fbpx

Motivarea hotărârii prin care Fiscul a fost obligat să despăgubească o societate cu sume colosale, ca urmare a emiterii de acte nelegale după o inspecție fiscală

Tribunalul Iași a admis acțiunea în pretenții a unei societăți, formulată ulterior anulării ca nelegale a raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere emise de către ANAF, obligând fiscul la plata a aproape 2 milioane de lei către societatea controlată, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin actele administrativ-fiscale nelegale emise.

Societatea în cauză a fost supusă unei inspecții fiscale în urma căreia a fost emisă o decizie de impunere stabilindu-se obligații fiscale principale și accesorii, decizie care a fost urmată inițial de măsuri asiguratorii și ulterior de executare silită.

Actele administrative fiscale emise (decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală) au fost atacate de către societate, instanțele judecătorești anulându-le ca nelegale. După rămânerea definitivă a hotărârii, societatea în cauză s-a adresat instanței judecătorești cu o acțiune în pretenții, solicitînd despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ca urmare a emiterii actelor administrative nelegale.

Acțiunea a fost întemeiată pe răspunderera civilă delictuală a organelor fiscale pentru prejudiciul cauzat, în contextul în care, ca urmare a efectelor deciziei de impunere emise de acestea, societatea reclamantă a fost nevoită să renunțe la un proiect de investiții finanțat cu fonduri nerambursabile în contextul blocării conturilor și a sechestrării bunurilor aparținând societății de către organele fiscale.

În opinia societății, opinie împărtășită de către instanța de contencios-administrativ, aceste împrejurări au determinat imposibilitatea, pentru societatea în cauză, asigurării cotei de contribuție aferentă proiectului, fiind vorba de o legătură directă de cauzalitate între actele emise de AJFP Galați și prejudiciul cauzat, nelegalitatea atât a Deciziei de impunere cât și a Raportului de inspecție fiscală emise impunând în sarcina organelor fiscale obligația de a acoperi întregul prejudiciul cauzat societății.

Redăm motivarea hotărârii pronunțate la data de 2 august 2021 de către Tribunalul Iași, cu mențiunea că aceasta poate fi atacată cu recurs:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub numărul de mai sus reclamanta SC OGIVA CONSTRUCT SRL, cu sediul în Iasi, (…), înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași sub numărul (…), societate in reorganizare, reprezentată legal prin Administrator Judiciar(…), cu sediul in Iași,(…), Județul Iași și administrator special (…), și convențional de avocat (…), în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA REGIONALĂ GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE GALAȚI, și ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE GALAȚI,  a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtelor la plata către reclamantă a sumei totale de 2.373.829,46 lei reprezentând prejudiciu cauzat ca urmare a emiterii de către pârâte a următoarelor acte administrativ-fiscale nelegale: Decizia de impunere nr. F-GL 9/07.10.2013 și Decizia de impunere privind obligații fiscale accesorii 1343/04.04.2014, în baza Raportul de Inspecție Fiscală nr. F-GL 456/687/07.10.2013, precum si ca urmare a folosirii acestora în scopul recuperării creanțelor menționate în cuprinsul lor, prejudiciu compus din: .

-39.890,25 lei – costuri suportate cu întocmirea Proiectului aferent Cererii de finanțare accesare fonduri în cadru Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitatii Economice. Investiții Pentru Viitorul Dumneavoastră” (AM POS CCE], costul aferent scrisorii de confort emise de Garanți Bank SA, precum si costurile de publicitate urmare a aprobării finanțării proiectului.

-584.539,21 lei – valoare eligibila nerambursabilă aferenta Contractului de finanțare nr. 4m (…)/7/02.12.2013 pentru Proiecvtul „Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finantat prin POS CCE, AXA 1;

-1.749.400 lei – cu titlu de prejudiciu cauzat ca urmare a imposibilității implementării proiectului- prejudiciu constând în beneficiul nerealizat de societate din utilizarea utilajelor pe care urma să le achiziționeze în cadrul proiectului.

Motivele acțiunii

În fapt, în luna ianuarie 2012 reclamanta a demarat procedura de întocmire a Proiectului Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finantat prin POS CCE, AXA 1 în cadrul Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitatii Economice. Investiții Pentru Viitorul Dumneavoastră” derulat prin intermediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, scopul urmărit fiind acela de achiziționare de utililaje specifice domeniului lucrărilor de construcții, in care reclamanta activează.

Cerearea de finanțare a fost aprobată la data de 19.09.2013, asa cum rezultă din adresa nr. (…)/19.09.2013 emisă de ADR NORD VEST, astfel incat la data de 02.12.2013 a fost încheiat Contractul de finanțare nr. 4m/(…)/7/02.12.2013 pentru Proiectul Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE, AXA 1. Valoarea totală a proiectului se ridica la suma de 1.041.505,12 lei din care suma eligibilă nerambursabilă de care societatea urma a beneficia se ridica la suma de 584.539.21 lei.

Pentru asigurarea părții noastre de finanțare a proiectului a obținut un credit din partea Garanți Bank SA in valoare de 456.985,91 lei, sens in care a atașat Scrisoarea de conform angajanta nr. (….)/ 10.12.2013 emisa de Garanți Bank.

La data de 07.10.2013 pârâtele au emis Raportul de Inspecție Fiscală 456/687/ 07.10.2013 si Decizia de impunere F-GL 9/07.10.2013 prin care au imputat reclamantei in mod cu totul nelegal o creanța fiscală de 307.199 lei reprezentând impozit pe profit, TVA, dobanzi/majorari de intarziere si penalități de intarziere aferente perioadei 01.10.2012 (perioadă reverificată de instituția pârâtă).

In temeiul Deciziei de impunere mai sus precizate, ce constituie titlu executoriu la expirarea termenului legal de plată a creanțelor instituite prin aceasta, in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscală, pârâtele au trecut la masuri de executare silită impotriva reclamantei atât prin poprirea conturilor bancare, poprirea sumelor datorate de terți, cat si prin demararea procedurii de vânzare silita a bunurilor societății.

Aceasta situație de fapt este recunoscuta de parata prin răspunsul (…)/ 20.09.2019 la solicitarea prealabila (fila 1 paragraf final). A depus reclamanta in acest sens titlul executoriu (…)/22.10.2013 emis in dosarul de executare 936, somația de executare 22(…) din 22.10.2013, anunțul nr. 5864/24.02.2014 emis de AJFP Galați privind vânzarea de bunuri mobile .

De asemenea, in aprilie 2014 a fost emisă Decizia de impunere privind obligații fiscale accesorii 1343/04.04.2014 – prin care pârâtele au calculat accesorii in privința creanțelor stabilite prin Decizia de impunere F-GL 9/07.10.2013 emisă in baza aceluiași Raport de inspecție fiscală.

Actele administrativ fiscale emise de pârâte au cauzat reclamantei prejudiciul mai sus arătat prin imposibilitatea derulării Proiectului „Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE, AXA 1″ pentru care a incheiat Contractul de finanțare nr. 4m/(…)/7/02.12.2013, in contextul in care urmare a blocării conturilor bancare si a executării cont nu a mai avut cum asigura sursele de finanțare necesare acoperirii pârtii din contribuție aferent proiectului datorată de beneficiar, nici din finanțare bancare si nici din alta sursa.

În luna decembrie 2013 au fost instituite popriri asupra conturilor bancare si asupra terților care datorau diverse sume de bani prin adresa de infiintare a popririi (…)/ 09.12.2013, 2526/29.01.2014 si 5962/25.02.2014 pentru suma de 282.701 lei.

Este evident faptul ca urmare a popririlor instituite asupra conturilor si asupra terților pentru suma de aproximativ 300.000 lei reclamanta nu mai avea nicio perspectiva de a duce la bun final proiectul si a fost forțată sa solicite incetarea contractului de finanțare. In acest sens a solicitat si administrarea probei cu un martor, in persoana dlui F.F., domiciliat in (…), pentru a dovedi ca la inceputul anului 2014 conducerea societății nu a mai găsit nicio varianta de continuare a proiectului european urmare a executării silite fiscale in derulare.

Urmare a situației in care reclamanta se afla – cu conturile bancare blocate, incasarile de la terți blocate si bunurile mobile scoase la vânzare silita, a procedat la solicitarea deschiderii procedurii insolventei, cerere admisa in cauza (…).

Renunțarea la contractul de finanțare a produs un prejudiciu considerabil, cuantificat la suma de 2.373.829,46 lei, prejudiciu ce este compus atât din costurile aferente întocmirii proiectului, cat și din costurile efectiv suportate de la data aprobării finanțării si până la data la care a fost nevoită a renunța la proiect, precum si din contravaloarea finanțării pierdute si a prejudiciului cauzat urmare a neimplementarii proiectului. Astfel, costurile cu întocmirea proiectului sunt in suma de 7000 Euro fara TVA, reprezentând contravaloarea costurilor serviciilor prestate de (…), in calitate de consultant pentru realizarea documentatieie necesare proeictului, costuri aferente Contractului de consultata 390 /25.01.2012. Asa cum rezulta din prevederile Capitolului VI din Contract, prețul contractului, respectiv 14.000 Euro fara TVA, costurile de consultanta aferente realizării proiectului au fost stabiliate la 7000 Euro fara TVA, iar costurile de consultanta pe perioada implementării proiectului se ridica la suma de 7000 de Euro fara TVA.

Pe lângă aceste costuri, reclamanta a fost nevoita să suporte si următoarele costuri:

-costuri de publicitate – respectiv contravaloare anunț demarare proiect, in urma aprobarii finanțării – aferent facturii fiscale F(…)/20.12.2013 emisă de Ziarul Evenimentul SRL – in suma de 349 lei

-costuri aferente scrisorii de confort emise de Garanți BANK SA – in suma de 1416.65 lei – aferenta FF A15 nr. 66/09.12.2013.

Prejudiciul constând in finanțarea pierduta se ridica la suma de 584.539.21 lei reprezentând valoarea eligibila nerambursabila a proiectului, prejudiciu ce rezulta din art. 3 alin. 1 Tabel 1 din Contractul de finanțare. Dacă reclamanta ar fi implementat proiectul, ar fi beneficiat de o creștere a patrimoniului propriu cu această valoare nerambursabilă pentru totdeauna.

Pe de altă parte prejudiciul cauzat urmare a renunțării la proiect si, ca o consecință a neachizitionarii utilajelor aferente acestuia este in suma de 1.749.400 lei si este determinat astfel:

Având în vedere faptul ca nu s-a mai putut implementa proiectul, reclamanta nu a mai putut proceda la achiziționarea utilajelor pentru care a obținut finanțarea nerambursabilă, prin aprobarea proiectului și, ca urmare, a fost prejudiciată prin imposibilitatea de obținere a veniturilor urmare a folosirii de către societate a utilajelor pe care urma să le achiziționeze. Astfel, prejudiciul solicitat este cuantificat la nivelul chiriei pe care îl putea obține prin punerea la dispoziție a utilajelor către terțe societăți după data achiziționării acestora.

Conform Planului de afaceri, parte a proiectului aprobat la finanțare si a programului de achiziții utilaje, a prevăzut o procedură de 3 luni de achiziție a acestora și o lună pentru livrarea produselor (a se vedea pagina 17 a Planului de afaceri), plan de afaceri acre însă nu a mai putut fi implementat urmare a renunțării la Proiect din cauza actelor nelegale emise de pârâte în baza cărora s-au emis și acte de executare silită a subscrisei, blocând orice posibilitatea de a asigura implementare a Proiectului.

Astfel, conform programului de achiziție, utilajele urmau a fi achiziționate cel mai târziu la 01.08.2014, dată de la care înțelege să solicite prejudiciul cauzat. Cuantificarea prejudiciului este făcută la prețul de închiriere al unor astfel de utilaje preturile pieței pentru chirii (fara combustibil) exprimate in lei fara TVA aferente tipurilor de utilaje solicitate prin program Astfel, începând cu data la care bunurile urmau a fi achiziționate, societatea noastră a suferit un prejudiciu, urmare a imposibilității de a obține venituri de pe urma acestor utilaje, (cu precizarea ca luam în calcul în vederea calculării prejudiciului o perioada de 10 luni pentru fiecare an – având în vedere o perioada de 2 luni de iarnă în care, de regulă, din cauza condițiilor meteo nefavorabile nu se poate lucra).

Astfel, prejudiciu este determinat, pentru fiecare an si fiecare dintre 3 utilaje ce urmau a fi achiziționate, calculul fiind detaliat in anexa 1.

Rezulta așadar un prejudiciu total de 122.600 lei + 252.200 lei +328.920 lei +322.760 lei + 423.040 lei + 299.880 lei = 1.749.400 lei.

In condițiile in care, tot acest prejudiciu este cauzat urmare a emiterii de către pârâte a actelor administrativ fiscale mai sus enunțate (respectiv- Decizia de impunere nr. F-GL 9/07.10.2013, Decizie de impunere privind obligații accesorii 1343/2014 ) si a punerii acestora în practică în scopul recuperării efective a creanțelor stabilite (creanțe constatate ulterior prin hotărâre judecătorească ca fiind nedatorate) in conformitate cu prevederile art. 1 alineat 1 si art. 19 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ (aplicabile in materia actelor administrativ fiscale nelegal- asa cum rezulta din interpretarea prevederilor art.124 alin.l indice 1 Cod procedura fiscală) pârâtele datorează subscrisei despăgubiri urmare a prejudiciului cauzat prin actele administrativ-fiscale nelegale emise.

Nelegalitatea actelor impunerii în sarcina subscrisei a creanțelor fiscale aferente actelor administrativ fiscale mai sus enunțate a fost statuată de hotărârile instanțelor judecătorești care au admis acțiunile formulate de subscrisa, respectiv:

Sentința 119/CA/04.02.2015 pronunțată de Tribunalul Iași în Dosarul (…) rămasa definitiva urmare a Deciziei 599/2015 a Curții de Apel Iași prin care a fost anulată Decizia 275/05.09.2013 emisa de DGRFP Galați si Decizia de reverificare 823/11.07.2013

Sentința 1326/CA/2019 a Tribunalului Iași pronunțată in Dosarul (…) rămasă definitivă urmare a Deciziei 761/08.05.2019 a Curții De Apel Iași

În conformitate cu prevederile art. 1 alineat 1 si art. 19 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ (aplicabile in materia actelor administrativ fiscale nelegale -asa cum rezulta din interpretarea prevederilor art.124 alin.l indice 1 Cod procedura fiscală) aceasta datorează subscrisei despăgubiri urmare a prejudiciului cauzat prin actele administrativ-fiscale nelegale emise.

Prezenta acțiune este formulată in temeiul prevederilor legale enunțate, prejudiciile cauzate ca urmare a emiterii unor acte administrative (inclusiv administrativ fiscale) putând fi solicitate atât prin plângerea prealabilă formulată, dar si pe cale separată.

În cauză sunt indeplinite condițiile răspunderii pârâtelor pentru prejudiciul cauzat, în contextul in care urmare a efectelor deciziilor de impunere emise de pârâte, reclamanta a fost nevoita sa renunțe la un proiect de investiții finanțat cu fonduri nerambursabile in contextul blocării conturilor si sechestrării bunurilor aparținând societății de către pârâte. Acest fapt a făcut in mod evident imposibila asigurarea cotei de contribuție aferenta proiectului. Fiind așadar vorba de o legătura directa de cauzalitate între actele emise de AJFP Galați si prejudiciul cauzat, nelegalitatea atât a Deciziei de impunere cat si a Raportului de inspecție fiscală mai sus enunțate determină potrivit prevederilor legale amintite, obligația societății pârâte de a acoperi intregul prejudiciul cauzat subscrisei.

Se impune și precizare că, așa cum s-a statuat cu autoritate de lucru judecat prin hotărârea nr. 301 /201 5 /CA a Tribunalului Iași pronunțată in Dosarul (…), rămasa definitiva prin nerecurare, dreptul la acțiunea in despăgubiri s-a născut după anularea actelor administrativ fiscale emise de pârâtă, în speță începând cu data de 08.05.2019, data pronunțării deciziei 761/2019 în Dosarul (…).

Reclamanta a adresat o cerere pârâtelor, la data de 16.08.2019, in vederea plății prejudiciului cauzat, solicitare la care a fost comunicata adresa (…)/27.08.2019 prin care s-a refuzat implicit plata sumei solicitate si prin adresa GLR_REG-(…)/20.09.2019 prin care s-a respins explicit aceeași cerere.

In drept, cererea a fost formulată in temeiul prevederilor art.l alin.l, 18, 19 si 7 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

Reclamanta a solicitat în probațiune înscrisuri, expertiză tehnica evaluatorie, in vederea stabilirii valorii de piață a chiriei pentru utilajele pe care le-a solicitat prin proiectul aprobat in vederea finanțării, respectiv buldoexcavator, incarcator multifuncțional si cilindru compactor pentru perioada AUGUST 2014-septembrie 2019 și proba testimoniala cu un martor in persoana dlui F.F., domiciliat in (…), pentru a dovedi ca la inceputul anului 2014 conducerea societății nu a mai găsit nicio varianta de continuare a proiectului european urmare a executării silite fiscale in derulare.

Poziția procesuală a pârâtelor.

Pârâtele au formulat întâmpinare comună prin care a solicitat respingerea acțiunii în pretenții formulată de SC OGIVA CONSTRUCT SRL ca nefondată .

Au arătat că reclamanta SC OGIVA CONSTRUCT SRL a fost supusă unei inspecții fiscale derulată de organele cu atribuții în acest domeniu din cadrul DGRFP Galați și a fost emisă Decizia de impunere nr. F-GL 9/ 07.10.2013 prin care a fost stabilită o obligație fiscală în valoare de 307.199 lei, reprezentând TVA și obligații de plată accesorii.

Decizia de impunere a fost anulată în parte de organul de soluționare a contestației, respectiv pentru suma de 89.166 lei (obligații de plată principale) și 148 lei (obligații de plată accesorii) prin Decizia de soluționare a contestației nr. 3.682/29.07.2019 emisă de DGRFP lași.

Prin Sentința nr. 1.326/CA/02.10.2018 dată de Tribunalul lași în dosarul nr.(…), definitivă prin respingerea recursului, decizia de impunere a fost anulată pentru restul sumei.

Contrar celor afirmate de reclamantă, SC OGIVA CONSTRUCT SRL nu a fost afectată de demersurile organului fiscal, atât de stabilire a creanței fiscale cât și de executare silită.

Corespondența purtată cu organul fiscal competent, respectiv AJFP lași a scos în evidență faptul că în vederea realizării sumei în discuție au fost luate măsuri asigurătorii, devenite executorii ca urmare a individualizării creanței.

Măsurile constau în indisponibilizarea conturilor bancare ale societății, poprirea sumelor datorate de terțe persoane juridice și sechestrul aplicat asupra a 4 autoturisme și un motocompresor. În urma acestor măsuri nu au fost încasate sume. Nici terții popriți și nici băncile, la care reclamanta a avut conturi deschise, nu au efectuat plăți ca urmare a măsurilor de executare, astfel încât eventuala lipsă de resurse financiare, care a făcut imposibilă derularea proiectului, nu a fost cauzată de acțiunile organului fiscal.

În ceea ce privește sechestrele aplicate asupra bunurilor mobile, nici acestea nu au avut consecințe asupra patrimoniului societății, întrucât bunurile sechestrate nu au fost vândute; la licitația din data de 10.03.2014 realizată de organul de executare nu s-a prezentat niciun ofertant.

De asemenea, reclamanta nu a fost lipsită de folosința bunurilor sechestrate, având în continuare posibilitatea utilizării acestora, astfel încât aceasta nu a resimțit vreun efect negativ.

De altfel, dacă reclamanta ar fi fost vătămată în vreun fel, aceasta ar fi contestat actele de executare silită la instanța competentă și ar fi solicitat suspendarea executării silite, potrivit disp. art. 718 Cod procedură Civilă.

Totodată, potrivit disp. art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ar fi avut și posibilitatea solicitării suspendării executării actelor administrativ fiscale, atât prin acțiune separată, cât și prin acțiune principală. Or, SC OGIVA CONSTRUCT SRL nu a uzitat de aceste prevederi legale, ceea ce dovedește faptul că nu a fost vătămată în niciun fel de emiterea actelor administrativ fiscale.

Faptul că reclamanta nu a fost afectată de demersurile organului fiscal rezultă și din încheierea nr. 183/01.04.2014 dată de Tribunalul lași în dosarul nr. (…), publicată în BPI nr. 9.468/19.05.2019, prin care s-a admis cererea debitoarei de deschidere a procedurii generale a insolvenței; din preambul rezultă că reprezentantul debitoarei și-a motivat oral cererea arătând că aceasta înregistrează obligații fiscale de 307.199 lei, respectiv suma din decizia de impunere.

Această împrejurare reprezintă o confirmare a faptului că suma stabilită prin decizie de impunere nu fusese încasată de organul fiscal.

Mai mult, în cadrul procedurii insolvenței creanța fiscală a fost înscrisă de administratorul judiciar sub condiție suspensivă până la soluționarea irevocabilă a litigiilor care au ca obiect această creanță. Tabelul preliminar a fost publicat în BPI nr. 10.951/10.06.2014, înscrierea în această modalitate are drept consecință faptul că titularul creanței nu poate participa la nicio distribuire de sume și nu are drept de vot în cadrul adunării creditorilor (art. 64 alin. (4) și (5) din Legea nr. 85/2006), astfel încât nici în contextul deschiderii procedurii organul fiscal nu a încasat vreo sumă și nici nu a participat în cadrul ședințelor adunării creditorilor la luarea vreunei decizii de natură a influența cursul procedurii.

Astfel, nerealizarea de către reclamantă a proiectului de achiziție utilaje nu are legătură cu acțiunile organului fiscal, lipsind orice legătură de cauzalitate în acest sens.

S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Pentru termenul din 13.02.2020 pârâtele, în completarea întâmpinării formulate, au depus precizări prin care au invocat excepția prescripții introducerii acțiunii în pretenții raportat la dispozițiile art. 19 din Legea 554/2004, arătând faptul că solicitarea daunelor de către reclamantă începând cu data de 01.08.2014 semnifică faptul că ar fi cunoscut presupusa întindere a pagubei începând cu data de la care a pretins recuperarea prejudiciului cauzat și, totodată, prin raportare la Decizia 22/2019 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii privind aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 11 alin. (2) din același act normativ dreptul material la acțiune al reclamantei s-ar fi prescris la data 01.08.2015.

Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta a susținut în esență că nerealizarea proiectului de achiziție utilaje are legătură cu acțiunile organului fiscal astfel încât se impune admiterea acțiunii.

Cu privire la excepția prescripții introducerii acțiunii a solicitat respingerea acesteia, arătând că prin Decizia 22/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii privind aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554 / 2004, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 11 alin. (2) din același act normativ, instanța supremă a statuat în sensul că “data de la care începe să curgă termenul de prescripție pentru introducerea acțiunii în despăgubire reprezintă momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit sâ cunoască întinderea pagubei, nefiind legat în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia”.

Prejudiciul cauzat ca urmare a imposibilității implementării proiectului, respectiv prejudiciul constând în beneficiul nerealizat de societatea reclamantă din utilizarea utilajelor pe care urma să le achiziționeze în cadrul proiectului -suma 1.350.357,80 lei, nu putea fi determinat încă din anul 2014 așa cum în mod nefondat susține pârâta.

Excepția invocată a fost unită cu fondul cauzei.

În cauză a fost administrată proba cu încrisuri, a fost audiat un martor și a fost efectuată o expertiză tehnică evaluatorie.

Analizând probatoriul administrat instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin Hotărârea 183/2014 pronunțată la data de 01.04.2014 de Tribunalul Iasi în Dosarul nr.(…) s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței în cazul reclamantei, la data formulării acțiunii aflându-se în procedura reorganizării judiciare, urmare a confirmării Planului de reorganizare de către aceiași instanță prin Hotărârea 565/2015 pronunțată la data de 24.03.2015-filele22-23 dosar vol I.

În luna ianuarie 2012, reclamanta SC OGIVA CONSTRUCT SRL, a demarat procedura de întocmire a Proiectului Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE, AXA 1 in cadrul Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitatii Economice. Investiții Pentru Viitorul Dumneavoastră” derulat prin intermediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, scopul urmărit fiind acela de achiziționare de utililaje specifice domeniului lucrărilor de construcții, in care reclamanta activează.

Cerearea de finanțare – filele 28-44 dosar vol I- a fost aprobată la data de 19.09.2013, asa cum rezultă din adresa nr.(…)/19.09.2013 emisă de ADR NORD VEST—fila 61 dosar vol I —, reclamanta obținând un punctaj de 91,35 puncte .Ulterior, data de 02.12.2013 a fost încheiat Contractul de finanțare nr. 4m/(…)/7/02.12.2013—filele 65-91 dosar vol I– pentru Proiectul Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE, AXA 1. Valoarea totală a proiectului se ridica la suma de 1.041.505,12 lei din care suma eligibilă nerambursabilă de care societatea reclamantă urma a beneficia se ridica la suma de 584.539.21 lei.

Pentru asigurarea părții de finanțare a proiectului a obținut un credit din partea Garanți Bank SA in valoare de 456.985,91 lei, sens in care a atașat Scrisoarea de conform angajanta nr. (…)/10.12.2013 emisa de Garanți Bank.

Anterior încheierii Contractului de finanțare nr. 4m/(…)/7/02.12.2013, la data de 07.10.2013 pârâta DGRFP Galați a emis Raportul de Inspecție Fiscală 456/687/ 07.10.2013 si Decizia de impunere F-GL 9/07.10.2013 prin care a imputat reclamantei o creanța fiscală de 307.199 lei reprezentând impozit pe profit, TVA, dobanzi/majorari de intarziere si penalități de intarziere aferente perioadei 01.10.2012 (perioadă reverificată de instituția pârâtă).

In temeiul Deciziei de impunere, pârâtele au trecut la masuri de executare silită impotriva reclamantei atât prin poprirea conturilor bancare, poprirea sumelor datorate de terți, cat si prin demararea procedurii de vânzare silita a bunurilor societății.

De asemenea, in aprilie 2014 a fost emisă Decizia de impunere privind obligații fiscale accesorii 1343/04.04.2014 – prin care pârâtele au calculat accesorii in privința creanțelor stabilite prin Decizia de impunere F-GL 9/07.10.2013 emisă in baza aceluiași Raport de inspecție fiscală.

În luna decembrie 2013 au fost instituite popriri asupra conturilor bancare si asupra terților care datorau diverse sume de bani prin adresa de infiintare a popririi (…)/ 09.12.2013, 2526/29.01.2014 si 5962/25.02.2014 pentru suma de 282.701 lei.

Analizând cu prioritate excepția prescripții introducerii acțiunii în pretenții raportat la dispozițiile art. 19 din Legea 554/2004 instanța reține ca fiind incidente următoarele dispoziții legale :

Art. 19 din legea 554/2004 – Termenul de prescripție pentru despăgubiri

(1) Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.

(2) Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2).

Art. 11 alin. 2 din legea 554/2004

Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.

Decizia nr. 22 din 24 iunie 2019 privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 554/2004, prin raportare la dispozițiile art. 11 alin. (2) din același act normativ

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 11 alin. (2) din același act normativ, data la care începe să curgă termenul de prescripție pentru introducerea acțiunii în despăgubire reprezintă momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei, nefiind legat în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia.

Reiese așadar că Înalta Curte nu a stabilit prin decizia pronunțată, un moment fix de la care termenul de prescripție în privința acțiunilor ce au ca obiect prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ nelegal începe să curgă, ci a precizat doar faptul că acest moment nu este legat în mod direct și aprioric nici de data comunicării actului și nici de data anulării actului, deci că acest moment se stabilește de la caz la caz, în funcție de particularitățile fiecărei situați litigioase.

În considerentele Deciziei nr.. 22 din 24 iunie 2019 s-au arătat următoarele:

“83. Potrivit dispozițiilor art. 8 din Decretul nn 167/1958 privitor la prescripția extinctivă: “Prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea. Dispozițiile alineatului precedent se aplică prin asemănare și în cazul îmbogățirii fără just temei. 84. Această regulă se caracterizează prin stabilirea alternativă a două momente de la care începe să curgă prescripția: un moment subiectiv, constând în data când cel păgubit a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea, și un moment obiectiv, constând în data – judecătorește stabilită – când păgubitul trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea. 85. Regula generală prevăzută de art 2.523 din actualul Cod civil dispune: “Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.” Potrivit art 2.526 din cod, “Când este vorba de prestații succesive, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestație devine exigibilă”, iar în cazul acțiunii în răspundere pentru pagubele cauzate prin fapte ilicite, art. 2.528 alin. (1) din Codul civil prevede că “Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea. 86. Așa după cum rezultă din textele de lege citate, regula generală instituită de noul Cod civil privind începutul prescripției extinctive are, de asemenea, un caracter mixt, prezentând caracteristica stabilirii – alternativ – a două momente de la care prescripția începe să curgă, și anume: un moment subiectiv, principal, constând în data cunoașterii nașterii dreptului la acțiune, și un moment obiectiv, subsidiar, constând în data când, după împrejurări, trebuia cunoscută nașterea acestui drept. 87. Prin urmare, simpla încălcare a dreptului subiectiv, deși implică nașterea dreptului la acțiune, nu atrage și începutul prescripției extinctive, dacă titularul dreptului la acțiune nu a cunoscut, în mod efectiv, actele sau faptele de care legea leagă nașterea dreptului la acțiune și nici, după împrejurări, nu trebuia să le cunoască Dacă titularul dreptului la acțiune nu are cunoștință de elementele minime care fundamentează dreptul său, respectiv actul sau faptul juridic, licit sau ilicit, și cel care este ținut să răspundă, atunci nu poate acționa, astfel încât, dacă prescripția ar începe să curgă, curgerea ar fi nejustificată, căci aceste elemente pot să nu fie cunoscute, după cum s-a arătat, la data încălcării dreptului subiectiv. 88. în felul acesta, prin noua regulă edictată, legiuitorul încearcă să evite riscul ca prescripția să se împlinească înainte ca ea să fi început efectiv să curgă, deoarece titularului dreptului la acțiune nu i se poate reproșa inacțiunea, cât timp nu avea posibilitatea reală de a face acte întreruptive, din cauza necunoașterii existenței dreptului sau a exigibilității acestuia ori a celui care ar fi ținut să răspundă, după caz. 89. în sistemul actualului Cod civil, momentul începutului prescripției extinctive, în lipsa unei reguli speciale, trebuie determinat de instanța de judecată numai pe baza unui probatoriu complex, deoarece trebuie stabilită nu numai data nașterii dreptului la acțiune, ci și dacă titularul lui avea cunoștință ori trebuia să cunoască acest fapt.

90. în concluzie, (…), momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei constituie o împrejurare de fapt, care trebuie dovedită printr-un probatoriu serios, nefiind legată în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia”.

Aplicând dispozițiile legale la speța de față, Tribunalul reține că prescripția constituie sancțiunea care intervine în cazul pasivității în care rămâne persoana interesată în formularea acțiunii în termenul prevăzut de lege.

Cu privire la actele administrative a căror emitere a condus la cauzarea prejudiciului invocat în cererea ce face obiectul prezentei cauze —-Decizia de impunere nr. F-GL 9/07.10.2013 și Decizia de impunere privind obligații fiscale accesorii 1343/04.04.2014, în baza Raportul de Inspecție Fiscală nr. F-GL 456/687/07.10.2013—Tribunalul reține, pe de o parte că, prin sentința 1326 c.a din 02.10.2018 a Tribunalului Iași , rămasa definitiva urmare a Deciziei 761 din 08.05.2019 a Curții de Apel Iași, a fost anulată în parte Decizia nr. 3682/ 29.07.2016 a DGRFP Iași, Decizia de impunere nr. F-GL 9/ 07.10.2013 emisă de DGRFP Galați și Decizia de impunere privind obligațiile fiscale accesorii nr. 1343/ 04.04.2014 emisă de AJFP Galați, respectiv cu privire la sumele de : (…) lei – reprezentând impozit pe profit cu accesorii și TVA cu accesorii pentru perioada 2011-2012 – și 792 de lei – reprezentând accesorii aferente impozitului pe profit și TVA pentru anii 2011 și 2012 .

Pe de altă parte, o cerere identică cu cererea ce face obiectul prezentei cauze a fost înregistrată anterior pe rolul Tribunalului Iași.

Astfel, prin cererea înregistrată sub nr. (…) reclamanta SC OGIVA CONSTRUCT SRL a chemat în judecată pe pârâta AJFP Galați solicitând să se pronunțe o hotărâre prin care să fie obligată aceasta la plata sumei de 1.344.219,46 lei reprezentând prejudiciu cauzat ca urmare a emiterii de către pârâtă a următoarelor acte administrativ fiscale : raportul de inspecție fiscală nr. F. GL 456/687/07.10.2013 și Decizia de impunere nr. F. GL 9/07.10.2013 compus din 39.890,25 lei costuri suportate cu întocmirea Proiectului aferent Cererii de finanțare accesare fonduri în cadrul Programului Operațional Sectorial ¨Creșterea Competitivității Economice , costul aferent scrisorii de confort emise de Garanti Bank SA și costurile de publicitate urmare a aprobării finanțării proiectului, 584.539,21 lei valoare eligibilă nerambursabilă aferentă Contractului 4m/(…)/7/02.12.2013 pentru Proiectul ¨Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE , AXA 1 și 720.000 lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin neimplementarea proiectului .

Prin sentința civilă 301 din 04.03.2015 a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta SC OGIVA CONSTRUCT SRL ca prematur formulată , reținându-se că „cererea de despagubire pentru vatamarea produsa prin emiterea unui act administrativ nelegal, formulata in temeiul art. 19 din Legea 554/2004, este conditionata de indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: existenta unui act administrativ nelegal anulat de instanta, producerea unui prejudiciu si dovedirea legaturii de cauzalitate între actele emise nelegal si prejudiciul suferit de reclamant. În speța de față actele administrative – raportul de inspecție fiscală nr. F. GL 456/687/07.10.2013 și Decizia de impunere nr. F. GL 9/07.10.2013 – care stau la baza solicitării pretențiilor reclamantei, nu au fost declarate nelegale de vreo instanță de judecată , partea aflându-se practic în procedura prealabilă prev. de art. 205 – 218 Cod procedură fiscală”.

Din cele prezentate Tribunalul constată că reclamanta din prezenta cauză nu a stat în pasivitate ci a formulat încă din anul 2014 o cerere în pretenții pentru recuperarea prejudicului presupus cauzat prin actele administrative indicate, cererea acesteia fiind respinsă ca prematură pe considerentul că actele administrative, nu au fost declarate nelegale de vreo instanță de judecată . Astfel, singura posibilitate a reclamantei de a obține despăgubirile solicitate a fost de a aștepta să îi fie soluționată acțiunea formulată privind anularea actelor administrative reprezentate de raportul de inspecție fiscală nr. F. GL 456/687/07.10.2013 și Decizia de impunere nr. F. GL 9/07.10.2013.

Întrucât sentința 1326 c.a din 02.10.2018 a Tribunalului Iași a rămas definitiva urmare a Deciziei 761 din 08.05.2019 a Curții de Apel Iași, tribunalul apreciază că data rămânerii definitive reprezintă data la care începe să curgă termenul de prescripție de 1 an pentru introducerea de către reclamantă a acțiunii în despăgubire.

Cum acțiunea a fost introdusă la data de 11.10.2019 instanța reține că termenul de un an a fost respectat, motiv pentru care va fi respinsă excepția prescripției introducerii acțiunii.

Pe fondul cauzei, Tribunalul va analiza dacă între existenta actelor administrative nelegale anulate de instantele judecătorești și prejudiciul suferit și invocat de către reclamantă există o legătură de cauzalitate .

Astfel, potrivit art. 1 din Legea 554/200, „ Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.

Prin Decizia nr. 22 din 24 iunie 2019, pronuntata de Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, publicata in M.Of. nr. 853 din 22 octombrie 2019, in privinta angajarii raspunderii administrativ-patrimoniale a autoritatii publice parate, s-a retinut dupa cum urmeaza: 74. Pentru angajarea răspunderii administrativ-patrimoniale a autorității publice pârâte este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții, deduse din interpretarea prevederilor art. 1.349 și art. 1.357 și următoarele din Codul civil, în corelație cu normele care configurează regimul juridic al contenciosului administrativ: existența unei fapte ilicite constând într-un act administrativ nelegal anulat de instanță sau a unui refuz nejustificat ori a nerezolvării în termen a unei cereri, constatată ca atare de instanță; producerea unui prejudiciu; dovada legăturii de cauzalitate între actul administrativ nelegal și prejudiciul suferit de reclamant.

Răspunderea emitentului unui act administrativ fiscal, reglementată de prevederile legale mai sus enunțate este o răspundere de tip delictual generată de nelegalitatea actelor emise de autoritatea publică în cauză. Reiese așadar că atragerea răspunderii pârâtelor din prezenta cauză vizează săvârșirea unei fapte ilicite constând în emiterea unor acte administrativ fiscale nelegale (în principal Decizia de impunere F-GL 9/07.10.2013, dar și Decizia de reverificare 823/11.07.2013 care a deschis calea inspecției fiscale care a dus la emiterea Deciziei de impunere), existența unui prejudiciu cauzat destinatarului actelor administrativ-fiscale emise, culpa emitentului actelor nelegale și legătura de cauzalitate între prejudiciu suferit și actele nelegal emise.

Sub aspectul reparării pagubei, a susținut reclamanta că actele administrativ fiscale emise de pârâte au cauzat reclamantei prejudiciul mai sus arătat prin imposibilitatea derulării Proiectului „Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE, AXA 1″ pentru care a incheiat Contractul de finanțare nr. 4m/(…)/7/02.12.2013, in contextul in care urmare a blocării conturilor bancare si a executării cont nu a mai avut cum asigura sursele de finanțare necesare acoperirii pârtii din contribuție aferent proiectului datorată de beneficiar, nici din finanțare bancare si nici din alta sursa. A mai susținut reclamanta că este evident faptul că, urmare a popririlor instituite asupra conturilor si asupra terților pentru suma de aproximativ 300.000 lei reclamanta nu mai avea nicio perspectiva de a duce la bun final proiectul si a fost forțată sa solicite incetarea contractului de finanțare.

Urmare a situației in care reclamanta se afla – cu conturile bancare blocate, incasarile de la terți blocate si bunurile mobile scoase la vânzare silita, a procedat la solicitarea deschiderii procedurii insolventei, cerere admisa in cauza (…).

Din analiza încheierii nr. 183 din 01.04.2014 dată în dosarul nr. (…) Tribunalul reține că admiterea cererii reclamantei având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței a avut la bază motivarea acesteia în sensul că starea financiară a societății se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești exigibile, datoriile societății către bugetul de stat fiind de 307.199 lei, sumă stabilită prin Decizia de impunere F-GL 9/07.10.2013 și Decizia de impunere privind obligații fiscale accesorii 1343/04.04.2014. Reiese așadar că deschiderea procedurii insolvenței s-a datorat insuficienței fondurilor bănești stabilite prin cele două acte fiscale, anulate în totalitate, succesiv, pe fondul raportului juridic fiscal, prin sentința 119/ca din 04.02.2015 a Tribunalului Iași și prin sentința nr. 1.326/CA/02.10.2018 dată de Tribunalul lași în dosarul nr. (…), ambele definitive.

Deși pârâtele au susținut că SC OGIVA CONSTRUCT SRL nu a fost afectată de demersurile organului fiscal, atât de stabilire a creanței fiscale cât și de executare silită, măsurile constând în indisponibilizarea conturilor bancare ale societății, poprirea sumelor datorate de terțe persoane juridice și sechestrul aplicat asupra a 4 autoturisme și un motocompresor neavând ca urmare încasarea vreunei sume de bani, eventuala lipsă de resurse financiare, care a făcut imposibilă derularea proiectului, nefiind cauzată de acțiunile organului fiscal, Tribunalul, contrar opiniei pârâtelor, constată că actele fiscale emise de către acestea au stat la baza deschiderii procedurii insolvenței reclamantei și ulterior, la imposibilitatea derulării Proiectului „Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE, AXA 1″ pentru carereclamanta a incheiat Contractul de finanțare nr. 4m/(…)/7/02.12.2013, in contextul in care urmare a blocării conturilor bancare si a executării cont nu a mai avut cum asigura sursele de finanțare necesare acoperirii pârtii din contribuție aferent proiectului datorată de beneficiar, nici din finanțare bancară si nici din alta sursa.

Așa cum a susținut și reclamanta, Tribunalul constată că aceasta dispunea de resursele financiare proprii pentru asigurarea cofinanțării implementării proiectului, în acest sens obținând acordul în privința asigurării unui credit din partea
Garanți Bank SA in valoare de 456.985,91 lei, așa cum a fost dovedit prin Scrisoarea de conform angajanta nr. (…)/10.12.2013 emisa de Garanți Bank aflată la fila 133 volum 1. În cauză este evident că obținerea efectivă a acestui credit din partea Garanți Bank a devenit imposibilă– era condiționat de neintervenirea unor schimbări la nivelul situației patrimoniale — dar și inutilă, în condițiile în care dacă Garanti Bank ar fi virat suma de 456.985 lei într-un cont bancar, de acolo aproximativ 230.000 lei ar fi fost prelevați silit de pârâte (având în vedere că prin poprire s-a prelevat suma de 58.647, sumă scăzută din totalul titlurilor executorii emise).

În concluzie, apreciază instanța că renunțarea de către reclamantă la contractul de finanțare s-a datorat în exclusivitate emiterii de către pârâte a celor două acte fiscale — Decizia de impunere F-GL 9/07.10.2013 și Decizia de impunere privind obligații fiscale accesorii 1343/04.04.2014—anulate ulterior în totalitate de către instanțele de judecată.

În cauză fiind vorba de un proiect privind achiziționarea mai multor utilaje , prin renunțarea la contractul de finanțare ca urmare a actelor fiscale nelegale emise de către pârâte, este plauzibil a se presupune că reclamanta a suferit un prejudiciu, cuantificat de către aceasta la suma de 2.373.829,46 lei, prejudiciu ce este compus atât din costurile aferente întocmirii proiectului, cat și din costurile efectiv suportate de la data aprobării finanțării si până la data la care a fost nevoită a renunța la proiect, precum si din contravaloarea finanțării pierdute si a prejudiciului cauzat urmare a neimplementarii proiectului.

A precizat reclamanta că, în speță, costurile cu întocmirea proiectului sunt in suma de 7000 Euro fara TVA, reprezentând contravaloarea costurilor serviciilor prestate de (…), in calitate de consultant pentru realizarea documentatieie necesare proeictului, costuri aferente Contractului de consultata 390 / 25.01.2012. Asa cum rezulta din prevederile Capitolului VI din Contract, prețul contractului, respectiv 14.000 Euro fara TVA, costurile de consultanta aferente realizării proiectului au fost stabilite la 7000 Euro fara TVA, iar costurile de consultanta pe perioada implementării proiectului se ridica la suma de 7000 de Euro fara TVA.

De asemenea au mai fost solicitate costuri de publicitate – respectiv contravaloare anunț demarare proiect, in urma aprobabrii finanțării – aferent facturii F(…)/20.12.2013 emisa de Ziarul Evenimentul SRL – in suma de 349 lei și costuri aferente scrisorii de confort emise de Garanți BANK SA – in suma de 1416.65 lei – aferenta FF A15 nr. 66/09.12.2013.Prejudiciul constând in finanțarea pierduta se ridica la suma de 584.539.21 lei reprezentând valoarea eligibila nerambursabila a proiectului, prejudiciu ce rezulta din art. 3 alin. 1 Tabel 1 din Contractul de finanțare. Dacă reclamanta ar fi implementat proiectul, ar fi beneficiat de o creștere a patrimoniului propriu cu această valoare nerambursabilă pentru totdeauna.

Pe de altă parte, a susținut reclamanta prejudiciul cauzat urmare a renunțării la proiect si, ca o consecință a neachizitionarii utilajelor aferente acestuia este in suma de 1.749.400 lei si este determinat potrivit calculului arătat în acțiunea introductivă, la nivelul chiriei pe care îl putea obține prin punerea la dispoziție a utilajelor către terțe societăți după data achiziționării acestora.

Sub acest aspect reține instanța că Planul de afaceri, parte a proiectului aprobat la finanțare si a programului de achiziții utilaje, a prevăzut o procedură de 3 luni de achiziție a acestora și o lună pentru livrarea produselor (pagina 17 a Planului de afaceri). Astfel, conform programului de achiziție, utilajele urmau a fi achiziționate cel mai târziu la 01.08.2014, dată de la care reclaamnta a înțeles să solicite prejudiciul cauzat. Cuantificarea prejudiciului este făcută la prețul de închiriere al unor astfel de utilaje , preturile pieței pentru chirii (fara combustibil) exprimate in lei fara TVA aferente tipurilor de utilaje solicitate prin program. Astfel, prejudiciu este determinat, pentru fiecare an si fiecare dintre 3 utilaje ce urmau a fi achiziționate, calculul fiind detaliat in anexa 1.

Cu privire la această ultimă sumă, în cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză — depus în vol . III. – având ca obiectiv „ stabilirea valorii de plata a chiriei pentru utilajele pe care reclamanta le-a solicitat prin proiectul aprobat în vederea finanțării, respectiv buldoexcavator, încărcător multifuncțional si cilindru compactor pentru perioada august 2014-septembrie 2019″.

Potrivit concluziilor expertului, pentru cele trei utilaje a fost calculat venitul brut efectiv si nu venitul net efectiv pe următoarele considerente: comparabilele folosite sunt oferte si nu se poate face o estimare corecta a cheltuielilor de exploatare – salarii, cheltuieli de reparații, carburant. De asemenea, in condițiile in care nu a avut oferte/tranzactii de vânzare si închiriere pentru același bun mobil, s-au folosit date tehnice ale ofertelor de pe piața si site-urile specializate raportandu-se la anul de fabricație sl numarul orelor de funcționare. A precizat expertul că piața închirierilor de utilaje de construcții este in special una locala, motivul principal fiind costurile de transport. In general, tariful de închiriere al unul buldoexcavator este exprimat in lei/ora, fara TVA. In stabilirea tarifului sunt determinante următoarele: durata pentru care se închiriază (pentru contracte mai mari, tarifele sunt negociabile. In timp ce pentru durate mici de închiriere – maxim 3 zile, tarifele nu sunt negociabile), opțiunea clientului privind costurile cu combustibilul, închirierea utilajului cu sau fara operator.

Concluziile expertului tehnic judiciar cu privire la obiectivul propus, în urma aplicării abordării de evaluare si tinand seama de prevederile raportului, referitoare la VALOAREA DE PIAȚA (LIPSA DE FOLOSINȚA) a bunurilor mobile, au fost în sensul următor:

Total beneficiul nerealizat din VBP (fara TVA) 1,967,938.50 lei Total beneficiul nerealizat din VBE (fara TVA) 1,350,357.80 lei

 

 

BULDOEXCAVATOR

BULDOEXCAVATOR
CONTRAVALOAREA LIPSEI DE FOLOSINȚA DIN VBP LA GRAD DE UTILIZARE DE 100% IN LEI (FĂRĂ TVA) CONTRAVALOAREA LIPSEI DE FOLOSINȚA DIN VBE LA GRAD DE UTILIZARE DE 60.00% IN LEI (FĂRĂ TVA)
AN 2014 96,340.83 lei AN 2014 57,804.50 tei
AN 2015 194,913.33 lei AN 2015 116,948.00 lei
AN 2016 192,400.00 lei AN 2016 115,440.00 Iei
AN 2017 195,758.33 lei AN 2017 117,455.00 Iei
AN 2018 209,646.67 lei AN 2018 125,788.00 Iei
AN 2019 150,908.33 lei AN 2019 90,545.00 lei
Total 1,039,967.50 lei Total 623,980.50 lei
INCARCATOR MULTIFUNCȚIONAL INCARCATOR MULTIFUNCȚIONAL
CONTRAVALOAREA UPSEI DE FOLOSINȚA DIN VBP LA GRAD DE UTILIZARE DE 100% IN LEI (FĂRĂ TVA) CONTRAVALOAREA LIPSEI DE FOLOSINȚA DIN VBE LA GRAD DE UTILIZARE DE 93.00% IN LEI (FĂRĂ TVA)
AN 2014 44,465.00 lei AN 2014 41,352.45 lei
AN 2015 89,960.00 lei AN 2015 83,662.80 Iei
AN 2016 88,800.00 lei AN 2016 82,584.00 tel
AN 2017 90,350.00 lei AN 2017 84,025.50 lei
AN 2018 96,760.00 lei AN 2018 89,986.80 lei
AN 2019 69,650.00 lei AN 2019 64,774.50 lei
Total 479,985.00 lei Total 446,386.05 lei
CILINDRU COMPACTOR CILINDRU COMPACTOR
CONTRAVALOAREA LIPSEI DE FOLOSINȚA DIN VBP LA GRAD DE UTILIZARE DE 100% IN LEI (FĂRĂ TVA) CONTRAVALOAREA LIPSEI DE FOLOSINȚA DIN VBE LA GRAD DE UTILIZARE DE 62.50% IN LEI (FĂRĂ TVA)
AN 2014 41,500.67 lei AN 2014 25,937.92 lei
AN 2015 83,962.67 lei AN 2015 52,476.67 lei
AN 2016 82,880.00 lei AN 2016 51,800.00 lei
AN 2017 84,326.67 lei AN 2017 52,704.17 Iei
AN 2018 90,309.33 lei AN 2018 56,443.33 tel
AN 2019 65,006.67 lei AN 2019 40,629.17 lei
Total 447,986.00 lei Total 279,991.25 lei

Instanța urmează să își însușească concluziile expertului. Reține instanța că bunurile mobile supus evaluării fac parte din categoria M(…) (Mașini, echipamente si instalații), fiind vorba de cele trei utilaje pe care reclamanta intenționa să le achiziționeze prin intermediul programului de finanțare.

Raportul de expertiză conține o descriere amănunțită a celor trei utilaje, explicații privind noțiuni precum Date despre aria de piata-Definirea pieței, aria si activitatea pieței, Analiza cererii și ofertei (Preturi de tranzacționare de nou, recondiționat, second- hand, Puterea de cumpărare, Puterea de absorbție a pieței, Orientarea pieței specifice),Procedura de evaluare și calculul pentru fiecare utila, Oferta de închiriere .

Contrar obiecțiunilor pârâtei, instanța reține că din Expertiza evaluatorie Bunuri imobile efectuată în cauză de expertul Balin Mugure C., astfel cum aceasta a fost precizată pentru termenul din data de 13.05.2021, contravaloarea lipsei de folosință a fost determinată prin indicarea:

1. unui prejudiciu determinat prin indicarea unui venit brut efectiv la grad de utilizare a bunurilor de 100% în sumă totală de 1.967.938,50 lei;

2. unui prejudiciu determinat prin indicarea unui venit brut efectiv la grad de utilizare a bunurilor de 65% in sumă totală de 1.350.357,80 lei.

Deși pârâtele au susținut că reclamanta nu ar fi putut obține venituri din închirierea utilajelor, “bunurile fiind destinate producției si fiind interzisă închirierea lor”, instanța, din analiza Contractului de finanțare, reține că nicăieri in clauzele contractuale nu este interzisă închirierea utilajelor ce urmau a fi achiziționate, fiind interzisă doar înstrăinarea acestora in perioada de implementare/monitorizare a Proiectului. Astfel, conform art.8 – Obligațiile părților, Lit. A – Obligațiile Beneficiarului din Contractul de finanțare, reclamanta avea responsabilitatea implementării Proiectului (punctul 1 coroborat cu punctul 3) in conformitate cu cele asumate prin Contract și îndeplinirii indicatorilor de rezultat (punctul 3 coroborat cu punctul 2), indicatori de rezultat care constau in creșterea cifrei de afaceri a societății cu un procent de 12,5% in cei 3 ani de monitorizare a Proiectului și să mențină, în această perioadă, un număr de 44 de locuri de muncă, crescând personalul de la 36 la 44 de angajați – ambii indicatori de referință față de care trebuiau a se înregistra creșteri pe perioada de 3 ani post implementare – fiind avuți in vedere la data de 31.12.2011. Așa cumn a arătat și reclamanta, creșterea cifrei de afaceri a societății față de anul 2011 cu un procent de 12,5% in anul 2014, ca indicator de rezultat impus prin Contractul de finanțare se putea realiza din orice activitate comercială, fie ea de lucrări de construcții, fie de închiriere de utilaje.

Referitor la altă obiecțiune la raportul de expertiză — expertul ar fi folosit o valoare continuă/unică pentru toată perioada august 2014 – septembrie 2019, fiind dată cu titlu de exemplu valoarea de închiriere a buldoexcavatorului de 130 lei/oră– instanța reține, contrar pârâtelor, că expertul, deși a pornit de la o valoare de 130 lei/ora pe care a stabilit-o la momentul efectuării expertizei și până în prezent (modul de stabilire a valorii este detaliat la filele 22 – 27 din Lucrare), a procedat ulterior la ajustarea în minus a acestei valori prin aplicarea indicelui anual al prețurilor de consum, chestiune care rezultă în mod clar din tabelul aflat la filei 32 a expertizei unde se determină o valoare neindexată anuală, fixă, actuală, pornind de la prețul de 130 lei/oră, dar apoi, aplicând indicele anual al prețurilor de consum se reduce valoarea prin aplicarea retroactivă a indicelui prețurilor de consum. Astfel pentru anul 2014, de la valoarea stabilită prin folosirea prețului unitar de 130 lei/ oră, de 108.333,33 lei se ajunge la o valoare de 96.340,83 lei.

Pentru aceleași considerente, în mod asemănător procedează expertul și pentru stabilirea lipsei de folosință derivate din neachiziționarea încărcătorului multifuncțional pentru care ofertele de piață sunt analizate la filele 35-38 ale Raportului, iar calculul este efectuat de asemenea prin aplicarea retroactivă a indicelui anual al prețurilor de consum prin tabelul de la filele 42-43, astfel încât, din nou, valoarile indexate obținute pentru anii 2014-2019 sunt reduse față de valoarea prezentă, numită valoare neindexată, precum și pentru cilindrul compactor pentru care ofertele de piață sunt analizate la filele 45-48 din Lucrare, calculul fiind efectuat prin tabelul de la fila 52. Reiese așadar că metoda de calcul folosită de expert pare a fi una corectă, determinată și stabilită în funcție de 5 anunțuriprin mica publicitate verificate, prin discuții telefonice, stabilind așa o valoare certă, indubitabilă, pe care mai apoi o reduce, prin aplicarea indicelui anual de inflație.

Retinand existenta unor fapte ilicite ale organelor fiscale implicate in emiterea actelor administrative fiscale anulate de catre instantele judecatoresti, drept consecință a anularii actelor de impunere fiscala pe care s-au intemeiat, Tribunalul constata că este îndeplinita cerinta existentei unei legaturi de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, întrucat, in lipsa acestor fapte, reclamanta ar fi avut posibilitatea derulării Proiectului „Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE, AXA 1″ pentru care a incheiat Contractul de finanțare nr. 4m/(…)/7/02.12.2013 și nu cea a deschiderii procedurii insolvenței.

Pentru toate aceste considerente, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, astfel cum au fost acestea enunțate anterior, inclusiv sub aspectul legăturii de cauzalitate între prejudiciu suferit și actele nelegal emise, instanța va admite în parte acțiunea reclamantei, ținând cont și de concluziile acesteia acesteia în sensul acordării doar a sumei de 1.350.357,80 lei, așa cum a fost stabilită de expertiză, prin raportare la venitul brut efectiv calculat la un grad de utilizare a bunurilor de 65%.

Concluzionând, Tribunalul constată ca fiind pe deplin dovedite următoarele sume de bani:

-38.124,60 lei – costuri suportate cu întocmirea Proiectului aferent Cererii de finanțare accesare fonduri în cadru Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitatii Economice. Investiții Pentru Viitorul Dumneavoastră” (AM POS CCE], potrivit următoarele facturi fiscale, emise de către consultantul Top Parteners SRL:FF 480/31.01.2012 – pentru suma de 5385,69 lei, FF 561/02.07.2012 – pentru suma de 5517,50 lei și FF 80/23.09.2013 – pentru suma de 27.721,44 lei;

Deși valoarea cumulată a celor trei facturi este mai mare de suma solicitată – ultima factură are valoarea de 27.721,44 și nu 27.221,44 lei –fila 106 vol. I- instanța nu poate acorda reclamantei mai mult decât a cerut .

– 349 lei costuri de publicitate – respectiv contravaloare anunț demarare proiect, in urma aprobabrii finanțării – aferent F(…)/20.12.2013 emisa de Ziarul Evenimentul SRL ;

1416.65 lei costuri aferente scrisorii de confort emise de Garanți BANK SA aferenta FF A15 nr. 66/09.12.2013;

-584.539,21 lei – valoare eligibila nerambursabilă aferenta Contractului de finanțare nr. 4m / (…) / 7 / 02.12.2013 pentru Proiectul „Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE, AXA 1;

– 1.350.357,80 lei, așa cum a fost stabilită de expertiză , prin raportare la venitul brut efectiv calculat la un grad de utilizare a bunurilor de 65%, reprezentând lipsa veniturilor care ar fi fost realizate urmare a folosirii utilajelor pe care reclamanta urma să le achiziționeze.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reține instanța că reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor în solidar la plata sumei de 12.548 lei, reprezentând: 700 lei avans onorar achitat cu chitanța (…)/1/ 09.06.2021; 4351 lei diferență onorar expert, conform celor stabilite de instanță prin încheierea din 18.03.2021;7497 lei onorar avocat, conform facturilor și a dovezilor de plată aflate la filele 9-23 din volumul II.

Conform art. 453 alin. 1 cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 451 alin. 1 cod procedura civila cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.

Potrivit art. 451 alin. 2 C.p.civ.: „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său”.

Jurisprudența C.E.D.O. în materia cheltuielilor de judecată a statuat că onorariile avocațiale care sunt cuprinse în cheltuielile de judecată urmează a fi recuperate de partea adversă numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare și care au fost făcute în mod real în limita unui cuantum rezonabil.

Raportat la temeiurile legale și jurisprudențiale citate, în aprecierea caracterului rezonabil al cuantumului onorariului de avocat solicitat de reclamant, față de complexitatea cauzei, volumul de muncă presupus de pregătirea apărării ( redactare acțiune, răspuns la întâmpinare, note de ședință, obiecțiuni, răspuns la obiecțiuni, concluzii scrise, prezență la termenele de judecată, depunere jurisprudență ), activitatea concretă desfășurată de avocat si notorietatea spetei, imprejurarea că judecata în fața primei instanțe s-a desfășurat la mai multe termene de judecată pe parcursul a mai mult de 1 an și jumătate, instanta constată ca suma solicitata nu este disproporționată ci are un caracter rezonabil, reducerea onorariului avocațial neimpunându-se în cauză.

Pe cale de consecință va obliga pârâtele, în solidar, să plătească reclamantei suma de 12.548 lei, reprezentând: 700 lei avans onorar achitat cu chitanța (…)/1/09.06.2021; 4351 lei diferență onorar expert; 7497 lei onorar avocat, conform facturilor și a dovezilor de plată aflate la filele 9-23 din volumul II.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată prin întâmpinare.

Admite în parte acțiunea formulată de către reclamanta SC OGIVA CONSTRUCT SRL (…) , în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA REGIONALĂ GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE GALAȚI, și ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE GALAȚI.

Obligă pârâtele să plătească, în solidar, reclamantei SC OGIVA CONSTRUCT SRL, următoarele sume de bani:

-38.124,60 lei – costuri suportate cu întocmirea Proiectului aferent Cererii de finanțare accesare fonduri în cadru Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitatii Economice. Investiții Pentru Viitorul Dumneavoastră” (AM POS CCE], potrivit următoarele facturi fiscale, emise de către consultantul Top Parteners SRL:FF 480/31.01.2012 – pentru suma de 5385,69 lei, FF 561/02.07.2012 – pentru suma de 5517,50 lei și FF 80/23.09.2013 – pentru suma de 27.721,44 lei;

– 349 lei costuri de publicitate – respectiv contravaloare anunț demarare proiect, in urma aprobabrii finanțării – afernet F (…)/20.12.2013 emisa de Ziarul Evenimentul SRL ;

1416.65 lei costuri aferente scrisorii de confort emise de Garanți BANK SA aferenta FF A15 nr. 66/09.12.2013;

-584.539,21 lei – valoare eligibila nerambursabilă aferenta Contractului de finanțare nr. 4m/(…)/ 7 / 02.12.2013 pentru Proiectul „Achiziții de utilaje la SC OGIVA CONSTRUCT SRL finanțat prin POS CCE, AXA 1;

– 1.350.357,80 lei, așa cum a fost stabilită de expertiză , prin raportare la venitul brut efectiv calculat la un grad de utilizare a bunurilor de 65%, reprezentând lipsa veniturilor care ar fi fost realizate urmare a folosirii utilajelor pe care reclamanta urma să le achiziționeze.

Respinge celelalte pretenții solicitate.

Obligă pârâtele, în solidar, să plătească reclamantei suma de 12.548 lei, reprezentând 700 lei avans onorar achitat cu chitanța (…)/1/09.06.2021, 4351 lei diferență onorar expert și 7497 lei onorar avocat, conform facturilor și a dovezilor de plată aflate la filele 9-23 din volumul II.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce va fi depus la Tribunalul Iași.

Comments

comentarii

Mecanismul de redresare și reziliență european nu va fi prelungit după anul 2026. România a încasat până în prezent puțin peste 30% din fondurile europene și riscă să piardă miliarde de euro.... Citește mai mult
Arsurile la stomac sunt o formă de indigestie care apare atunci când acidul gastric se întoarce în esofag, tubul care leagă stomacul de gât. Oamenii pot să se refere la arsuri la stomac și ca reflux acid, iar boala de reflux gastroesofagian este rezultatul arsurilor la stomac frecvente și neplăcute.... Citește mai mult

Lasă un răspuns