fbpx
Radar în Logan albastru neincripționat pe Calea Turzii din Cluj-Napoca

Mulțumită sau din cauza CCR, radarele sunt folosite și în mașini neinscripționate. E bine sau rău?

În iulie 2019, Curtea Constituțională decidea, pentru a doua oară, că Legea de modificare a Codului Rutier, prin care se prevedea că radarele se montează doar pe mașini cu însemnele poliției, este neconstituțională. La sfârșitul lunii octombrie, decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial, iar proiectul de lege este încă la comisii în Camera Deputaților.

În februarie 2020, Guvernul a transmis punctul de vedere cu privire la proiectul de lege, precizând că ”Parlamentul va decide”. Astfel, în 23 iunie, legea a fost respinsă în Senat, iar în 29 iunie a fost trimisă la comisii în Camera Deputaților, având termen pentru depunerea raportului în 8 septembrie. Raportul nu este încă publicat pe site-ul Camerei.

În motivarea deciziei nr.439/2019, judecătorii CCR arată că parlamentarii, în cadrul reexaminării după prima decizie a CCR din 2018, au operat modificări care nu trebuiau făcute, astfel că legea picat din nou.

”Articolul unic [cu referire la art.109 alin.(3)] din lege avea în forma sa iniţială următorul cuprins: „(3) Constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.” După reexaminare, acesta a dobândit următorul cuprins: „(3) Constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei”.

Curtea reţine, aşadar, că, în urma reexaminării, textul criticat, faţă de forma sa iniţială cuprinde sintagma „mijloacelor tehnice certificate”. Este o adăugare nepermisă în conţinutul acestuia, având în vedere că modificarea astfel operată nu vizează dispoziţii constatate ca fiind neconstituţionale, nu se află în legătură indisolubilă cu acestea şi nu este un text care trebuie recorelat ca urmare a modificărilor operate în vederea punerii de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Din contră, se consacră o nouă soluţie legislativă în sensul că mijloacele tehnice certificate ar constitui un dispozitiv destinat măsurării vitezei, ceea ce reprezintă în sine o confuzie terminologică. Potrivit art.6 pct.19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.670 din 3 august 2006, mijlocul tehnic certificat este dispozitivul care dovedeşte consumul de produse ori substanţe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora ori prezenţa în aerul expirat a alcoolului sau prin care se probează încălcări ale unor reguli de circulaţie, în timp ce, potrivit art.6 pct.20 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, mijlocul tehnic omologat şi verificat metrologic este dispozitivul care stabileşte concentraţia de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării vitezei. Mai mult, dispoziţiile art.108 alin.(1) lit.a) pct.4, lit.b) pct.2, lit.c) pct.3 şi lit.d) pct.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 stabilesc, pentru toate contravenţiile săvârşite prin încălcarea limitelor legale de viteză, că depăşirea vitezei maxime admise este „constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic”. Aşadar, deşi mijlocul tehnic certificat nu este şi nu poate fi un dispozitiv de măsurare a vitezei, legiuitorul îl califică drept un astfel de dispozitiv, ceea ce reprezintă în sine o încălcare a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie în privinţa componentei de calitate a legilor.

Articolul unic [cu referire la art.109 alin.(4)] din lege avea în forma sa iniţială următorul cuprins: „(4) Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive, conform alin.(1)”. După reexaminare, acesta a dobândit următorul cuprins: „(4) Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive, conform alin.(1) şi care nu sunt amplasate în locuri vizibile”.

Având în vedere că legiuitorul a operat în cadrul reexaminării o asemenea modificare asupra unui text care nu a fost constatat ca fiind neconstituţional, care nu era în legătură directă cu vreun astfel de text şi care nu trebuia recorelat ca urmare a Decizie nr.684 din 6 noiembrie 2018, coroborat cu faptul că textul introdus creează un dubiu cu privire la obiectul amplasării/ poziţionării, şi anume autovehiculul sau dispozitivul de măsurare a vitezei, Curtea constată că au fost depăşite limitele reexaminării prevăzute de art.147 alin.(2) din Constituţie. Chiar dacă intervenţia legislativă operată a avut ca intenţie de reglementare fluenţa textului, astfel de intervenţii nu pot fi acceptate în procedura reexaminării, care redeschide procedura legislativă numai în privinţa textelor constatate ca fiind neconstituţionale, a textelor aflate în legătură indisolubilă cu acestea şi a altor texte care trebuie recorelate ca urmare a modificărilor operate în vederea punerii de acord cu decizia Curţii Constituţionale”, se arată în decizia Curții Constituționale.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina