CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un bărbat din Alba a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și 3 luni închisoare pentru rele tratamentul aplicate minorului. Mai exact, așa cum se arată în motivare, și-a alienat fiul de mamă: ”În cazul infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului prin modalitatea punerii în pericol a dezvoltării morale se analizează mai multe elemente, unele dintre acestea având legătură cu efectele alienării parentale”. Sentința poate fi atacată cu apel.
Tatăl copilului e acuzat de abuz emoțional, iar o expertiză făcută copilului a scos în evidenţă faptul că acesta, care acum are 15 ani, prezintă tulburări din aria afectivă, manifestate prin anxietate sau depresie. În prima instanță, bărbatul a fost condamnat la trei ani și trei luni de închisoare cu executare pentru rele tratamente aplicate minorului și nerespectarea masurilor privind încredințarea copilului. De asemenea, instanță a stabilit și daune morale în valoare de 10.000 de lei, pe care el trebuie să le achite fostei soții.
”În drept, fapta inculpatului Rece Valeriu Marius care în perioada martie 2018- martie 2022 a pus în primejdie gravă dezvoltarea morală a minorului…., manipulându-l psihologic prin exagerarea unor acţiuni atribuite acesteia, inducerea stării de teamă faţă de aceasta, exhibarea unei atitudini de natură a afecta imaginea acesteia, care a fost prezentată ca o ameninţare, precum şi întreţinerea atitudinii de respingere a mamei de către minor, prin neefectuarea vreunui demers real de corijare a manifestărilor minorului faţă de mamă, toate acestea în scopul îndepărtării copilului de mamă şi de a-i schimba minorului gândurile şi sentimentele faţă de mamă, fapte care constituie forme de abuz emoţional asupra copilului de natură a-i pune în pericol dezvoltarea psihică, întrucât acesta a prezentat tulburări ale ariei afective manifestate prin anxietate, elemente depresive şi angoase (raport de expertiză psihologică judiciară nr. 09/13.03.2019), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului prev. de art. 197 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material constă în acţiunile repetate ale inculpatului de a induce şi menţine o stare de teamă a copilului faţă de mama sa, de denigrare repetată a persoanei vătămate majore în faţa fiului ei, dar şi în inacţiunile acestuia constând în neefectuarea niciunui demers real de corijare a manifestărilor minorului faţă de mamă.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru dezvoltarea morală a minorului.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Împrejurarea că inculpatul a acţionat cu intenţie, pentru a o îndepărta pe mamă de copil, aspect menţionat de persoana vătămată în cuprinsul declaraţiei sale, „Sunt convinsă că Marius vrea să mă pedepsească pe mine prin copil pentru faptul că mi-am permis să îl părăsesc, chestia asta spunându-mi-o de nenumărate ori. Singura posibilitate prin care eu aş fi putut să am o relaţie cu …. era să mă întorc la el, posibilitate conferită de el. Mi-a spus că dacă nu o să mă întorc la el, nu voi mai avea nicio relaţie cu ###### şi mă va distruge din punctul asta de vedere. Apoi, îmi spunea că mă va distruge din punct de vedere financiar, psihic şi matern”.
Intenţia tatălui de a îndepărta fiul de mamă a fost menţionată şi de martorul … (f. 186, vol. IV d.u.p.), care a precizat în cursul urmăririi penale că inculpatul le-a spus colegilor de serviciu despre împrejurarea că s-a despărţit de soţia sa şi că fiul acestora va rămâne la el, precum şi că îi va demonstra fostei soţii că îşi va pierde fiul, serviciul şi o parte din casa în care aceştia au avut domiciliul conjugal. În acelaşi sens a declarat şi martora … (f. 146 vol. III dosar instanţă), care a precizat că la un moment dat inculpatul s-a exprimat ceva de genul că ###### „nu îi va mai spune mamă” persoanei vătămate majore, astfel arătând indirect intenţia sa de a face ca mama şi copilul să nu mai aibă niciun contact.
Contrar concluziilor care au fost formulate în vederea susţinerii soluţiei de achitare, instanţa reţine că infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului nu presupune doar exercitarea de acte de violenţă fizică, ci, dimpotrivă, şi exercitarea de acte de violenţă psihologică. Într-adevăr, de-a lungul timpului în practică au fost pronunţate preponderent hotărâri care vizau exercitarea unor forme de violenţă fizică, însă trecerea timpului şi evoluţia societăţii conduc şi la apariţia unor situaţii în care se pune în discuţie existenţa unor forme de agresiune psihologică, cum este cazul de faţă. Astfel cum s-a arătat în motivarea hotărârii, inculpatul a acţionat prin portretizarea mamei în faţa copilului ca fiind o persoană rea, de joasă speţă, agresivă fizic şi verbal, care a ales să îi abandoneze (pe ei doi) în favoarea unui bărbat, care nu merită iubirea şi prezenţa fiului.
Or, câtă vreme din probe reiese că…. avea o relaţie bună cu mama sa înainte de separarea soţilor, chiar şi ţinându-se seama de împrejurarea că mama a menţionat în faţa psihoterapetului ….. DGASPC Alba (f. 142 vol. III d.u.p.), că striga sau vorbea urât deoarece nu ştia cum să îi ceară soţului să o ajute cu copilul sau treburile casnice, aceasta manifestându-şi dorinţa de a schimba comportamentele negative în interacţiunea cu copilul, se reiterează faptul că discursul şi conduita inculpatului au fost cele care au condus la adâncirea fisurii emoţionale dintre mamă şi copil. Practic inculpatul a profitat de minusurile mamei din interacţiunea cu copilul, dar şi de împrejurarea că nici aceasta nu a reuşit să gestioneze corespunzător situaţia după separare, pentru a-l transforma pe …. (fiu – n.red)) în aliatul său.
Deși inculpatul a precizat că alienarea parentală nu este infracţiune, ceea ce acesta omite să aibă în vedere este împrejurarea că în cazul infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului prin modalitatea punerii în pericol a dezvoltării morale se analizează mai multe elemente, unele dintre acestea având legătură cu efectele alienării parentale.”, se arată în motivarea Judecătoriei Alba Iulia.
Bărbatul mai avea o pedeapsă cu amânare: ”Din fişa de cazier a inculpatului, în ceea ce priveşte natura şi frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, reiese că acesta nu este la prima interacţiune cu legea penală, faţă de persoana inculpatului stabilindu-se prin S.P. nr. 7 din 05.01.2021, nr. dosar ####/176/2019 al Judecătoriei Alba Iulia, definitivă prin D.P. nr. 554 din 13.10.2021 a Curţii de Apel Alba Iulia pedeapsa închisorii de 6 luni, cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani sub aspectul comiterii infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.pen. raportat la art. 193 alin. 2 C.pen.”
”Va constata că infracţiunile deduse judecăţii au fost comise în condiţiile concursului real de infracţiuni în raport de infracţiunea care a atras soluţia de amânare a aplicării pedepsei de 6 luni închisoare prin S.P. nr. 7 din 05.01.2021, nr. dosar ####/176/2019 al Judecătoriei Alba Iulia, definitivă prin D.P. nr. 554 din 13.10.2021 a Curţii de Apel Alba Iulia.
În temeiul art. 39 alin. 1 litera b) Cod penal contopeşte pedepsele de 3 ani, 6 luni închisoare şi 3 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care se adaugă un spor obligatoriu şi fix de 1/3 din totalul celorlalte pedepse (9 luni x 1/3 = 3 luni) rezultând o pedeapsă de 3 ani şi 3 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.”, se arată în motivarea sentinței actuale.
