Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Motivarea deciziei definitive în dosarul referendumului anti-Băsescu de la Cluj
Samson Dumitru și Bogdan Măgurean

Motivarea deciziei definitive în dosarul referendumului anti-Băsescu de la Cluj

Clujust.ro vă prezintă motivarea deciziei definitive pronunțate de Curtea de Apel Cluj în această primăvară în dosarul referendumului, în care au fost condamnați 8 inculpați, între care Samson Dumitru, fiul vitreg al fostului ministru Corneliu Dobrițoiu, interlopul Bogdan Măgurean, zis Kamaz, și liderul Alianței Romilor din Cluj-Napoca, Nicușor Hanzi. În acest dosar, Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu privire la articolele din Codul penal referitoare la coruperea alegătorilor la referendum, la cererea lui Măgurean. CC a amânat dosarul în 11 iulie.

Curtea de Apel Cluj a pronunțat în aprilie decizia definitivă:  Samson Dumitru – 2 ani și 8 luni închisoare cu executare, Bogdan Măgurean, zis Kamaz, – 1 an și 2 luni, plus revocarea suspendării unei pedepse de 1 an de la Judecătoria Zalău, urmând să execute 2 ani 2 luni, Nicușor Hanzi – 6 luni închisoare, Niculae Nicholas Vitto – 1 an și 4 luni, plus o pedeapsă de 3 ani de la București a cărei suspendare a fost revocată, urmând să execute 4 ani si 4 luni închisoare, Tudorel Nica și Constantin Bițu – 3 ani cu suspendare pe termen de supraveghere de 6 ani, Florin Lăcătuș, Gabriel Muza – achitați și amendă administrativă de 200 lei.

Dosarul trimis în judecată în aprilie 2013 a trecut printr-un conflcit negativ de competență între Judecătoria Cluj-Napoca și Tribunalul Cluj, rezolvat de Curte. Prima sentință a fost pronunțată de Judecătorie în ferbuarie 2016.

Prima instanță, în esență, a reținut în fapt următoarele:

”La data de 29 iulie 2012 a avut loc referendumul pentru demiterea Președintelui României.

Inculpatul Samson Dumitru, reprezentant al Partidului Național Liberal București, a organizat o acțiune de mobilizare a electoratului la nivelul județului Cluj prin persuadarea alegătorilor în exercitarea dreptului la vot în schimbul unor foloase materiale constând în bani, mâncare și băutură.

Pentru a realiza activitatea infracțională, inculpatul Samson Dumitru a apelat la sprijinul inculpaților Nica Tudorel, Bițu Constantin Sebastian, Niculae Nicholas Vitto, Chiraș Gigi Daniel pe care i-a adus în acest scop din București, precum și la inculpatul Măgurean Bogdan Cristian, cunoscut în mediul interlop local din Cluj Napoca, cu sprijinul cărora a contactat lideri ai unor comunități de etnie rromă, populate de persoane lipsite de resurse financiare, pe care să-i capaciteze în exercitarea dreptului la vot în contra unor sume de bani.

Potrivit legii, pentru validarea referendumului era necesar ca un procent de peste 50% din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente să se prezinte la urne și să-și exercite dreptul constituțional de a vota.

Activitățile inculpaților au avut ca rezultat mobilizarea la vot a persoanelor din comunitățile rome din zona Pata Rât, cărora le-au fost promise mâncare și băutură, iar liderilor acestora li s-au promis sume de bani, precum și a comunității rome din comuna Florești, persoanele din această comunitate fiind duse la votare în municipiul Câmpia Turzii, ca urmare a oferirii unor sume de bani.

În data de 28 iulie 2012 inculpatul Samson Dumitru a dispus inculpaților Nica Tudorel, Bițu Constantin Sebastian, Niculae Nicholas Vitto și Chiraș Gigi Daniel să se deplaseze în Cluj Napoca unde aveau o misiune clară de mobilizare a alegătorilor la vot prin promiterea de foloase materiale puse la dispoziție chiar de el.

În acest sens, inculpatul Samson Dumitru le-a cerut celor patru ca odată ajunși la Cluj să ia legătura cu inculpatul Măgurean Bogdan Cristian, cu care i-a făcut legătura martorul Nuredin Beinur.

În jurul orei 07,30 în dimineața de 29 iulie 2012 inculpații Nica Tudorel, Bițu Constantin Sebastian, Niculae Nicholas Vitto și Ciraș Gigi Daniel au ajuns în Cluj-Napoca și l-au găsit pe Măgurean Bogdan la locuința acestuia și au stabilit să se vadă mai târziu, în jurul orei 10,30, la Restaurantul Casa Piraților pentru a discuta concret acțiunile ce urmau a fi întreprinse.

În cadrul acestei întâlniri cei patru inculpați i-au solicitat inculpatului Măgurean Bogdan Cristian contactarea cunoștințelor sale din mediul pe care-l frecventează pentru a mobiliza la vot alegători, activitate pentru care i s-au promis sume de bani ce urmau a fi remise la finele zilei. Acțiunile solicitate inculpatului Măgurean Bogdan Cristian erau stabilite pe două paliere: pe de o parte să mobilizeze alegătorii să se deplaseze la vot unde să aplice ștampila pe varianta cu răspunsul DA, iar pe de altă parte, să pregătească în  localități de pe raza județelor Cluj, Alba, Sălaj, Bistrița Năsăud, Arad, Timiș, echipe de câte 3-5 băieți, interlopi, care să fie pregătiți să intervină, la nevoie, în locațiile unde se solicită sprijin.

În timp ce se aflau la restaurant, inculpatul Măgurean Bogdan a contactat amici de-ai săi cărora le-a cerut să mobilizeze alegători la vot și să ofere sprijin unor lideri politici locali în acest sens. Totodată, Măgurean Bogdan le-a comunicat acestora numere de telefon ale persoanelor pe care să le contacteze și de la care vor afla amănunte cu privire la activitățile ce le vor fi solicitate în cursul zilei.

Prima instanță a reținut că din actele dosarului rezultă fără echivoc faptul că numerele de telefon ale liderilor politici liberali au fost furnizate inculpatului Măgurean Bogdan de către inculpatul Nica Tudorel, iar ultimului, de către inculpatul Samson Dumitru.

La ora 12,25 inculpatul Samson Dumitru a ajuns la sediul PNL Cluj, unde a petrecut aproape întreaga zi, ajungând în Cluj Napoca cu un elicopter al societății Inter Aviation SA.

Inculpatului Măgurean Bogdan i s-a cerut să contacteze lideri ai comunității rome din Pata Rât, cărora li s-au promis sume de bani pentru mobilizarea la vot a locuitorilor din această comunitate, iar alegătorilor li s-au promis mâncare și băutură. Pentru punerea în aplicare a celor stabilite, inculpatul Măgurean Bogdan a fost solicitat să se deplaseze la sediul PNL din municipiul Cluj-Napoca de unde, la indicațiile punctuale ale inculpatului Samson Dumitru, transmise prin intermediul inculpaților Nica Tudorel și Bițu Constantin Sebastian a coordonat, telefonic, activitate de mobilizare a votanților prin persuadarea lor prin intermediul inculpatului Hanzi Nicușor Ștefan.”

A urmat judecarea apelului. Decizia a fost pronunțată în 12 aprilie și, între timp, a fost motivată.

DECIZIA PENALĂ NR.608/A/2017  Curtea de Apel Cluj

”Examinând hotărârea atacată, din perspectiva motivelor invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 alin.2 C.pr.pen., se constată următoarele:

Referitor la apelul inculpatului Nica Tudorel, raportat la data depunerii apelului și la împrejurarea că minuta sentinței i-a fost comunicată la adresa pe care acesta a declarat-o în fața instanței la data de 17 februarie 2016, Curtea constată că a fost depășit termenul de 10 zile de la comunicarea copiei minutei, pentru declararea apelului, prev. de art. 410 Cod procedură penală.

Așa fiind, în temeiul art. 421 pct.2 lit. a Cpr.pen., va respinge ca tardiv apelul acestuia.

În continuare, instanța de apel inițial va analiza criticile inculpaților apelanți referitoare la dezincriminarea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, deoarece constatarea dezincriminării face superfluă analiza stării de fapt deduse judecății.

Referitor la faptele concrete pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, Curtea, analizând rechizitoriul din 4 decembrie 2012 emis de Parchetul de pe lângă ÎCCJ- SECȚIA DE URMĂRIRE PENALĂ ȘI CRIMINALISTICĂ în dosarul nr. 943/P/2012, constată că inculpații au fost trimiși în judecată nu pentru că au promis bunuri votanților la referendumul din anul 2012, ci pentru că au oferit asemenea bunuri, în scopul de a determina potențialii alegători să voteze.

Acest aspect rezultă din încadrarea juridică dată faptelor în rechizitoriu .

Astfel, inculpatul Samson Dumitru a fost trimis în judecată pentru că în 29 iulie 2012 a oferit prin intermediul inculpaților Nica Tudorel, Bitu Constantin, Niculae Nicholas Vitto alegătorilor din cadrul comunităților rome din comuna Florești câte 50 lei de fiecare alegător, iar celor din comunitatea rromâ din Pata Rât le-a oferit mâncare și băutură în valoare totală de 1500 lei.

În sarcina inculpatului Nica Tudorel s-a reținut că la aceeași dată l-a sprijinit pe primul inculpat menționat prin oferirea de foloase materiale alegătorilor din cadrul comunității rome din Pata-Rât, prin intermediul inculpaților Măgurean Bogdan și Hanzi Nicușor.

Aceeași faptă a fost reținută față de inculpatul Bitu Constantin Sebastian.

Pentru inculpatul Niculae Nicholas Vitto s-a reținut în actul de sesizare că a sprijinit pe inculpatul Samson Dumitru prin oferirea direct sau prin intermediul învinuiților Măgurean Bogdan și Hanzi Nicușor alegătorilor din cadrul comunităților rome din cartierul Pata Rât… și direct alegătorilor din comuna Florești sume de bani, respectiv câte 50 lei pentru fiecare alegător, bani proveniți de la învinuitul Samdon Dumitru în scopul de a determina alegătorii să voteze în cadrul referendumului.

Mai mult, în sarcina acestui inculpat s-a reținut că a determinat mai multe persoane să voteze de două ori în cadrul referendumului.

De asemenea, inculpatul Măgurean Bogdan a fost trimis în judecată pentru că în aceeași dată împreună cu ceilalți inculpați a sprijinit pe inculpatul Samson Dumitru prin oferirea prin intermediul învinuitului Hanzi Nicușor alegătorilor din cadrul comunităților rome din cartierul Pata Rât a unor foloase materiale în valoare totală de 1500 lei, în scopul de a-i determina să voteze în cadrul referendumului.

În sarcina inculpatului Hanzi Nicușor Ștefan s-a reținut că împreună cu ceilalți inculpați l-a sprijinit pe inculpatul Samson Dumitru prin promiterea și oferirea alegătorilor din Pata Rât a foloaselor materiale menționate, în scopul de a-i determina să voteze în cadrul referendumului.

Așadar, nu poate fi primit motivul de apel potrivit căruia inculpații au fost trimiși în judecată pentru că au promis bunuri și sume de bani alegătorilor, însă ar fi fost condamnați pentru o altă faptă, respectiv pentru că le-au oferit.

Din moment ce inculpații au fost trimiși în judecată pentru că au oferit bunuri, este irelevant motivul de apel invocat potrivit căruia promisiunea ar reprezenta doar un act de tentativă nepedepsibil.

Trecând mai departe și analizând succesiunea de incriminări incidente în speță și survenite pe durata desfășurării procesului penal de față, se observă că textele de incriminare corespondente din noul Cod penal, incriminează într-o manieră diferită fapta de corupere a alegătorilor participanți la un referendum prin raportarea la textele de incriminare ale infracțiunilor electorale, spre deosebire de reglementarea anterioară care le incrimina separat în Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Această manieră diferită, prin sine însăși, nu atrage concluzia că legiuitorul a intenționat dezincriminarea acestor fapte.

Dimpotrivă, intenția legiuitorului, așa cum aceasta rezultă din Expunerea de motive a  noului Cod penal, nu a fost aceea de dezincriminare a faptei de corupere a alegătorilor participanți la referendum, ci doar aceea de regruparea infracțiunilor electorale într-un titlu distinct al Codului penal, pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte dar și pentru a elimina paralelismele existente în prezent în reglementare.

Astfel, art. 386 alin. 1 C.pen. incriminează oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat, faptă ce se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Alineatul al doilea prevede că nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) cele cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

În continuare, art. 392 prevede că dispozițiile art. 385-391 se aplică în mod corespunzător și în cazul faptelor săvârșite cu prilejul unui referendum.

Vechea reglementare, în forma existentă la data comiterii faptei, o reprezenta art. 54 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, potrivit căruia:

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegatorului care votează de mai multe ori în ziua referendumului.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 54 a fost abrogat de pct. 7 al art. 75 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în M. Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012, în vigoare din data de 1 februarie 2014.

Se observă, pe de o parte, că ambele norme penale succesive incriminează ca modalitate de comitere oferirea, iar oferirea, în sens propriu, înseamnă potrivit DEX, a propune cuiva (în semn de atenție, de bunăvoință etc.) să primească un lucru necerut, și doar în sens figurat înseamnă a înfățișa, a arăta, a etala, a prezenta. Ca atare, sensul cuvântului invocat de apelanți în sprijinul tezei dezincriminării nu este cel uzual, ci sensul figurat, deci teza invocată nu este validă.

Pe de altă parte, ambele incriminări conțin drept condiție pentru existența infracțiunii același scop, ce constă în determinarea alegătorului să voteze sau să nu voteze.

Ca atare, ambele incriminări conțin, sub aspectul laturii obiective, aceeași acțiune tipică, indicată de același verbum regens – oferirea, și nu o altă acțiune specifică, precum și același scop urmărit, element al laturii subiective a infracțiunii, constând în determinarea alegătorului de a vota sau a nu vota, așadar, nu a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale infracțiunii și nici a formei de vinovăție, calificată prin scop special.

O primă concluzie este aceea că noul Cod penal a asigurat continuitatea incriminării, deci fapta nu a fost dezincriminată. Pentru a fi dezincriminată în maniera invocată de apărare, conform art. 3 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal – ce interpretează legal art. 4 din Codul penal, referitor la aplicarea legii de dezincriminare, este necesar ca fapta determinată, comisă sub imperiul legii vechi, să nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

În cazul infracțiunii de corupere a alegătorilor comise în cadrul referendumului, însă nu a intervenit nicio modificare a elementelor constitutive ale infracțiunii ori a formei de vinovăție cu care aceasta trebuie comisă, ci s-a schimbat doar maniera de incriminare, toate infracțiunile electorale cuprinse în mai multe legi speciale, fiind grupate în noul Cod penal.

Deci, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 3 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, potrivit cărora art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.

Cea de-a doua concluzie este aceea a falsității tezei apărării inculpaților apelanți, conform căreia doar printr-o analogie în defavoarea inculpatului, se poate considera că este incriminată coruperea alegătorilor în cadrul referendumului.

Analogia reprezintă doar o metodă de interpretare a normelor juridice, ce constă în soluționarea unei situații pentru care nu există o dispoziție legală care să o reglementeze în mod direct, fie prin aplicarea normei ce reglementează situația cea mai asemănătoare( analogia legis), fie prin aplicarea principiilor generale ale sistemului de drept( analogia iuris).

În speță, nu suntem în prezența analogiei, deoarece există o dispoziție legală ce incriminează expres fapta în art. 392 rap. la art. 387 C.pen.

Mai mult, analogia nu se confundă cu interpretarea extensivă prin care se ajunge la sancționare unei modalități noi ale aceleiași fapte incriminate, ce nu contravine principiului legalității incriminării, dacă noua modalitate a faptei incriminate a fost avută în vedere de legiuitor în momentul incriminării ei. În speță nici măcar nu se pune problema sancționării unei noi modalități de comitere, fiindcă legiuitorul a prevăzut expres incriminarea oferirii.

O altă critică invocată tot în sprijinul tezei dezincriminării este aceea că formularea scopului special prevăzut de art. 386 C.pen., respectiv determinarea cetățeanului de a vota sau a nu vota o listă de candidați ori un anumit candidat, ar face inaplicabil în materia referendumului acest text, este ea însăși formală, deoarece scopul special, strict legal, constă în finalitatea urmărită de autorul infracțiunii, astfel cum aceasta fost descrisă de legiuitor, iar finalitate constă în simpla determinare a alegătorului de a vota sau nu.

Particularitatea că în cadrul scrutinului electoral obișnuit se votează o listă de candidați sau un candidat, iar în cadrul referendumului se votează răspunsul la o întrebare reprezintă o chestiune subsidiară scopului expres prevăzut de lege, care, nu trebuie desprinsă pe cale de interpretare de către judecător, răspunsul fiind dat chiar de către legiuitor. Mai mult, finalitatea urmărită nu trebuie să fie atinsă.

În primul rând, potrivit art. 1 din Legea nr. 3/2000 în România suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum.

Art. 2 alin (1) definește referendumul național ca fiind forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la revizuirea Constituției, demiterea Președintelui României, și problemele de interes național.

În concret, art. 9 din aceeași lege prevede că cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României?”

Așadar, legiuitorul a prevăzut ce anume se votează în cadrul referendumului pentru demiterea Președintelui României, neexistând nicio analogie în defavoarea inculpatului.

În al doilea rând, incriminarea urmărește protecția penală a libertății de exercitare a dreptului de a alege, protecție asigurată primordial prin asigurarea că alegătorul hotărăște, în mod liber – fără a fi influențată prin corupere voința lui de a-și exercita sau nu dreptul de a vota. De aceea, cade sub incidența incriminării fapta de corupere a alegătorului prin care se urmărește simpla determinare a acestuia de a participa sau nu la vot. În caz contrar, exercitarea dreptului de vot nu ar fi rezultatul voinței alegătorului, ci al persoanei care îl corupe, în condițiile în care exercitarea liberă a dreptului de a alege este esențială pentru existența democrației, deoarece asigură exprimarea suverană a voinței reale a corpului electoral.

Fapta de coruperea alegătorilor nefiind dezincriminată, este nefondat motivul de apel de apel potrivit căruia, pe baza analizei Deciziilor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ÎCCJ nr. 12/2014 și 10/2015, apelantul Măgurean Bogdan concluzionează că nu mai sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.pen.

Decizia nr. 12/2014 constată, în esență, că acțiunile care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 367 din Codul penal, respectiv inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sunt identice cu acțiunile care constituiau elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior., pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Cealaltă decizie invocată, Decizia nr. 10/2015, stabilește că doar dezincriminarea infracțiunii care reprezintă scopul grupului infracțional organizat face să nu mai fie îndeplinită condiția tipicității infracțiunii prevăzute de art. 367 din Codul penal.

Concluzionând că nu a intervenit dezincriminarea infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, Curtea va analiza în continuare dacă starea de fapt pentru care au fost trimiși în judecată inculpații a fost probată și este suficientă pentru pronunțarea soluției de condamnare adoptată de către prima instanță.

Analizând declarațiile inițiale date de către inculpați și declarațiile martorilor audiați, precum și celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, inclusiv în apel, se observă că prima instanță a stabilit în mod corespunzător starea de fapt, pe care Curtea și-o însușește, acestea susținând soluția de condamnare.

Referitor la inițierea, constituirea și aderarea la grupul infracțional relevante sunt declarațiile inculpatului Măgurean Bogdan Cristian, Hanzi Nicușor Ștefan  și a inculpatului Niculae Nicholas Vitto.

Astfel, primul inculpat menționat și-a început declarația prin a arătat că, deși are domiciliul în municipiul Zalău, de multă vreme locuiește în Cluj-Napoca în chirie sau la alți prieteni și că este campion național la kickboxing.

În continuare, a arătat că în dimineața zilei de 29 iulie 2012 a fost sunat de un individ care i-a spus că are numărul de la un amic de-al inculpatului din București și că îi solicită o întâlnire chiar atunci în Cluj-Napoca pe strada unde locuia el atunci.

A precizat că au venit trei băieți dintre care unul Sebi, care i-au cerut să-i ajute să contacteze pe prietenii inculpatului din Cluj și din alte județe, care să fie pregătiți în cazul în care vor fi scandaluri cu ocazia procesului de votare din Arad, Alba și Bistrița și care să încerce să îndemne oamenii la vot.

Inculpatul a acceptat, spunând că va face acest lucru însă va trebui să fie plătit el și prietenii lui, el cu 6.000 lei (Ron), bani pe care i-a primit seara.

Referindu-se la municipiul Cluj-Napoca, inculpatul a declarat că a luat legătura cu un amic de etnie rromă care are legături între romii din Pata-Rât și căruia i-a cerut să-i mobilizeze pe cât mai mulți la vot că vor fi recompensați în sensul că vor primi mici, bere. Același Sebi i-a spus că dacă fi necesar va trimite autocare.

Așadar, nu poate fi primită critica apelantului, însușită și de ceilalți inculpați, potrivit căreia oferirea foloaselor materiale a avut loc ulterior închiderii urnelor, când încercarea de influențare a alegătorilor nu mai era aptă să producă vreun rezultat.

Referitor la acest aspect, este de observat că nu corespunde realității motivul de apel invocat de către inculpatul Măgurean, potrivit căruia în rechizitoriu i se reproșează doar o activitate de influențare a inculpatului Hanzi Nicușor. Din rechizitoriu însă rezultă că în sarcina lui s-a reținut că în data de 29 iulie 2012 a sprijinit pe inculpatul Samson Dumitru prin oferirea prin intermediul învinuitului Hanzi Nicușor alegătorilor din cadrul comunității rome din Pata Rât de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze, deci apelantul nu a fost acuzat de o simplă influențare a inculpatului Hanzi, astfel încât sentința să fie criticabilă prin reținerea în cuprinsul acesteia a unei fapte pentru care inculpatul nu a fost trimis în judecată.

Inculpatul a mai spus că seara i-a dat acestui amic, Nicușor, 1.500 lei din cei 6.000 lei pe care i-a primit el.

Această declarație este confirmată de inculpatul Hanzi Nicușor care a precizat că inculpatul Măgurean mi-a solicitat să îl ajut prin mobilizarea țiganilor de la Pata-Rât pentru a merge la vot și a vota pentru demiterea Președintelui și l-a pus în legătură cu L. A. și C. M.; acestora inculpatul Măgurean le-a spus că le dă la fiecare câte 100 lei pentru a transporta romii la vot, iar dacă reușesc să adune mai multe persoane, va trimite un autocar; în plus le-a spus celor doi că după vot le va mai da și alți bani pentru a cumpăra bere și mici pentru țigani.

Această declarație se coroborează cu cea a martorului L.A.D care a spus că inculpatul Măgurean mi-a cerut să mă deplasez la Pata Rât cu scopul de a-i mobiliza pe țigani să meargă la vot. În schimbul acestui serviciu acesta mi-a spus că îmi dă suma de 100 lei pentru benzină, iar ulterior o altă sumă de bani al cărui cuantum nu l-a precizat și din care urma să cumpăr mici și bere pentru cei care au participat la vot. „Kamaz” a precizat să voteze pentru demiterea Președintelui.

Inculpatul a mai declarat că însoțitorul inculpatului Măgurean, o persoană înaltă, cu barbă s-a interesat de numărul de romi existenți în zona Clujului, iar inculpatul i-a spus că în Pata-Rât sunt aproximativ 900 – 1000 persoane, în Apahida 900, iar în Cojocna 500 persoane.

Ulterior, inculpatul a identificat persoanele care îl însoțeau pe Măgurean ca fiind inculpații Chiras Gigi Daniel și Nica Tudorel .

Inculpatul Niculae Nicholas Vitto, după ce a studiat materialul de urmărire penală s-a hotărât să dea o declarație în care, potrivit propriilor spuse am arătat tot ceea ce cunosc cu privire la ziua de 29 iulie 2012 atât în ceea ce privește contextul în care eu m-am deplasat la Cluj, cât și ceea ce s-a întâmplat la Cluj în acea zi.

Inculpatul a dat declarația menționând că nu a avut curajul să spună adevărul, deoarece s-a temut pentru siguranța lui, cunoscând persoanele care sunt puse sub învinuire.

Inculpatul și-a început declarația, arătând că în cursul lunii iulie 2012 a aflat de la prietenul său Ștefan că acesta a avut mai multe discuții cu un anume Tudorel care s-ar fi arătat disponibil să sponsorizeze activitatea sportivă desfășurată la clubul primului, constând în lupte libere.

De la același prieten a aflat în seara de 28 iulie 2016 că acest Tudor l-a întrebat dacă dorește să-i asigure protecția fizică la Cluj, la sediul unui partid politic în ziua desfășurării referendumului național, în schimbul unei sume de bani.

Inculpatul a continuat, arătând că în seara de 28 iulie 2012 împreună cu prietenul său Ș. G. s-a întâlnit cu Tudor și Sebastian, inculpații cu aceste prenume din dosar.

Tudor era persoana cu barbă care l-a întrebat dacă cunoaște pe cineva din Cluj care să-i ajute pentru asigurarea pazei, iar acesta l-a recomandat pe inculpatul Măgurean.

În aceeași seară, s-au deplasat de la București la C. T. S, Ș. G și C. cu două autoturisme, unul Golf, iar altul, un Opel Astra albastru închis.

Inculpatul confirmă că s-a deplasat în apropierea locuinței inculpatului Măgurean, iar apoi toți au plecat la sediul Partidului Național Liberal.

Inculpatul arată că în jurul prânzului s-a produs un fel de agitație la sediul partidului, ocazie cu care a aflat că urma să vină șeful, astfel apărând inculpatul Samson Dumitru.

Acesta i-a chemat într-un birou și le-a cerut lui Sebastian și Tudorel să-i spună cine sunt restul celor prezenți, după care le-a ținut un fel de cuvântare în care le-a explicat cât de important este el și cât de important este pentru inculpați să fie de acord să îl ajute, fiindcă este esențial ca referendumul să fie câștigat.

Martorul a precizat că inculpatul Samson ne-a dat de înțeles că este în relații foarte apropiate cu președintele interimar la acea dată – Crin Antonescu și de asemenea am înțeles că ar fi fiul ministrului apărării.

Inculpatul Niculae Nicholas Vitto a arătat că a intervenit și i-a spus că ei s-au deplasat din București în Cluj-Napoca pentru că trebuia să asigure protecția sediului care urma să fie atacat, însă inculpatul Samson i-a replicat zâmbind că vor face și acest lucru însă dacă dorim să încasăm onorarii duble sau triple, dacă avem în vedere să obținem și alte facilități în cazul în care îl vom ajuta, acestea se vor întâmpla, afirmând că are acces la resurse foarte importante de bani…, solicitându-ne să îl ajutăm, să mobilizăm oamenii să meargă la vot.

Ca atare, nu poate fi primită susținerea inculpatului apelant Samson Dumitru că, exceptând interceptările efectuate în cauză, nu există nicio declarație care să reprezinte probe din care să rezulte că el a plătit sau a promis sume de bani unor persoane pentru a merge la vot sau pentru a vota de mai multe ori și că, de fapt, probele referitoare la mobilizarea unor persoane la vot denotă o eventuală inițiativă personală în acest sens a inculpaților Nica Tudorel și Bițu Constantin, inițiativă ce nu îi poate fi imputată lui.

În continuare, inculpatul Vitto i-a replicat inculpatului Samson că ei sunt în dificultate, deoarece sunt din București și nu cunosc zonele din Cluj, însă inculpatul Samson a insistat într-un mod foarte interesant pentru mine, fapt care m-a și pus pe gânduri, dând de înțeles că acei oameni pe care i-am găsit ar putea să fie recompensați pentru faptul că merg la vot.

Izbindu-se de opoziția inițială a inculpaților care nu îl cunoșteau, excepție făcând Sebastian și Tudorel, inculpatul Samson le-a reproșat că nu doresc să câștige bani deoarece el a aranjat totul că nu vom păți nimic, doar trebuie să facem ceea ce ne spune el.

Din declarația acestui inculpat rezultă expres că propunerea inițială a inculpatului Samson a fost aceea ca inculpații să se deplaseze la anumite secții de votare indicate de către el unde să agreseze membrii secțiilor de votare, în scopul de a crea o învălmășeală sau un scandal, care să le permită introducerea în urnă a unor voturi suplimentare, propunere pe care inculpații au refuzat-o, cunoscând consecințele unor asemenea acțiuni.

În continuare, inculpatul a relatat că Tudorel i-a cerut lui și inculpatului Daniel Chiras să-l însoțească pentru că vor fi plătiți ca și gărzi de corp; aceștia au și mers în Florești, unde în sediul primăriei s-au întâlnit cu primarul localității, însoțit de Sebastian și Tudorel.

Au revenit în Cluj însă seara, la cererea lui Tudorel, s-au deplasat în aceeași localitate de unde au plecat în trei autocare pline cu romi, și s-au deplasat în Câmpia-Turzii pe autostrada Transilvania; pe autobuz o persoană i-a spus că li s-a promis câte 20 lei ca să meargă la vot.

Spre miezul nopții, inculpatul a arătat că inculpatul Samson în curtea sediului partidului a scos bani dintr-o borsetă și i-a dat lui Tudorel, care apoi i-a dat lui și lui Daniel Chiras.

Relevant inculpatul a precizat că inculpatul Samson în mod cert avea o atribuție de coordonare în acea zi deoarece toți cei aflați în sediul PNL județul Cluj ascultau de el.

Din aceste declarații rezultă cu claritate că inițiativa constituirii grupului a aparținut inculpatului Samson, iar grupul avea drept scop expres precizat, determinarea unor persoane cu drept de vot de a vota.

Este adevărat că inculpatul Niculae Nicholas Vitto a revenit asupra acestei declarații în cursul judecării cauzei în primă instanță, însă revenirea acestuia este nejustificată, în contextul în care declarația dată după prezentarea materialului de urmărire penală se coroborează integral cu declarațiile menționate ale celorlalți inculpați.

Susținerea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 367 alin. 1 c. pen., în absența remiterii bunurilor anterior votării este nefondată, deoarece s-a probat că oferirea bunurilor a avut loc anterior.

Afirmația că nu există  un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane precis determinate, constituit pentru a acționa o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni este contrazisă de probele menționate din care rezultă clar scopul deplasării inculpaților din București în Cluj-Napoca, explicațiile date inculpaților în acest sens de către inculpatul Samson în momentul în care a ajuns la sediul PNL și scopul explicit al comiterii infracțiunii de coruperea alegătorilor, exercitării votului multiplu, dar și cel al creării unor acte de dezordine în interiorul secțiilor de votare și introducerea unor voturi în urne.

Existența în timp a grupului rezultă și din înțelegerea inculpaților Samson și Măgurean de a constitui o grupare care să le folosească în viitor, în același scop, respectiv o chestie pe termen lung, inculpatul Măgurean fiind nemulțumit că de el și prietenii lui este nevoie odată la patru ani.

Așadar, în speță nu sunt relevante nici măcar tangențial considerentele din Decizia Completului nr. 10/2015 conform cărora dezincriminarea infracțiunii care reprezintă scopul grupului infracțional organizat face să nu mai fie îndeplinită condiția tipicității infracțiunii prevăzute de art. 367 din Codul penal.

În schimb, sunt incidente considerentele conform cărora  pluralitatea constituită a fost incriminată în art. 367 din Codul penal ca infracțiune, în considerarea periculozității sale, decurgând din chiar scopul grupării, și anume săvârșirea de infracțiuni. Pentru existența faptei este, așadar, suficient ca infracțiunea să fi fost planificată și nu efectiv comisă, astfel că legiuitorul incriminează și actele de pregătire care iau forma inițierii grupului infracțional organizat. Dacă infracțiunea ce intră în scopul grupării a fost însă efectiv comisă, va exista un concurs de infracțiuni între grupul infracțional organizat și respectiva infracțiune ce a intrat în scopul grupării.

Comiterea faptelor rezultă nu doar din declarațiile inculpaților, ci și din conținutul interceptărilor convorbirilor telefonice, aceste probe coroborându-se între ele.

Referitor la interceptări, inculpatul apelant Samson Dumitru a criticat sentința pe motiv că instanța de fond a ignorat Decizia CCR nr. 92/27.02.2014  privind neconstituționalitatea prevederilor art. 91alin. 2 C.pr.pen. în condițiile în care soluția s-a bazat exclusiv pe înregistrarea unor convorbiri telefonice autorizate într-un alt dosar; a mai invocat că soluția încalcă și Decizia CCR nr. 51/16.02.2016, pronunțată ulterior sentinței, care a stabilit că interceptările nu pot fi efectuate de alte organe statului, precum SRI.

Cum această cauză nu a parcurs procedura de cameră preliminară trebuie analizate criticile invocate drept motive de apel, vizând legalitatea probelor.

În primul rând, deciziile CCR invocate nu sunt incidente în privința interceptării convorbirilor din prezenta cauză.

Prin Decizia nr. 92/2014 CCR a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionuț Țăranu în Dosarul nr. 164/88/2013 al Tribunalului Tulcea – Secția penală și a constatat că sunt constituționale dispozițiile art. 912 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968, conform cărora convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate pot fi folosite și în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații concludente și utile privitoare la pregătirea sau săvârșirea unei alte infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 91^1 alin. 1 și 2.

Oricum, împrejurarea invocată că interceptările au fost efectuate într-un alt dosar nu corespunde realității, fiindcă autorizațiile au fost solicitate în dos.nr.113/P/2012 al DNA Cluj; din această cauză penală au fost disjunse infracțiunile pentru care erau cercetați inculpații( f.14vol. 1 dup, dispunându-se declinarea competenței către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj; de la această unitate de parchet dosarul a fost preluat de către Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului General sub nr. 943/P/2012, actele fiind menținute în totalitate(f. 438 vol. 1 dup), iar cu acest dosar a fost sesizată prima instanță.

În cauză trebuie analizată incidența Deciziei CCR nr. 51/2016, deoarece aceasta a fost publicată în M.Of. nr. 190 din 14 martie 2016, deci în cursul judecării cauzei, chiar după pronunțarea sentinței la data de 4 februarie 2016. Legalitatea interceptărilor nu a fost tranșată definitiv de către instanță, fiindcă această cauză nu a parcurs procedura de cameră preliminară, care a intrat în vigoare în timp ce cauza se afla pe rolul primei instanțe.

În acest sens, CCR a statuat la punctual 52 din Decizie că decizia nu se va aplica în privința cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Prin Decizia nr. 51/2016 CCR, în esență, a reținut că este justificată opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum și de către lucrătorii specializați din cadrul poliției, în condițiile în care aceștia pot deține avizul de ofițeri de poliție judiciară,…. Această opțiune nu se justifică, însă, în privința includerii, în cuprinsul art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, a sintagmei „alte organe specializate ale statului”, neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale de aceea sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională.

S-a concluzionat că sintagma menționată încalcă prevederile constituționale cuprinse atât în art. 1 alin. (3), referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetățenilor, cât și în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității.

Trecând peste faptul că Decizia nu vizează dispozițiile din Codul de procedură penală anterior în baza cărora s-au emis autorizațiile de interceptare, respectiv art. 911 se observă că acestea au fost efectuate de către organele de cercetare penală ale poliției, nefiind îndeplinită ipoteza care a generat viciul de constituționalitate a dispozițiilor noului Cod de procedură penală.

Astfel, pe de o parte, interceptările de la dosar s-au efectuat în baza mandatului nr. xxxxxx/20.04.2014, emis de ÎCCJ în temeiul altor dispoziții legale decât cele invocate în apel, respectiv a dispozițiilor cuprinse în art. 20 și 21 din Legea nr. 535/2004.

Pe de altă parte, interceptarea și înregistrarea convorbirilor nu au fost efectuate de către SRI, cum susține apelantul, ci de către Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Generală de Informații și Protecție Internă.

Mai mult, înregistrările au fost redate de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul parchetului, respectiv din cadrul DNA .

Ca atare, mijloacele de probă au fost obținute în mod legal.

Analizând conținutul convorbirilor interceptate, ce se coroborează cu declarațiile expuse anterior, se observă că și din acestea rezultă că inculpații au comis faptele.

Astfel, inculpatul Măgurean, la un moment dat, în contextul promisiunii făcute inculpatului Samson de a discuta cu alți prieteni pentru a determina cetățenii să meargă la vot, discutând cu numitul S.  îl determină pe acesta să meargă în cartier, în Păcii să-i spună numitului Tibi să-i ia pe toți bătrânii să-i trimită la vot să voteze cu noi, cu USL – ul, cu noi, că noi suntem cu USL-ul…să meargă la vot, să zică Da.

Prin urmare, nu corespunde realității susținerea acestuia din apel că nu a acționat cu intenție, și anume că nu a determinat pe nimeni să răspundă într-o anumită manieră la întrebarea din cadrul referendumului.

Într-o altă convorbire, discutând cu R R S  îl determină pe acesta să meargă la pariuri pentru a le spune băieților de acolo să se adune toți și să meargă fiecare să voteze, care au buletin de Cluj.

Împrejurarea că inculpatul Măgurean  cunoștea consecințele penale ale faptei sale rezultă din continuarea convorbirii în care după ce R.R_ S îi spune cu DA? Bine. Măgurean îi răspunde Da, că așa mi-a zice și mie judecătorul, DA!

Ca atare, nu poate fi primită susținerea acestui apelant că în permanență a avut reprezentarea faptului că tot ceea ce face este legal și nu ar intra sub incidența legii penale, aspect oricum irelevant în reținerea vinovăției sale, fiindcă nu se poate prevala de necunoașterea legii penale însă relevant în circumstanțierea pedepsei.

De asemenea, inculpatul Hanzi Nicușor știa exact cum trebuie să decurgă procesul de vot la referendum, într-o convorbire cu Măgurean de la ora 15.34 spunându-i acestuia că Am acolo niște băieți, au buletine de oraș. Mă înțelegi? Din Cluj…și ăia trebuie duși la diferite secții, știi?

În momentul în care Măgurean îl contrazice că pot vota la orice secție, Hanzi Nicușor îi spune Nu, dacă-i din oraș, trebuie să meargă la secția lui.

Inculpatul Măgurean cunoștea exact care era miza mobilizării la vot, astfel cum rezultă din convorbirea cu C. P. B. de la ora 22.02 în care arată că de azi dimineață de la 7 îs aici (la sediul PNL) în Bistrița ți-am ridicat până la 30 % …peste tot…întreabă-i pe ăștia de aici.

Periculozitatea constituirii grupului infracțional de către inculpatul Samson rezultă din convorbirea de la fila 114 din vol. I (dup) în care acesta îi spune lui Măgurean că intenționează să punem la punct o chestie pe termen lung, nu așa de pe o zi pe alta, iar Măgurean acceptă.

Relevante asupra rolului inculpatului Samson Dumitru de coordonator al grupului mai sunt declarațiile unui membru PNL Cluj (f. 259. vol I dup – vicepreședinte al organizației județene și consilier județean) respectiv martorul Szepelekan Mihai care a arătat că la miezul nopții a venit în Cluj cu procesele-verbale din teritoriu, pe care le-a dus la sediul partidului și l-a contactat telefonic pe Samson Dumitru, care se afla pe terasa localului Toulouse.

Martorul a declarat că s-a dus, s-a întâlnit cu acesta și au stat de vorbă, iar inculpatul Samson era foarte nemulțumit de rezultatul obținut ca prezență la vot și m-a expediat.

Referitor la mobilizarea persoanelor aparținând comunității din Pata Rât martorul F .P. A, care locuiește fără forme legale în Pata-Rât, în cartierul Dallas a arătat că în cursul zilei de 21 iulie 2012 în ziua referendumului organizat pentru demiterea Președintelui României, în comunitate, după amiaza, a sosit un tânăr cu o mașină argintie cu număr de București care însoțea două autocare ale firmei…… și care a spus că romii ce doresc să voteze să se urce în autocare; tânărul a spus că este de la PSD și că dacă vor ieși ei, urmare a acestei votări va fi bine pentru comunitate și a promis mici și bere.

Afirmațiile că nu există probe din care să rezulte că alegătorilor li s-ar fi promis ceva și că nicio persoană din comunitatea Pata Rât nu a primit asemenea bunuri este contrazisă, inclusiv de declarațiile date de către martori în apel.

Astfel, martorul FPA, audiat în apel, și-a amintit că tânărul care a sosit într-o după-masă înainte de referendumul din 2012 în comunitatea Pata-Rât a promis că după ce persoanele din comunitate vor vota se vor da mici și bere, iar persoanele care vor să meargă cu mașina proprie vor primi banii de benzină.

Faptele comise de către inculpați pentru mobilizarea alegătorilor din comuna Florești prin oferirea unor sume de bani reies cu claritate din declarațiile alegătorilor, dar și ale inculpaților care au votat de mai multe ori.

Din probele administrate rezultă că inculpații au oferit  bani sau alte foloase în scopul de a determina alegătorii să voteze în cadrul referendumului privind demiterea Președintelui României din 29 iulie 2012, astfel cum aceștia au fost trimiși în judecată.

Susținerea că nu este îndeplinită noua condiție de incriminare referitoare la valoarea relevantă a bunurilor oferite, condiție expresă prevăzută de art. 386 C.pen. va fi respinsă, deoarece suma de câte 50 lei de alegător oferită alegătorilor din Florești, precum și bunurile în valoare de 1500 lei au o valoare relevantă pentru persoanele lipsite de venituri și au fost apte să le determine să se prezinte la referendum.

Dovadă în acest sens sunt insistențele acestor persoane pe lângă liderii comunității lor, de a li se da, ce li s-a oferit.

Critica referitoare la soluționarea cererii de recuzare a procurorului de caz nu subzistă, având în vedere că cererea a fost soluționată legal prin Ordonanța din 03.12.2012(512 vol.1 dup) a procurorului Șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

Fondat  acesta a reținut că verificările efectuate nu au confirmat existența vreunei relații de dușmănie între procurorul de caz și unul dintre inculpați, singurul interes manifestat de către procuror fiind acela al aflării adevărului și asigurării respectării prevederilor legale.

Nelegalitatea disjungerii cauzei față de inculpatul Chiras Daniel nu reprezintă un motiv de apel, în contextul în care instanța a avut un argument puternic în acest sens, constând în imposibilitatea prezentării în instanță a inculpatului, fiindcă acesta avea afaceri judiciare pe rolul altor instanțe.

Sentința, după cum se observă din conținutul acesteia cuprinde o motivare distinctă a faptelor, iar instanța a apreciat motivat asupra probelor ce se impun a fi administrate, astfel încât nu pot fi primite motivele invocate în sens contrar de către inculpatul Samson Dumitru în apelul său.

Critica acestuia că pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea de coruperea alegătorilor, prev. de art. 386 C.pen. ar fi nejustificată raportat la pedepsele aplicate celorlalți inculpați, omite rolul pe care inculpatul l-a avut în declanșarea, derularea și răsplătirea activității infracționale a coinculpaților.

Așadar, apelul declarat de inculpatul Samson Dumitru este nefondat, motiv pentru care va fi respins în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen.

Curtea constată că este fondat  apelul procurorului prin care s-a invocat că cele două pedepse de câte 6 luni aplicate inculpatului Niculae Nicholas Vitto pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la oferirea de bunuri în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului, prev. de art. 26 Cod penal anterior raportat la art. 54 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 și pentru infracțiunea de instigare la exercitarea multiplă a votului în cadrul referendumului, prev. de art. 25 Cod penal anterior raportat la art. 54 alin. 2 din Legea  nr. 3/2000 sunt nelegale, întrucât pedepsele aplicate  depășesc limita legală.

Într-adevăr, infracțiunile se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, însă prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare de către prima instanță, în temeiul art. 76 alin. 1 lit.e Cod penal anterior, maximul special al pedepselor trebuia coborât sub minimul legal al pedepsei de 6 luni închisoare.

În contextul acestui motiv de apel însă se constată că nu pot fi identificate circumstanțe judiciare favorabile inculpatului, astfel încât să fie necesară reținerea circumstanțelor atenuante judiciare.

Dimpotrivă, inculpatul a avut o atitudine procesuală oscilantă, este recidivist, iar comiterea infracțiunilor a fost motivată de obținerea unor foloase materiale.

În aceste condiții, Curtea apreciază că legea penală mai favorabilă în cazul inculpatului Niculae Nicholas Vitto este Noul Cod penal, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în special pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional autorizat, dar și consecințele recidivei, motiv pentru care pedepsele vor fi individualizate potrivit art.74 C.pen.

Prin urmare, văzând gradul de pericol social concret al faptelor, urmările acestora, starea de recidivă a inculpatului, conduita procesuală a acestuia, se va dispune condamnarea sa la pedepse cu închisoarea înspre minimul special prevăzut de Noul Cod penal.

Așa fiind, în temeiul art. 421 pct. 2 lit.a C.pr.pen. va admite apelul parchetului și va condamna pe inculpatul Niculae Nicholas Vitto la câte 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 48 rap. la art. 392 și art. 386 alin. 1 C. pen. și art. 41 alin. 1 cu aplic. art. 5 C. pen. și la 1(un) an închisoare pentru infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen.

Va aplica inculpatului pentru fiecare dintre infracțiunile menționate pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C. pen. pe o durată de 3 ani.

În temeiul art. 38 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. și art. 45 alin. 3 lit. a C.pen., cu aplic.art.5 C.pen. va contopi pedepsele, urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea de 1 an închisoare sporită cu 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an și 4 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 alin.1 lit a, b, d C.pen.

În baza art.96 alin.5 C.pen. rap. la art.16 din Legea 187/2012 și art.43 alin.2 C.pen. va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pronunțată prin sent. pen. nr. 179/09.03.2012 a Tribunalului București rămasă definitivă prin dp 202/21.06.2012 a Curții de Apel București, pedeapsă pe care inculpatul o va executa alături de cea de 1 an și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 66 al 1 lit a, b, d C.pen. pe o durată de 3 ani.

În final, inculpatul va executa pedeapsa principală de 4 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit a, b, d C.pen.

Va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă accesorie, astfel cum prevede art.65 C.pen.

În temeiul art. 72 C.pen. va computa din pedeapsă durata arestului preventiv din 18 ianuarie 2012 la 9 martie 2012 și din 22 februarie 2013 la 13 martie 2013.

În temeiul art. 421 pct. 2 lit.a C.pen. va admite apelul inculpatului Măgurean Bogdan, însă pentru alte motive decât cele invocate de către acesta.

Astfel, prima instanță în baza art. 15 al 2 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 86 ind. 4 Cod penal anterior a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare pronunțată prin sent. pen. nr. 125/21.03.2012 a Judecătoriei Zalău rămasă definitivă prin dec.pen. nr. 751/R/15.05.2012 a Curții de Apel CLuj, pedeapsă pe care a contopit-o cu fiecare dintre pedepsele aplicate în cauză, rezultând o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare și o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Apoi, în baza art. 38 rap. la art. 39 al. 1 lit. b C.pen. a stabilit pedeapsa cea mai grea – aceea de 2 ani închisoare la care a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În primul rând, executarea pedepsei  anterioară fiind suspendată sub supraveghere, nu condiționat, norma tranzitorie incidentă este cuprinsă în dispozițiile art. 16 din Legea nr. 187/2012.

În al doilea rând, potrivit interpretării date prin Decizia nr. 11 din 5 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, publicată în M.Of. nr. 468 din 23 iunie 2016, în aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, în cazul pluralității de infracțiuni constând într-o infracțiune pentru care potrivit Codului penal anterior a fost aplicată printr-o hotărâre definitivă o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 86^1 din Codul penal anterior și o infracțiune săvârșită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă, stabilirea și executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează conform art. 96 alin. (4) și (5) din Codul penal.

Urmând această interpretare obligatorie, survenită ulterior pronunțării sentinței, pedeapsa principală pentru noua infracțiune se stabilește potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă, raportat la pedeapsa anterioară de 1 an închisoare pronunțată prin sent. pen. nr. 125/21.03.2012 a Judecătoriei Zalău rămasă definitivă prin decizia penală nr. 751/R/15.05.2012 a Curții de Apel Cluj.

În speță, dispozițiile referitoare la recidivă, prevăd în art. 43 alin. 2 C.pen. că atunci când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârșite mai multe infracțiuni concurente, dintre care cel puțin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.

Curtea nu va primi solicitarea apelantului de  a i se reține circumstanțe atenuante, conform art. 75 alin. 2 lit. b C. pen., implicațiile faptelor sale neputând fi considerate nesemnificative, deoarece au adus atingere unei valori constituționale, constând în libera exprimare și exercitare a suveranității, prin referendum.

Ca atare, Curtea, reținând că instanța de fond a stabilit corect că legea penală mai favorabilă este Noul Cod penal și a avut în vedere toate criteriile de individualizare prev.de art.74 C.pen., va menține pedepsele principale și complementare aplicate inculpatului Măgurean Bogdan, de 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit a, b, d C.pen.. aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev.de art. 48 C.pen. rap la art. 386 al 1 C.pen rap la art. 392 C.pen. cu aplic art. 44 C.pen. și cea de 1 an închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit a, b, d C.pen. aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 367 al 1, 6 C.pen. cu aplic art. 44 C.pen.

Aceste pedepse fiind aplicate pentru infracțiuni concurente, în prima etapă le va contopi pe acestea, așa cum prevede art. 43 alin. 2 C.pen., în baza art. 38 rap. la art. 39 al. 1 lit. b C.pen., aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea – aceea de 1 an închisoare la care adaugă sporul de 1/3 din cealaltă pedeapsă stabilită de 6 luni închisoare, deci în total 1 an și 2 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit a, b, d C.pen.

În a doua etapă, în baza art.96 alin.5 C.pen. rap.la art.16 din Legea 187/2012 și art.43 alin.2 C.pen va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare pronunțată prin sent. pen. nr 125/21.03.2012 a Judecătoriei Zalău rămasă definitivă la 15.05.2012, pedeapsă ce se va executa alături de pedeapsa principală rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare, deci nu alături de fiecare pedeapsă concurentă, cum a procedat prima instanță, și alături de pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit a, b, d C.pen., urmând ca inculpatul M B C să execute 2 ani și 2 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit a, b, d C.pen.

Va aplica inculpatului pedeapsa accesorie, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 65 al 1 rap la art. 66 al 1 lit a, b, d C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege.

În ceea ce privește inculpatul apelant Hanzi Nicușor Ștefan, Curtea nu va primi critica acestuia cu privire la reținerea greșită a stării de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit.a Cod penal anterior, raportată la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pe un termen de încercare de 4 ani, pronunțată prin sentința penală nr. 114/19 martie 2012 al Tribunalului Cluj, definitivă prin neapelare la data de 22 mai 2012, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 Cod penal anterior raportat la art. 20 raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal anterior.

Potrivit art. 37 C.pen. anterior, considerat lege penală mai favorabilă pentru situația inculpatului, există recidivă când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție.

Apelantul a susținut că prin sentința penală nr. 1404/2 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 10816/211/2013, în temeiul art. 15 alin.2 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 85 alin. 1 Cod penal anterior, s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate prin sentințele penale nr. 835/2010 a Judecătoriei Cluj-Nappoca și nr. 114/2012 a Tribunalului Cluj, concluzionând contrar dispozițiilor legale ce stabilesc existența stării de recidivă, că faptele din acest dosar, săvârșite de către inculpat la data de 29 iulie 2012, au fost comise în concurs real cu cele pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 1404/2 decembrie 2014, impunându-se schimbarea încadrării juridice a faptei, prin înlăturarea stării de recidivă postcondamantorii prev. de art. 37 lit. a Cod penal anterior.

Starea de recidivă atrasă de condamnarea de 10 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art.215 alin. 1, 2 și 3 C.pen. anterior prin sent. pen. nr. 114/2012 a Tribunalului Cluj, definitivă la 22 mai 2012 și de condamnarea la 2 ani închisoare pentru o infracțiune similară, aplicată prin sent. pen. nr. 835/2010 a Judecătoriei Cluj, definitivă prin neapelare la 09.10.2010( v. F. 256 vol. 1 instanță fond) nu poate fi înlăturată de comiterea ulterioară a unui concurs de infracțiuni- pedepsit prin sent. pen. nr. 1404/2014 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă la 12.01.2015.

Existența recidivei nu este influențată nici de faptul că dosarul nr. 10816/211/2013 a fost înregistrat la 30 aprilie 2013, iar dosarul nr. xxxxx/211/2013 în care a fost pronunțată sentința penală nr. 1404/2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 22 iulie 2013.

Apelantul a mai invocat că s-au aplicat greșit dispozițiile art. 5 din noul Cod penal, precum și dispozițiile art. 83 și 85 din Codul penal anterior, deoarece prin Decizia RIL nr. 42/2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că atunci când instanța este învestită prin același act de sesizare cu judecarea a două infracțiuni intenționate, săvârșite de același inculpat, dintre care una anterior și cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispozițiile art. 85 din Codul penal, referitoare la anularea suspendării executării pedepsei.

Nu este incident argumentul conform căruia, potrivit deciziei menționate, pedeapsa de executat trebuia să fie determinată prin aplicarea pedepselor pentru fiecare dintre cele două infracțiuni deduse judecății, urmată de anularea suspendării condiționate a pedepsei pronunțate anterior, deoarece anularea suspendării acordate prin sent. pen. nr. 835/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost dispusă prin sentința penală nr. 114/2012 a Tribunalului Cluj, definitivă la data de 22 mai 2012, iar anularea suspendării acordate prin sent. pen. nr. 114/2012 a fost anulată  prin sent. pen. nr. 1404/2014 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă la 12 mai 2015.

De aceea, nu este temeinică nici revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare pronunțată prin sent. pen. nr. 114/19.03.2012 a Tribunalului Cluj, definitivă la data de 22.05.2012 prin neapelare, astfel cum a procedat prima instanță.

O suspendare condiționată a executării pedepsei ce a fost anulată, nu mai poate fi revocată, mai ales că prin sent. pen. nr. 1404/2014, definitivă la 12 mai 2015, executare tuturor pedepselor anterioare a fost iarăși suspendată condiționat.

Având în vedere aceste considerente, Curtea va menține pedepsele de 3 luni și respectiv 6 luni închisoare aplicate prin sentința atacată inculpatului Hanzi Nicușor pentru infracțiunile prev. de art. 26 C.pen. 1968 rap. la art. 54 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 cu aplic. art. 74 lit. c – art.76 alin. 1 C.pen. 1968, art.37 lit. a C.pen. 1968 și cea prev. de art. 323 C.pen. 1968 cu aplic. art. 74 lit. c – art. 76 alin. 1 C.pen. 1968, art. 37 lit. a C.pen. 1968, ambele cu aplic. art.5 C.pen. și art. 375 Cpr.pen.

În baza art. 33 lit. a C.pen. 1968 – art. 34 lit. b C.pen. 1968, cu aplic.art.5 C.pen. va contopi cele 2 pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 luni închisoare în regim de detenție.

Va face aplic art. 71 – art. 64 lit. a, b C.pen. 1968.

Curtea nu va proceda la contopirea în apel a tuturor pedepselor ce i-au fost aplicate inculpatului prin hotărârile menționate anterior, deoarece ar încălca Decizia nr.70/2007, pronunțată în recurs în interesul legii, deci obligatorie pentru instanța de control judiciar.

În cuprinsul considerentelor acestei decizii s-a menționat că a considera altfel ar însemna să nu se respecte o dispoziție procedurală expresă referitoare la competență si să fie înlăturată fără temei posibilitatea de a se verifica, pe calea controlului judiciar, individualizarea pedepselor în cadrul operațiunii de contopire a acestora, ceea ce ar fi inadmisibil.

În continuare s-a observat că în raport cu limitele investirii sale prin căile de atac, instanța de control judiciar, în cadrul exercitării prerogativei de rejudecare a cauzei, este abilitată sa analizeze și să dea o noua apreciere chestiunilor de fapt și de drept numai în măsura în care ele au format obiectul unei judecăți anterioare, pe fond, pentru că altfel s-ar încalca dreptul părților interesate și al procurorului la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, instituit prin art. 129 din Constitutia României.

Critica inculpatului Hanzi Nicușor, potrivit căruia legea penală mai favorabilă inculpatului apelant o reprezintă noul Cod penal atât în ceea ce privește limitele de pedeapsă, cât și în ceea ce privește conținutul constitutiv al celor două infracțiuni nu este fondată, deoarece, după cum s-a motivat anterior, art. 392 raportat la art. 386 din noul Cod penal incriminează oferirea de avantaje.

Legea nouă este mai severă referitor la sancționarea recidivei postcondamnatorii, deci nici primul argument nu este temeinic.

Se observă că apărarea referitoare la valoarea relevantă a bunurilor, a fost analizată anterior, la fel și critica vizând dezincriminarea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, prev. de art. 323 Cod penal anterior.

În cauză nu este incidentă nici reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă în temeiul art. 19 coroborat cu art. 2 lit. a pct. 2 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, fiindcă pe baza datelor furnizate de către inculpatul apelant s-a reușit identificarea autorilor infracțiunilor de tentativă la omor calificat și de tâlhărie calificată care au făcut obiectul dosarului nr. 87/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Textul art. 19 din legea specială este clar: Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1,  care a comis o infracțiune …, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Aceste condiții, denunță și facilitează trebuie întrunite cumulativ, nefiind suficientă doar îndeplinirea uneia.

Motivul invocat în subsidiar, că se impune achitarea inculpatului Hanzi Nicușor Ștefan în temeiul art. 181 din Codul penal anterior, este nefondat, fiindcă, raportat la numărul persoanelor implicate, atingerii valorii ocrotite de legea penală și antecedenței infracționale a inculpatului, nu se poate concluziona în acord cu disp. art. 181 din Codul penal anterior că fapta este în mod vădit lipsită de importanță.

Referitor la cheltuielile judiciare, Curtea va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de câte 260 lei onorarii parțiale pentru trei dintre apărătorii desemnați din oficiu și suma de 520 lei onorariu integral pentru un apărătorul din oficiu, sume ce se vor plăti din FMJ.

Va obliga, în temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. pe inculpatul Samson Dumitru la 400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, iar pe inculpatul Nica Tudorel la 200 lei cu același titlu, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina statului, conform art. 275 alin. 3 C.pr.pen.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!