Motivarea hotărârii prin care CSM a declarat admis la testarea psihologică un candidat respins de comisie

CluJust vă prezintă motivarea hotărârii prin care Consiliul Superior al Magistraturii a admis memoriul unui candidat ”special” și l-a trecut mai departe la concursul pentru magistratură, deși fusese respins la reexaminarea psihologică. Fostul candidat Alexandru Ghiciu, frate cu vicepreședinta Curții de Apel București, Adriana Pencea, este acum judecător la Judecătoria Cornetu.

”Conform raportului de evaluare psihocomportamentală a abilităţilor specifice funcţiei, la testarea psihologică iniţială candidatul a obţinut calificativul „Admis” la evaluarea aptitudinii cognitive generale şi calificativul „Respins” la evaluarea criteriilor privind profilul de personalitate, fiind declarat respins.

În cadrul reexaminării psihologice, candidatul a obţinut calificativul „Respins” la evaluarea aptitudinii cognitive generale şi calificativul „Admis” la evaluarea criteriilor privind profilul de personalitate, fiind declarat respins în condiţiile în care a fost avut în vedere doar rezultatul reexaminării psihologice.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii reţine că atât testarea psihologică iniţială, cât şi reexaminarea, deşi sunt concepute ca examinări unitare, finalizate cu acordarea unui calificativ de admis/respins, au două componente distincte, respectiv evaluarea aptitudinilor cognitive (ale cărei criterii/constructe sunt evaluate prin raportarea exclusivă a scorului obţinut de candidat la etalonul recomandat de producător) şi evaluarea profilului de personalitate (care are în vedere integrarea informaţiilor cu semnificaţie psihologică obţinute cu ajutorul testului scris şi a interviului), fiecare componentă fiind evaluată cu calificative separate de „Admis” sau „Respins”.

Ca atare, acordarea unui unic calificativ de Admis/Respins nu presupune pierderea caracterului distinct al fiecăreia dintre cele două componente, respectiv cea cognitivă şi cea de personalitate, ci doar faptul că, la stabilirea rezultatului, ambele componente au o pondere egală, fiind necesară însă Intrunirea cerinţelor minime la fiecare componentă.

În raport de această structură a testării psihologice, fără a exclude posibilitatea reaplicării testului scris 1n integralitatea sa în cadrul procedurii reexaminării, Plenul reţine că interpretarea rezultatelor obţinute in cadrul reexaminării trebuie realizată prin raportare la acea componentă sau la componentele testării psihologice iniţiale care au condus la respingerea candidatului.

Aceasta înseamnă că în situaţia candidatului care la testarea iniţială a fost respins la evaluarea privind profilul de personalitate şi admis la evaluarea privind aptitudinile cognitive, interpretarea rezultatelor obţinute la reexaminare trebuie să vizeze exclusiv rezultatul de la componenta referitoare la profilul de personalitate.

În caz contrar, analiza realizată în cadrul reexaminării ar fi extinsă dincolo de limitele admisibilităţii acestei căi de atac, de vreme ce este evident că o contestaţie împotriva unui calificativ favorabil ar fi inadmisibilă ca urmare a neindeplinirii condiţiei interesului.

Este adevărat faptul că dispoziţiile art. 17 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 303/2022 nu prevăd expres limitele în care poate fi formulată şi analizată contestaţia, însă trebuie admis că acestea decurg in mod firesc din natura juridică a contestaţiei, care reprezintă o cale de atac în procedura testării psihologice.

În acelaşi timp, natura juridică a reexaminării, care reprezintă o cale de atac în procedura evaluării psihologice, ridică problema aplicabilităţii principiului neagravării situaţiei în propria cale de atac, care în lipsa unei derogări exprese trebuie să primească eficienţă.

Or, in condiţiile în care în procedura de evaluare psihologică derulată în cadrul concursului de admitere în magistratură nu este prevăzută vreo derogare, procedura de reexaminare psihologică este guvernată de principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac.

Prin urmare, dat fiind că, în cadrul testării iniţiale, candidatul a obţinut calificativul „Admis” la componenta privind evaluarea aptitudinii cognitive generale, acest calificativ nu mai poate fi modificat in urma reexaminării întrucât ar fi nesocotit principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac. În cadrul reexaminării acestui candidat putea fi modificat doar calificativul de la componenta referitoare la profilul de personalitate, la care acesta a fost declarat iniţial respins, ‘intrucât doar această componentă ar fi putut constitui obiectul contestaţiei.

Având în vedere că, în urma reexaminării, contestatorul a obţinut calificativul „Admis” şi la criteriile privind profilui de personalitate, după ce a obţinut acelaşi calificativ la evaluarea aptitudinii cognitive generale in cadrul testării iniţiale, Plenul constată că acesta indeplineşte condiţille pentru a fi declarat „Admis” la testarea psihologică.

Pentru aceste motive, având 1n vedere că reexaminarea psihologică s-a realizat cu nesocotirea aspectelor de ordin procedural prezentate anterior, Plenul va admite memoriul formulat, cu consecinţa includerii candidatului in lista candidaţilor declaraţi admişi Ia proba psihologică, ceea ce implică, in mod corespunzător, continuarea procedurii de concurs, prin programarea şi susţinerea probei interviului.

Pentru aceste considerente, 1n temeiul dispoziţiilor art. 27 alin. (3) şi art. 37 lit. g) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, art. 77 alin. (1) din Legea nr 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 34 din Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea nr. 115/2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare, prin vot direct şi secret, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi (10 DA, 5 NU, 1 NUL)”, se arată în hotărârea Plenului CSM.â

Hotărârea completă mai jos:

Comments

comentarii