu privire la cererea de chemare în judecată  având ca obiect pensie de întreținere. A admis cererea reconvențională formulată de către pârâtul având ca obiect tăgadă de paternitate. A constatat că pârâtul nu este tatăl minorei. A dispus exercitarea autorității părintești cu privire la minora doar de către reclamanta-pârâtă reconvențională . A dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni pe marginea actului de naștere al minorei, nr. 3052 din data de 15 iulie 2013, înregistrat la Primăria Municipiului Cluj-Napcoa, în sensul radierii pârâtului-reclamant reconvențional  de la rubrica „tatăl”

A obligat pe reclamanta-pârâtă reconvențională să plătească pârâtului-reclamant reconvențional suma de 4.990 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 40 lei reprezintă taxa judiciară de timbru aferentă cererii reconvenționale, suma de 3.750 lei reprezintă taxa pentru expertiza ADN, iar suma de 1.200 lei reprezintă onorariu avocațial.”, se arată în sentința Judecătoriei.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel reclamanta, însă doar cu privire la cheltuielile de judecată.

Prin decizia civilă nr. 2482/2018, Tribunalul a menținut sentința Judecătoriei Cluj-Napoca

”Analizând apelul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul, în baza art.480 C.pr.civ. îl va respinge pentru următoarele considerente :

Criticile formulate de către apelantă vizează strict cuantumul cheltuielilor de judecată din perspectiva onorariului avocațial și a taxei pentru expertiza ADN.

Referitor la onorariul avocațial, s-a arătat faptul că suma de 1200 de lei este prea mare raportat la activitatea prestată de către avocat deoarece a formulat doar o întâmpinare și cerere reconvențională, nefiind prezent la nici un termen de judecată.

Este de remarcat că litigiul a fost inițiat de cererea formulată de către reclamantă pentru plata pensiei alimentare în favoarea fiicei sale, însă în contextul în care pârâtul a promovat cerere reconvențională prin care a tăgăduit paternitatea acesteia, reclamanta a renunțat la judecata cererii.

Din cele patru termene acordate de către prima instanță, reprezentantul convențional al pârâtului s-a prezentat la unul singur, la primul, în data de 24.10.2016, însă acesta a urmărit derularea dosarului, formulând diverse cereri pentru termenele de judecată ulterioare, respectiv a depus interogatoriul reclamantei, solicitând ca în cazul în care nu se prezintă să se rețină recunoașterea pretențiilor sau începutul de dovadă scrisă, amânarea soluționării cauzei în vederea depunerii raportului de expertiză medico-legală, note de ședință prin care s-a exprimat poziția procesuală a pârâtului față de renunțarea la judecată, starea sa materială și deplasarea părților la IML Cluj și judecarea în lipsă, cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea audierii martorului și concluzii scrise.

În atare situație, onorariul stabilit de către prima instanță în sarcina apelantei, de 1200 de lei , raportat la prevederile art. 453 alin.2 C.pr.civ. este proporțional cu munca efectiv prestată de către avocat , precum și cu complexitatea cauzei. .

Cât privește taxa pentru expertizarea ADN, aceasta urmează să fie achitată de către apelantă dată fiind culpa sa procesuală, potrivit art. 453 alin. 1 C .pr.civ. și nu se impune plata eșalonată a acesteia ori reducerea cuantumului raportat la starea sa materială precară întrucât acordarea unor asemenea facilități în temeiul OUG 51/2008 vizează acele cheltuieli care trebuie a fi avansate de către părți în vederea judecării unui dosar potrivit art.6 și nicidecum nu se referă la cheltuielile de judecată care trebuie a fi suportat de o parte care a pierdut procesul .

Față de cele ce preced, tribunalul va menține soluția judecătoriei ca fiind temeinică și legală.”, se arată în motivarea Tribunalului.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina