Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Motivarea condamnării extremistului maghiar Varadi (fost Csibi) Barna, cel care l-a ”spânzurat” pe Avram Iancu

Motivarea condamnării extremistului maghiar Varadi (fost Csibi) Barna, cel care l-a ”spânzurat” pe Avram Iancu

Cunoscutul extremist maghiar Csibi Barna, care mai nou se numește Varadi, a fost condamnat definitiv în decembrie 2017 la 1 an închisoare cu suspendare pentru utilizarea de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe. Între timp, magistrații Curții de Apel Târgu Mureș au motivat decizia, pe care v-o prezentăm mai jos.

În motivarea instanței se arată cum Varadi (fost Csibi) Barna l-a ”spânzurat” pe Avram Iancu, a batjocorit chipul lui Mihai Eminescu, a vândut tricouri și alte obiecte cu harta Ungariei Mari și citate din poetul Wass Albert, a lipit lângă Kaufland etichetele ce conțin sloganul, în limba maghiară, ”Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei! și alte acțiuni de răspândire în public de idei și concepții fasciste, rasiste și xenofobe.

Inițial, Judecătoria Miercurea Ciuc i-a aplicat două amenzi penale de 8.000 și 4.000 de lei și chiar l-a achitat și a încetat procesul penal în cazul unor fapte. Parchetul a atacat sentința cu apel, criticând argumentele instanței de fond, care s-au dovedit a fi greșite, potrivit magistraților de la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Decizia Penală nr. 597/A din 15 Decembrie 2017 – Curtea de Apel Târgu Mureș

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

1. În intervalul octombrie 2009 – aprilie 2011, inculpatul Varadi (fost Csibi) Barna a răspândit în mod sistematic, în public, idei și concepții fasciste, rasiste și xenofobe, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți. În acest scop, inculpatul a folosit în mod intensiv mediul online, făcând propagandă prin intermediul blogurilor sale și prin canalele pe care le-a deschis pe portalurile Youtube, Rutube, Flickr. Unele dintre acțiunile de propagandă au fost centrate pe simboluri și sloganuri fasciste și antisemite, în timp ce actele materiale cu caracter xenofob au avut la bază personalități cu valoare de simbol din istoria și din cultura poporului român, menite a asigura efectul provocator scontat, respectiv un slogan care vizează limitele teritoriale ale României.

În concret, în perioada menționată inculpatul a desfășurat următoarele acțiuni de propagandă:

1.1 În cursul anului 2009, inculpatul a realizat un model grafic conținând textul, în limba maghiară, „Székelyföld nem Románia!” („Ținutul Secuiesc nu e România!”), scris atât cu litere latine cât și cu caractere runice. Modelul a fost promovat ca atare de către inculpat, prin intermediul blogurilor și canalelor sale digitale menționate și a fost utilizat la inscripționarea unor tricouri pe care acesta le-a oferit online spre vânzare, din octombrie 2009.

1.2 La data de 6 aprilie 2010, având autorizația Primăriei municipiului Miercurea Ciuc de a organiza o acțiune de „atragere a atenției prin afișe asupra eventualelor efecte negative ale vizitării exagerate a super și hipermarketurilor”, inculpatul s-a deplasat în vecinătatea magazinului Kaufland, municipiul Miercurea Ciuc.

Inculpatul a expus un panou din lemn pe care era lipit un afiș ce reproduce un simbol fascist constând într-o imagine utilizată de liderul fascist Szálasi Ferenc (condamnat pentru crime de război și executat), ca manifest al partidului său. Imaginea conține textul, scris în limba maghiară, „Szégyelld magad, már megint zsidónál vásároltál! „ („Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei!”), alături de reprezentarea grafică a unui soldat a cărui uniformă poartă simbolul crucii cu săgeți (însemn al mișcării fasciste din Ungaria din timpul celui de-al doilea război mondial). Însemnul a fost acoperit pe durata acțiunii cu o etichetă din hârtie. Trecătorilor li s-au înmânat fluturași conținând textul, scris în limba maghiară, inclusiv cu caractere runice, „Vásárolj hazai terméket!” („Cumpără produse autohtone”).

Inculpatul a asigurat videofilmarea evenimentului și realizarea de fotografii. Ulterior a popularizat evenimentul răspândind imaginile online.

1.3 În cursul lunii ianuarie 2011, având – declarativ – intenția de organizare a unei „acțiuni literare, legată de activitatea literară și publicistică a poetului român Mihai Eminescu” (mențiune din cererea adresată Primăriei municipiului Miercurea Ciuc formulată în vederea obținerii autorizației prevăzute de Legea nr. 60/1991- f.73 d.u.p. nr.247/P/2011, vol. III), inculpatul a conceput un model grafic conținând chipul poetului Mihai Eminescu, acoperit de simbolul „Staționarea interzisă”. Ulterior l-a distribuit lipindu-l sub forma unor afișe în mai multe locații din municipiul Miercurea Ciuc, în intervalul 20-22 ianuarie 2011. În perioada următoare, inculpatul a popularizat afișul prin intermediul blogurilor și canalelor sale, pe Internet. Cu toate că cererea de organizare a unei adunări publice nu a fost avizată favorabil de către primăria municipiului, blogul inculpatului conține videoclipul unei manifestații de stradă în cadrul căreia acesta expune un afiș cu modelul grafic descris.

1.4 În data de 4 martie 2011, inculpatul a formulat o cerere de organizare a unei adunări publice, având ca obiect declarat „o acțiune istorică, informativă în legătură cu evenimentele din timpul revoluției ardelene din 1848-’49”, în cadrul căreia urmau să se prezinte „descrieri de evenimente, copii după desene contemporane, păpuși din paie, de carnaval etc. „ (f.1 d.u.p. nr.247/P/2011, vol. II)

Acțiunea a fost organizată, potrivit autorizației, pe spațiul public sub formă de semicerc de la întâlnirea dintre străzile Petőfi Sándor și Piața Majláth Gusztáv din Miercurea Ciuc, la data de 14 martie 2011, în intervalul orar 17:00 – 18:30.

În cadrul evenimentului, inculpatul a regizat un proces în care a jucat concomitent rolul judecătorului și al călăului, proces ce a avut ca obiect judecarea și condamnarea publică a lui Avram Iancu pentru „omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid și trădare”, pedeapsa aplicată de inculpat revoluționarului român (reprezentat printr-un manechin îmbrăcat în costum tradițional românesc, având lipită o imagine cu chipul lui Avram Iancu) fiind „moartea prin spânzurare”. A „pus în executare” pedeapsa folosind în acest scop o spânzurătoare improvizată, realizată din lemn. În timpul acțiunii au fost expuse panouri conținând liste cu numele celor pretins uciși de armata românilor transilvăneni condusă de Avram Iancu, separat pe localități, precum și unele desene care reprezentau scene de luptă.

Textul în limba maghiară, rostit de către inculpat în timpul procesului simulat, a fost următorul:

„Avram Iancu a fost găsit vinovat de omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid, trădare de neam și de țară, pentru atrocitățile comise la Aiud, Zlatna, Abrud și alte localități, și este condamnat la moarte prin spânzurare.

Sentința se execută imediat… „

Inculpatul a asigurat fixarea pe suport foto și audio-video a evenimentului și în scurt timp l-a popularizat online.

Promovarea pe Internet a acțiunilor s-a realizat în felul următor:

– până în a doua jumătate a lunii martie 2011, inculpatul a folosit blogul http://csibibarna.blogspot.ro, pe care a promovat toate acțiunile sale, relatate mai sus, la scurt timp după realizarea lor;

– în contextul organizării acțiunii referitoare la imaginea lui Avram Iancu și a multiplelor reacții de naționalism exacerbat care au apărut, accesul inculpatului la blogul menționat anterior a fost restricționat. Totodată, videoclipul acțiunii de la punctul 1.4, încărcat de inculpat pe portalul Youtube a fost șters din cauza politicii companiei, care interzice conținutul instigator la ură. Ca urmare, începând cu 26 martie 2011, inculpatul a folosit blogul http://www.blog.hunnianemzetimuhely.ro;

– în 28 martie 2011 inculpatul a realizat transferul unei cantități semnificative din postările avute în vechiul blog în blogul nou deschis. La data menționată au fost postate și articolele existente în blogul inițial, privind: acțiunea referitoare la spânzurarea manechinului reprezentându-l pe Avram Iancu (articol denumit „Na Jankó, te se kell többet a móc hegyek közt kódorogj” – „Na, Iancule, nici tu nu mai trebuie să rătăcești prin munții moților”); acțiunea din vecinătatea magazinului Kaufland (articol denumit „Vásárolj hazai terméket!” – „Cumpără produse autohtone!”) și cea făcând trimitere la afișele cu chipul lui Mihai Eminescu barat, expuse în spațiu public (articol denumit „Eminescu, boldog szülinapot”— „Eminescu, la mulți ani”);

– postările amintite, privind faptele de la punctele 1.2 și 1.4 din situația de fapt, conțin linkuri către videoclipurile aferente, încărcate pe canalul „CsibiBarna” de pe portalul Rutube.ru, denumite „Avram Iancu kotelen” – „Avram Iancu pe funie” și „Plaza-3”. Postarea privind fapta de la punctul 1.3 conține un link către o știre TV referitoare la acțiunea inculpatului, preluată de pe portalul Youtube… paralel cu blogul http://www.blog.hunnianemzetimuhely.ro, inculpatul a folosit o perioadă, în același scop, și site-ul www.csibibarna.info (în prezent inactiv). Fotografiile aferente postărilor menționate mai sus au fost încărcate pe blog sub forma unor link-uri către acest site;

– în canalul „Csibi Barna”, creat de inculpat pe portalul Flickr, acesta a încărcat fotografii cu tricourile conținând mesajul „Ținutul Secuiesc nu e România!”, însoțite de o descriere în limba maghiară a modelului

2. Cu ocazia efectuării, la data de 21 septembrie 2011, a unei percheziții la domiciliul inculpatului, au fost găsite 205 etichete autocolante cu imaginea utilizată și cu ocazia evenimentului organizat de inculpat în vecinătatea magazinului Kaufland, deținute în vederea răspândirii sau vânzării. Etichetele conțin sloganul, în limba maghiară, ”Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei!” și simbolul fascist constând într-o cruce cu săgeți.

3. La data de 07.06.2014, cu ocazia desfășurării pelerinajului de la Șumuleu-Ciuc, prilejuit de sărbătorirea Rusaliilor Catolice, inculpatul a amenajat un stand în dreptul imobilului cu nr. 25 de pe str….. Miercurea-Ciuc unde, prin intermediul societății comerciale pe care o administrează, respectiv S.C. Hunnia Serv S.R.L., a expus în vederea comercializării mai multe obiecte de artizanat, cărți, brelocuri, hărți și tricouri inscripționate, printre care și următoarele:

– 11 tricouri cu harta Ungariei Mari (dinainte de anul 1918) având inscripționat mesajul „Jobbik, mișcarea pentru Ungaria”; (JOBBIK, MAGYARORSZÁGÉRT MOZGALOM)

– 3 tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur având inscripționat mesajul în limba maghiară  „Pământul maghiar nu este de vânzare”; (A MAGYAR FÖLD NEM ELADÓ)

– 6 tricouri având pe partea din față harta Ungariei M___ și un vultur, având inscripționat mesajul în limba maghiară „Dreptate pentru Ungaria” (IGAZSÁGOT  MAGYARORSZÁGNAK,  JUSTICE FOR HUNGARY! ) iar pe partea din spate mesajul „Era maghiar și va fi maghiar 100% ” ; (MAGYAR VOLT ÉS MAGYAR LESZ 100%)

– 4 tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur având inscripționat pe față mesajul în limba maghiară „Nu renunțăm niciodată”; (NEM ADJUK FEL SOHA) iar pe spate harta Ungariei Mari având inscripționat un citat în limba maghiară aparținând scriitorului Wass Albert „Nu trebuie să ne întoarcem ca străini acolo unde cândva eram acasă”; (NEM SZABAD IDEGENKÉNT VISSZATÉRNÜNK ODA, AHOL VALAMIKOR OTTHON VOLTUNK. /WASS ALBERT)

– 3 tricouri având pe partea din față harta Ungariei Mari, steagul Ungariei și un vultur având inscripționat mesajul în limba maghiară „Restituiți-mi munții” iar pe partea din spate același mesaj (ADJÁTOK VISSZA A HEGYEIMET)

Această situație de fapt rezultă din probele administrate în cauză, menționate mai sus.

Inculpatul a recunoscut organizarea acțiunilor descrise la pct.1.1-1.4. A susținut că faptele există în materialitatea lor, dar nu constituie infracțiuni. Totodată, a arătat că pentru unele dintre aceste fapte a fost deja sancționat.

În legătură cu faptele descrise la pct.1 din situația de fapt, în cursul urmăririi penale, inculpatul a arătat următoarele:

Cu privire la fapta de la punctul 1.2 a susținut că acțiunea lui a fost menită să protejeze produsele autohtone și să încurajeze populația să cumpere de la secui și nu de la evrei.

În legătură cu acțiunea referitoare la spânzurarea manechinului reprezentându-l pe Avram Iancu, inculpatul a declarat că „pe trei dintre panouri erau scrise localitățile în care armata antirevoluționară a lui Avram Iancu a ucis locuitorii de etnie maghiară, cu numărul aproximativ al celor uciși și cu unele detalii, de exemplu acolo unde știam că a fost ucis prin decapitare etc. Al patrulea panou afișa patru copii ale unor desene contemporane care reprezentau grafic aceleași evenimente. (…) Am realizat o construcție de lemn și apoi am simulat un proces în care am jucat rolul judecătorului și pe cel al călăului. În acord cu realitățile istorice, potrivit cărora armata revoluționară maghiară a constituit tribunale „statariale” care judecau criminalii și executau pe loc sentințele, am simulat un asemenea proces și la locul pentru care am primit autorizație. Deși știu că Avram Iancu nu a fost executat de un asemenea tribunal, am realizat o reprezentație sub forma unei piese de teatru, în care a fost executat Avram Iancu pentru crimele lui. Consider că dreptul la liberă exprimare include și reprezentarea unor evenimente fictive, nu doar reproducerea strictă a realității istorice. Am pronunțat în hotărâre rolul judecătorului, condamnându-l la moarte prin spânzurare pentru omor calificat, tentativă de omor, genocid și trădare. Trădarea se referea la faptul că acțiunile lui Avram Iancu au fost îndreptate împotriva guvernului maghiar, legal instaurat…”(f.13 – 16 d.u.p. nr.247/P/2011, vol. I)

În ceea ce privește acțiunea descrisă la pct.1.1 din situația de fapt, în actul de sesizare a instanței (rechizitoriul nr.247/P/2011) s-a arătat că după aducerea la cunoștință a schimbării încadrării juridice, inculpatul a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție șase denunțuri penale formulate împotriva administratorilor unor site-uri care comercializează tricouri inscripționate cu sloganul „Basarabia e România”, a autorului unei cărți cu acest titlu și a unor persoane care au purtat obiecte vestimentare cu sloganul menționat. Inculpatul a citat în denunțuri învinuirea care i-a fost adusă în prezenta cauză, după care a arătat că:

„În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniu, diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Instanța europeană a decis în mod constant că pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nicio justificare obiectivă sau rezonabilă.

1.Solicit Parchetului, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniu, respectiv definițiile date noțiunii discriminării în O.U.G. nr.137/2000, fără a comite o discriminare gravă, a stabili că, și mesajul „Basarabia e România” este tot o idee fascistă, rasistă ori xenofobă.

Or dacă mesajul „Ținutul Secuiesc nu e România!” este o idee fascistă, rasistă ori xenofobă în concepția procurorilor Parchetului, și mesajul „Basarabia e România”, cu atât mai mult trebuie să fie o idee fascistă, rasistă sau xenofobă.

Acest mesaj transmite un mesaj politic care se referă tot la România și o regiune a unui stat vecin, sau la teritoriul întreg al acestui stat vecin, în acest sens exprimând o dorință de a viola suveranitatea și independența statului vecin prin ocuparea și anexarea teritoriului acesteia teritoriului României, o dorință de a comite o agresiune internațională.

Acest mesaj nu numai că nu contribuie la progresul unei societăți și incită la ură și violență față de nu numai o minoritate, dar populația unui întreg stat, și anume moldovenii și Republica Moldova, dar violează și tratatele și normele internaționale la care România este parte, violând astfel și Constituția, care prevede în art.20 supremația în legislația română a acestor tratate”.

În ceea ce privește fapta descrisă la pct.3 din situația de fapt, cu ocazia constatării, inculpatul a arătat că, în opinia sa, înscrisurile de pe tricourile în cauză nu conțin simboluri de natură a fi încadrate în prevederile art.4 din O.U.G. nr. 31/2002. (f.36 d.u.p. nr.1130/P/2014)

Cu ocazia audierii sale în cursul urmăririi penale, Varadi (fost Csibi) Barna a susținut că nu consideră că ar fi comis vreo infracțiune, el fiind de fapt victima unor abuzuri și a discriminării făcute de organele de poliție, pe motive etnice. Cu privire la proveniența tricourilor a arătat că le-a cumpărat din Ungaria. (f.107-108 d.u.p. nr. 1130/P/2014)

În fața instanței inculpatul a declarat că unele dintre acțiunile sale au avut ca scop atragerea atenției asupra unor nedreptăți, cum ar fi cele suferite de Ungaria, respectiv de poporul maghiar (arătând că poetul Mihai Eminescu, în lucrarea intitulată „Ecuilibriul”, a adus jigniri maghiarilor).

De asemenea, inculpatul a arătat că acțiunea din data de 14.03.2011 a avut ca scop informarea publicului cu privire la atrocitățile comise în timpul revoluției pașoptiste, când localități ca Zlatna, Abrud, și alte 150 sate cu populație majoritară maghiară au fost depopulate prin genocid, schimbându-se compoziția etnică a Ardealului de sud. Cu privire la acțiunea descrisă la pct.1.2 din situația de fapt, inculpatul a susținut că prin aceasta a dorit să atragă atenția asupra faptului că „marea majoritate a super – și hipermarketurilor se află în proprietatea unor cetățeni israelieni și profitul este încasat de aceștia în locul întreprinzătorilor secui, maghiari, români”.

În legătură cu o parte dintre acuzațiile care i s-au adus, inculpatul a precizat că ideile răspândite de el sunt revizioniste, iar O.U.G. 31/2002 nu se referă la asemenea idei. A arătat că el nu a dorit decât să-și exprime opinia, și nu intenționa să caute noi adepți, precizând că „nu am determinat niciodată pe nimeni la niciun fel de acțiune. Eu mi-am exprimat opiniile mele politice.” (f.86-89 d.i.)

Prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 01.02.2017, inculpatul a arătat că pentru fapta descrisă la pct.1.2 a fost deja sancționat contravențional, prin urmare, în baza art.16 lit.i C.proc.pen., a solicitat încetarea procesului penal.

În subsidiar, a solicitat achitarea sa în baza art.16 lit.b C.proc.pen., arătând că încurajarea populației să achiziționeze produse autohtone nu constituie infracțiune.

De asemenea, în ceea ce privește fapta din data de 14.03.2011, descrisă la pct.1.4 din situația de fapt, inculpatul a solicitat în principal achitarea sa, susținând că fapta nu este prevăzută de legea penală, respectiv nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

În subsidiar, precizând că a mai fost sancționat pentru această faptă, în baza art.16 alin.1 lit.i C.proc.pen., a solicitat încetarea procesului penal.              În legătură cu fapta descrisă la pct.1.1 din situația de fapt, a precizat că „oferta de vânzare a tricourilor inscripționate … este licită, deoarece niciun text de lege nu interzice comercializarea tricourilor. Acuzarea nu a dovedit faptul că această ofertă ar fi fost acceptată de cineva, de câte persoane și dacă a avut vreo consecință prevăzută de norma de incriminare”. A susținut că „suntem în prezența unui slogan politic, care a fost și este utilizat și de politicieni actuali, care are menirea de a întări ideea de autonomie, idee politică exprimată de către mai mulți politicieni”.

Cu privire la acțiunea descrisă la pct. 1.3 din situația de fapt, inculpatul a susținut că „aceasta se încadrează în limitele libertății de exprimare, garantată de art.30 din Constituția României”, menționând că „a avut intenția de a informa publicul cu privire la operele mai puțin cunoscute ale poetului”.

A mai arătat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.4 alin.3 din O.U.G. nr.31/2002, potrivit cărora, nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin.(1), (2) sau (2 ind.1), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public, susținând că prin acțiunile descrise la pct.1.3 și 1.4 din situația de fapt a intenționat să supună dezbaterii unele chestiuni de interes public, cum ar fi activitatea lui Mihai Eminescu, persoană controversată în opinia sa, respectiv faptele săvârșite de Avram Iancu.

În ceea ce privește acuzația potrivit căreia etichetele găsite la domiciliul său la data de 21 septembrie 2011 au fost deținute în vederea răspândirii sau vânzării, inculpatul a susținut că în cauză nu există probe care să o susțină, motiv pentru care a solicitat achitarea sa în temeiul art.16 alin.1 lit. c Cod procedură penală.

În legătură cu fapta descrisă la pct. 3 din situația de fapt, prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 13.02.2017, inculpatul a precizat că în cauză nu s-a dovedit că textele de pe tricouri constituie afirmații apte să incite la ură națională, respectiv discriminare, prin punerea sub semnul întrebării a statutului constituțional al unei regiuni din România și să incite o comunitate de a schimba pe căi neconstituționale starea de drept, cum s-a arătat în adresa nr.531/2015 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (în continuare C.N.C.D.).

A subliniat că „din mesajele în cauză lipsește cu desăvârșire orice fel de îndemn la orice fel de acțiune”, iar unele dintre acestea sunt citate care îi aparțin scriitorului Wass Albert, or, citând din opera acestuia, nu a încălcat legea. A susținut că nici celelalte texte nu transmit mesaje xenofobe, nu incită la ură națională și nu promovează naționalismul extremist (precizând că, potrivit DEX, extremism înseamnă atitudine a unor curente, mișcări, persoane politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor).

Inculpatul a solicitat excluderea din probatoriu a adresei C.N.C.D. nr.531 din data de 16.03.2015, arătând că această instituție are ca obiect de activitate constatarea și sancționarea faptelor de discriminare, iar adresa conține doar un punct de vedere exprimat de Consiliu, nefiind obligatorie. Totodată, a arătat că această instituție l-a sancționat pentru afișarea textului „Transilvania nu este România”, însă nu a luat măsuri împotriva persoanelor care au afișat textul „Basarabia e România”, respectiv „Basarabia pământ românesc”. A precizat că, în opinia sa, „aceste din urmă texte tind spre modificarea structurii teritoriale a României”, iar faptul că numai el a fost sancționat, dovedește lipsa de imparțialitate și de independență politică a Consiliului.

A mai arătat inculpatul că într-o cauză similară s-a dispus neînceperea urmăririi penale, constatându-se că fapta nu întrunea elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.4 alin.1 din OUG nr.31/2002. În dovedirea susținerilor sale, inculpatul a depus la dosar rezoluția din data de 17.12.2013 emisă în dosarul nr.831/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni.(f.153-156 d.i.).

Instanța a reținut că, libertatea de exprimare, la care face apel inculpatul în apărarea sa, este proclamată de Constituția României, la art.30, care prevede că:  Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

Conform alin. (6) și (7) al aceluiași articol, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Prima instanță a mai reținut că potrivit disp. art.53 din Constituția României, (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății, iar conform art.57, cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.

Potrivit art.20 din legea fundamentală, (1)Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Articolul 10 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede că: 1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societățile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau moralei, protecția reputației sau drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea autorității judecătorești.

S-a arătat că după cum rezultă din paragraful 1 al acestui din urmă articol, componentele dreptului la liberă exprimare sunt următoarele: dreptul la opinie, dreptul de a primi informații și idei și dreptul de a comunica idei și informații fără a ține seama de frontiere și fără amestecul autorităților naționale.

Dreptul de a primi informații și idei este recunoscut oricărui individ și mijloacelor de comunicare în masă.

Complementară dreptului de a primi informații și idei este dreptul de a comunica informații și idei.

În viziunea Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare Curtea,  respectiv C.E.D.O.), comunicarea de informații include orice fel de comunicare, nu doar prin cuvinte scrise sau vorbite ci și prin gesturi, sunete sau orice alte mijloace. Protecția consacrată prin art. 10 se extinde asupra oricărei forme de exprimare, indiferent de natura sa și de mijlocul utilizat.

Însă, conform jurisprudenței C.E.D.O., gradul de protecție depinde de conținutul și scopul cu care ideile/informațiile sunt/au fost răspândite, Curtea subliniind în mai multe spețe că paragraful 2 al articolului 10 constituie un mecanism de limitare pentru toți cei care vor să se folosească de dreptul la liberă exprimare pentru a promova violența, ura, discriminarea rasială.

Se mai poate remarca faptul că, în interpretarea articolului 10, Curtea nu a fost preocupat de elaborarea unor definiții, așa cum s-a întâmplat în cazul articolului 8 privind protecția vieții private, ci de stabilirea admisibilității unor restricții, sancțiuni și limite la exercitarea acestui drept. Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate, se poate afirma că, într-un sens larg, “legea” libertății de exprimare (în contextul Convenției) este “legea” paragrafului 2.

În acest secund paragraf al articolului 10 s-a prevăzut în mod clar: exercitarea drepturilor garantate prin paragraful 1 comportă îndatoriri și responsabilități, aceasta fiind unica dispoziție din Convenție în care se precizează că titularii unui drept au și unele obligații, această prevedere constituind o limitare intrinsecă.

S-a arătat că dreptul la liberă exprimare presupune obligația statului de abținere, totuși, nu se poate afirma că este un drept absolut, cum se poate ușor deduce din textul acestui paragraf, statele având dreptul să supună exercițiul acestui drept anumitor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege. Posibilitățile de intervenție, motivele care permit asemenea acțiuni sunt stabilite limitativ.

Prima condiție pentru ca ingerința în exercițiul dreptului la liberă exprimare să fie considerată legitimă este aceea potrivit căreia ea trebuie să fie prevăzută în legislația statului în cauză. Această condiție a fost interpretată de către C.E.D.O. într-un mod distinct față de interpretările ce ar putea fi făcute de către judecătorii naționali în lumina dreptului intern al statelor contractante.

Astfel, în viziunea Curții, restricția nu trebuie să fie prevăzută în formă de lege oficială provenind de la Parlament, ci pot furniza temei legal suficient și statutele scrise, codurile de etică profesională, principiile de drept comun, jurisprudența și legile nescrise, chiar și normele de drept internațional public, deoarece acestea pot fi considerate legi în sensul Convenției, această noțiune fiind una din noțiunile autonome elaborate de Curte.

A doua condiție pentru ca ingerința în exercițiul dreptului la liberă exprimare să fie considerată legitimă este aceea potrivit căreia scopul urmărit prin ea să fie legitimă.

A treia condiție pentru ca ingerința să fie considerată justificată este ca aceasta să fie necesară într-o societate democratică.

Instanța a reținut că scopul O.U.G. nr. 31/2002 este acela de prevenire și combatere a incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni contra păcii și omenirii.

Inculpatul s-a apărat invocând dreptul garantat la liberă exprimare, consacrat prin art.30 din Constituția României, respectiv art.10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Instanța a reținut însă, că această libertate nu este una absolută (după cum rezultă din dispozițiile legale mai sus citate), ci poate fi exercitată în anumite limite care să nu incite la xenofobie, separatism teritorial, ură națională, rasială sau religioasă, antisemitism, violență, discriminare. Or, faptele inculpatului, descrise la pct.1 din situația de fapt sunt de natură a incita la xenofobie, antisemitism, discriminare.

Astfel, s-a constatat că afișul descris la punctul 1.2 și etichetele autocolante menționate la punctul 2 din situația de fapt reproduc un manifest fascist utilizat în 1938 de Partidul Național – Socialist Ungar – partid de extremă dreapta, transformat ulterior în Partidul Crucilor cu Săgeți – Mișcarea Hungaristă. (f.61,62, 196, f.192,199 d.u.p. nr.247/P/2011, vol. II). Sloganul „Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei!” este o variație a celui folosit în cadrul boicotului nazist asupra firmelor evreiești, derulat în 1933 în Germania – „Deutsche! Wehrt Euch! Kauft nicht bei Juden!” („Germani! Apărați-vă! Nu cumpărați de la evrei!”).

Manifestul conține și simbolul constând într-o cruce cu săgeți (simbol fascist, inclus în drapelul Mișcării Hungariste), care a fost acoperit cu o etichetă în timpul utilizării afișului în acțiunea de la punctul 1.2 din situația de fapt, fiind păstrat însă în etichetele autocolante găsite la percheziția domiciliară.

Apărările inculpatului, în sensul că acțiunea lui a fost menită să protejeze produsele autohtone nu au fost primite, fiind evident că inculpatul cunoștea semnificația imaginii utilizate, și că realizarea scopului declarat de acesta nu ar fi impus, ca o condiție sine qua non, utilizarea de simboluri fasciste.

Cât privește dreptul la liberă exprimare, invocat de inculpat în apărarea sa, așa cum a arătat mai sus, instanța a reținut că într-adevăr, acesta este un drept garantat atât constituțional, cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului însă, art.17 din Convenție interzice abuzul de drept („nicio dispoziție din prezenta Convenție nu poate fi interpretată ca autorizând unui stat, unui grup sau unui individ, un drept oarecare de a desfășura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmărește distrugerea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta Convenție”) iar potrivit art.30 alin.7 din Constituția României, sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Apare ca fiind evident că o acțiune de genul celei descrise la pct.1.2 din situația de fapt este în contradicție cu valorile protejate de Convenție, și anume toleranța, pacea socială și nediscriminarea. În acest sens s-a pronunțat și C.E.D.O. în mai multe cauze, de exemplu în cauzele Norwood contra Marii Britanii (2004), Garaudy contra Franței (2003), P I. contra Rusiei (2007).

În ceea ce privește susținerile inculpatului, în sensul că sloganul „Ținutul Secuiesc nu e România” este un slogan politic, „care a fost și este utilizat și de politicieni actuali, care are menirea de a întări ideea de autonomie, idee politică exprimată de către mai mulți politicieni”, se constată că acestea sunt lipsite de suport probator.

De altfel, a afirma că „Ținutul Secuiesc nu e România”, adică „Ținutul Secuiesc” (format din anumite zone ale județelor Covasna, Harghita și M____) nu face parte din teritoriul României, contravine dispozițiilor art.1 alin.1 din Constituția României (care prevăd că România este stat suveran și independent, unitar și indivizibil), deci nu se poate susține că în speță este vorba despre un mesaj care „doar” neliniștește sau deranjează statul ori o parte a cetățenilor români (indiferent de apartenența lor etnică).

Având în vedere cele de mai sus, susținerile inculpatului, în sensul că nu a dorit altceva decât să-și exprime opinia politică, nu au fost primite.

În ceea ce privește afișul la care s-a făcut referire la pct.1.3 din situația de fapt, pe care inculpatul l-a distribuit pe străzile din municipiul Miercurea Ciuc, având fața poetului Mihai Eminescu barată, s-a constatat că acesta poartă și textul, scris în limba maghiară, „Istoria civilizației a pus un zero lângă numele lor … inechitabil și părtinitor pentru unguri… constituție liberală … artă și literatură? Transpunere slabă din limba germană „ (text care îi este atribuit poetului Mihai Eminescu, făcând parte dintr-un articol ofensator la adresa maghiarilor, denumit Ecuilibrul – Cotidianul Federațiunea, Budapesta 1870, 22-28 aprilie). În continuare, afișul conține textul ”Afară cu profanatorul de huni din oraș!” și apoi invitația la adunarea publică din 26 ianuarie 2011, care nu a mai fost autorizată.

Instanța a apreciat, în acord cu reprezentanții Ministerului Public, că promovarea imaginii descrise, cu un text în limba maghiară (f.72 d.u.p.247/P/2011, vol. III) și, ulterior, fără acel text (cum a fost postat pe Internet de către inculpat), poate fragiliza periculos relațiile dintre români și maghiari, aspect anticipat și urmărit de către inculpat.

În ceea ce privește acțiunea inculpatului, descrisă la punctul 1.4 din situația de fapt, instanța a reținut următoarele:

După cum s-a arătat și în rechizitoriul nr.247/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, este de notorietate faptul că acțiunea referitoare la spânzurarea manechinului reprezentându-l pe Avram Iancu a provocat reacții puternice, constând în manifestații de stradă cu caracter spontan, atacuri virulente în mediu online, unele extrem de agresive, la adresa inculpatului, precum și o anumită tensionare a relației dintre români și maghiari.

Incidentul a cunoscut o largă acoperire media. O simplă căutare pe Internet, realizată după criterii de genul „Csibi Barna”, „Csibi Barna Avram Iancu”, returnează o cantitate impresionantă de material în susținerea celor de mai sus.

Este evident că inculpatul a mizat pe potențialul media al subiectului referitor la Avram Iancu.

De asemenea, s-a constatat că acesta l-a și exploatat ulterior, transformându-l prin promovare în simbol xenofob, realizând venituri din vânzarea de obiecte vestimentare personalizate.

Astfel, s-a reținut că fapta, care a fost promovată online sub titlul „Na Jankó, te se kell többet a móc hegyek közt kódorog” („Na, Iancule, nici tu nu trebuie sa mai rătăcești prin munții moților”), a fost exploatată ulterior de inculpat, (după cum rezultă din Sentința penală nr.873/2013 a Judecătoriei Miercurea Ciuc – f.239 d.u.p. nr.247/P/2011, vol. II) prin inscripționarea și oferirea spre vânzare de tricouri având imprimată o persoană spânzurată și textul, scurt și sugestiv, „Na Jankó …”

Așa cum corect a reținut și Parhcetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, este evident că acțiunea inculpatului depășește limitele libertății de exprimare, intrând în categoria noțiunii generale de discurs instigator la ură.

Susținerile inculpatului, în sensul că în speță sunt aplicabile disp. art.4 alin.3 din O.U.G. nr.31/2002, nu au fost primite, fiind neîntemeiate.

Astfel, instanța a reținut că această cauză de nepedepsire nu este aplicabilă tuturor infracțiunilor incriminate în O.U.G. nr.31/2002, ci numai faptelor prevăzute de art.4.

Pe de altă parte, având în vedere modul în care a acționat inculpatul, apare ca fiind evident că faptele descrise mai sus nu au fost săvârșite în scopul dezbaterii unor chestiuni de interes public.

În acord cu reprezentanții Ministerului Public, instanța a reținut că inculpatului nu îi este restricționată eventuala dorință de a supune dezbaterii publice chestiuni ce țin de activitatea publicistică a unei personalități, sau de acțiuni ale unei personalități istorice, chiar cu caracter de simbol național, respectiv dreptul de a-și exprima opinia, dar nu prin ațâțarea urii naționale, prin metode provocatoare, care subminează relațiile sociale de armonie și de bună conviețuire care trebuie să existe între cetățenii unei țări, indiferent de naționalitatea acestora.

Cât privește susținerile inculpatului, potrivit cărora pentru fapta descrisă la pct.1.4 a fost deja sancționat contravențional și astfel, fiind incident principiul „ne bis in idem”, nu poate fi tras la răspundere penală, instanța a constatat că acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, din procesul-verbal nr…./18.03.2011 întocmit de I.J.J. Harghita  (f. 8 din d.u.p. nr.247/P/2011, vol. II) rezultă că inculpatul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991, constând în aceea că la data de 14.03.2011, pe …. mun. Miercurea Ciuc „pe timpul manifestării organizate de el a spânzurat cu o funie o păpușă (paiață). Prin acest gest a săvârșit în public fapte care au provocat indignarea cetățenilor (trecătorilor) de pe…… acest gest a fost lezată demnitatea și onoarea cetățenilor.”

În prezenta cauză inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru această faptă, ci pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002, popularizarea pe internet a evenimentului organizat la 14.03.2011 constituind una dintre acțiunile de propagandă reținute în sarcina sa.

În privința elementului constitutiv de la art.5 din O.U.G. nr.31/2002, privind intenția de a atrage noi adepți, instanța a reținut următoarele:

– inculpatul a încercat în mod susținut, de-a lungul timpului, să devină o figură cunoscută și formator de opinie în comunitate, căutând permanent motive de a avea apariții publice (aspect confirmat de declarațiile martorilor P. A, P. G.-J., H. C – f.79-80, 84-85, 89-90 d.u.p. nr.247/P/2011 vol. I).

– subiectele și personalitățile folosite de inculpat în acțiunile sale sunt alese tocmai în considerarea potențialului lor mediatic, pe care inculpatul îl anticipează, mizând și pe faptul că promovarea realizată de el va avea ca efect secundar o creștere exponențială a notorietății sale și a activităților pe care le desfășoară, prin promovarea „în cascadă” rezultată din reacțiile de naționalism exacerbat pe care le provoacă. Trebuie menționat în acest context că din probele administrate în cauză – înregistrări video, declarații de martori, proces-verbal percheziție informatică și DVD-uri anexe, procese-verbale percheziții domiciliare – rezultă că organizarea de către inculpat a acțiunilor descrise la pct.1 din situația de fapt a și dobândit un grad ridicat de notorietate, iar percheziția informatică a relevat interesul inculpatului în evaluarea impactului mediatic al acțiunilor sale, acesta salvând articolele media în directoarele relevante de pe calculatorul personal. (f.115-117 d.u.p. 247/P/2011, vol II).

– tenacitatea și resursele de timp pe care le alocă în activitatea de promovare a ideilor sale sunt pe deplin ilustrative în a lămuri intenția sa de a convinge și de a atrage noi adepți Sub acest aspect, se constată următoarele:

– comportamentul online al inculpatului în utilizarea blogurilor menționate mai sus prezintă o frecvență foarte ridicată a postărilor (afirmația este valabilă și în privința blogului folosit până în martie 2011);

– inculpatul are pe portalul Rutube.ru canalul intitulat “Csibi Barna”, care conține multe videoclipuri, unele referitoare la activitatea desfășurată în mod nemijlocit de inculpat, din intervalul 20 martie 2011 – 25 iulie 2012, și înregistrează în prezent peste 9.000 de vizualizări;

– pe portalul Google+, inculpatul are profilul denumit „Barna Csibi”. Postările cuprind o multitudine de texte, imagini și videoclipuri, unele referitoare la activitatea desfășurată în mod nemijlocit de inculpat, din intervalul 17 noiembrie 2013 – 30 septembrie 2015, și înregistrează peste 135.000 de vizualizări;

– pe același portal, inculpatul deține și profilul denumit „Csibi Barna”. Postările cuprind o multitudine de texte, imagini și videoclipuri, unele referitoare la activitatea desfășurată în mod nemijlocit de inculpat, din intervalul 5 ianuarie 2013 – 9 ianuarie 2015, și înregistrează peste 11.000 de vizualizări;

– pe portalul Youtube.com, canalul intitulat „Barna Csibi”. Figurează activ din 2 decembrie 2013 și are multe videoclipuri și peste 18.000 de vizualizări;

– pe același portal, inculpatul deține și canalul intitulat „Csibi Barna”. Figurează activ din 11 aprilie 2011, are peste 100 de videoclipuri din intervalul 2011 – 2015, și înregistrează peste 20.000 de vizualizări;

– începând cu anul 2013, inculpatul folosește intensiv blogul http://ruszinkarpatalja.blogspot.ro;

– în paralel, inculpatul utilizează în mod activ profilul de Facebook cu numele „Csibi Barna blogja „ (inclus de utilizator în secțiunea „Political Party „ – partid politic)

Relevantă este și declarația inculpatului conform căreia: „Consider că prin acțiunile mele încerc să mă implic în viața publică”. (d.u.p. nr.247/P/2011, volumul III, f. 86).

Prin rechizitoriul nr.247/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție inculpatul a fost trimis în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de utilizare în public a simbolurilor fasciste și rasiste, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 6 aprilie 2010, în cadrul adunării publice organizate în vecinătatea magazinului Kaufland de pe str…. municipiul Miercurea Ciuc, a utilizat afișul descris la pct.1.2 din situația de fapt.

Inculpatul a invocat incidența principiului „ne bis in idem”, precizând că pentru această faptă a fost deja sancționat.

Instanța a constatat că susținerile inculpatului sunt întemeiate. Astfel, s-a reținut că prin Hotărârea nr.419/15.12.2010 a C.N.C.D. (f.179-182 d.i.), inculpatul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prev. de art.15, cu ref. la art.2 alin.(1), art.2 alin.(5) din O.G. nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

În considerentele hotărârii menționate s-a reținut că „ În ceea ce privește afișul postat de reclamat în data de 06.04.2010, în fața supermarketului Kaufland din Miercurea Ciuc, cu textul, „Rușine să-ți fie, iar ai cumpărat de la evrei” (Szégyelld magad, már megint zsidónál vásároltál!”), Colegiul Director constată că sunt depășite limitele libertății de exprimare, care izvorăsc printre altele și din necesitatea de a păstra pacea și de a apăra drepturile morale ale grupurilor care istoric au suferit discriminări. Aceste limitări sunt legitimate de o formă de luptă împotriva oricărei tentative de a restaura o ideologie totalitară și de eforturile pentru eliminarea discriminării rasiale și a negaționismului.”…

„Astfel, Colegiul apreciază că în speța de față … s-a încălcat în mod nejustificat limita libertății de exprimare și se impune intervenția statului prin constatarea caracterului discriminatoriu al acțiunii de postare a pancardei cu mesajul menționat mai sus, mesaj identic cu cel folosit în anul 1944 împotriva evreilor, în vederea atragerii atenției asupra impactului pe care îl poate avea asupra opiniei publice.

În acest sens se precizează că scopul legitim urmărit prin această ingerință a statului în libertatea de exprimare este protecția demnității umane și a drepturilor morale ale cetățenilor aparținând minorității evreiești din România, grup minoritar care istoric a suferit discriminări. Cetățenii români aparținând acestei minorități fac parte din categoriile defavorizate datorită faptului că se află pe poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, respectiv se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare.

Colegiul consideră că măsura este necesară într-o societate democratică în care demnitatea umană este garantată și că măsura este proporțională cu scopul urmărit, astfel condamnarea publică a unor astfel de acțiuni cu caracter rasist prin aplicarea unui avertisment constituie o aplicare justă a echilibrului dintre cele două drepturi fundamentale: dreptul la demnitate și libertatea de exprimare.”

Instanța a reținut că scopul Ordonanței Guvernului nr.137/2000 este acela de a preveni și sancționa toate formele de discriminare, iar cel al O.U.G. 31/2002, așa cum s-a arătat mai sus, acela de prevenire și combatere a incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni contra păcii și omenirii.

Potrivit art.15 din O.G. 137/2000, constituie contravenție orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naționalist-șovină, de instigare la ură rasială sau națională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.

Potrivit art.6 din C.proc.pen., nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică.

Conform art.4 alin.1 din Portocolul 7 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași Stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui Stat.

Instanța a reținut că principiul „ne bis in idem” înglobează următoarele elemente: să existe o situație faptică reală asupra căreia s-a pronunțat o hotărâre, indiferent de încadrarea sa juridică; interdicția de repetare, care se referă la o nouă procedură sau o nouă condamnare pentru „infracțiuni” asupra cărora s-a luat deja o decizie.

Instanța a mai reținut că noțiunea de procedură penală este interpretată de C.E.D.O. în lumina principiilor generale pe care le-a dezvoltat în privința noțiunilor corespunzătoare „acuzație în materie penală” și „pedeapsă”, prevăzute de art.6 și 7 din Convenție. În cadrul art.6 C.E.D.O. se bazează pe cele trei „criterii Engel”, denumite după hotărârea în care le-a formulat pentru prima dată.

Primul criteriu se referă la calificarea prevederii drept dispoziție de drept penal conform dreptului național. C.E.D.O. nu interpretează această încadrare ca fiind determinantă, ci doar reprezentând un punct de plecare al examinării.

În cadrul celui de-al doilea criteriu C.E.D.O. examinează mai întâi sfera destinatarilor unei reglementări care prevede sancționarea unei anumite încălcări. În cazul în care o reglementare se adresează tuturor, iar nu unui grup care are un anumit statut, acesta este un argument care poate fi invocat în favoarea caracterului penal al sancțiunii. Totodată, C.E.D.O.  se întemeiază pe finalitatea sancțiunii aplicabile în temeiul dispoziției penale. Sancțiunea nu are caracter penal atunci când are ca finalitate numai o reparare a daunelor materiale. În schimb, în cazul în care sancțiunea are ca scop pedepsirea și prevenirea, aceasta are caracter penal.

Al treilea criteriu Engel se referă la natura și gravitatea pedepsei aplicabile. Acest criteriu are însă o relevanță redusă. Astfel, se reține că C.E.D.O. a precizat, în mai multe hotărâri (de exemplu în cea dată în cauza Ozturk v. Germania, 1984), că lipsa gravității sancțiunii aplicate/aplicabile nu poate înlătura caracterul penal inerent al unei contravenții.

În privința contravenției reținute în sarcina inculpatului prin Hotărârea nr.419/15.12.2010 a C.N.C.D., definitivă prin neatacare, este fără dubiu, prin raportare la jurisprudența C.E.D.O., că intră în domeniul de aplicare al „materiei penale”.

Totodată, instanța a constatat că în speță nu este vorba de două „infracțiuni” (în sens larg incluzând și contravenții) ce decurg din aceeași acțiune, și astfel nu se pot lua, din nou, măsuri împotriva inculpatului Varadi (fost Csibi) Barna, pentru aceeași faptă, de această dată în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr.31/2002.

În ceea ce privește fapta descrisă la pct.2 din situația de fapt, așa cum corect s-a reținut și prin rechizitoriu, conținutul vădit antisemit al etichetelor autocolante face inutilă orice analiză suplimentară a acestei fapte prin raportare la dreptul la liberă exprimare. Totodată, s-a reținut că numărul mare al acestora (205 bucăți), dezvăluie intenția răspândirii sau vânzării, nepermițând o explicație alternativă rezonabilă. De altfel, fără a nega dreptul inculpatului de a refuza să își dovedească nevinovăția, instanța a constatat că acesta nici nu a încercat să ofere o explicație alternativă. Or, după cum a statuat și C.E.D.O. în cauza Murray contra Marii Britanii (1996), în cazul în care probele în acuzare “cer” o explicație pe care acuzatul ar fi în măsură să o dea, absența acestei justificări poate duce la concluzia, printr-un raționament de bun simț, că nu există altă explicație posibilă și că inculpatul este vinovat. În ceea ce privește fapta descrisă la pct. 3 din situația de fapt, instanța a constatat că aceasta nu este prevăzută de legea penală.

Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, s-a reținut că la data de 07.06.2014, cu ocazia desfășurării pelerinajului de la Șumuleu – Ciuc, prilejuit de sărbătorirea Rusaliilor Catolice, inculpatul a amenajat un stand în dreptul imobilului cu nr. 25 de pe str..  Miercurea-Ciuc unde, prin intermediul societății comerciale pe care o administrează, respectiv S.C. Hunnia Serv S.R.L., a expus spre vânzare diferite bunuri, printre care și tricourile cu harta Ungariei Mari (dinainte de anul 1918), având inscripționate mesajele „Jobbik, mișcarea pentru Ungaria”; (JOBBIK, MAGYARORSZÁGÉRT MOZGALOM), „Pământul maghiar nu este de vânzare”; (A MAGYAR FÖLD NEM ELADÓ) „Dreptate pentru Ungaria” (IGAZSÁGOT  MAGYARORSZÁGNAK,  JUSTICE FOR HUNGARY! ), „Era maghiar și va fi maghiar 100% ” ; (MAGYAR VOLT ÉS MAGYAR LESZ 100%); „Nu renunțăm niciodată”; (NEM ADJUK FEL SOHA); „Nu trebuie să ne întoarcem ca străini acolo unde cândva eram acasă”; (NEM SZABAD IDEGENKÉNT VISSZATÉRNÜNK ODA, AHOL VALAMIKOR OTTHON VOLTUNK./WASS ALBERT), „Restituiți-mi munții” (ADJÁTOK VISSZA A HEGYEIMET).

În urma controlului efectuat de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. Harghita, tricourile menționate au fost ridicate în vederea confiscării speciale și depuse în Camera de corpuri delicte a I.PJ. Harghita.

Pentru a se stabili dacă în cazul inculpatului Csibi Barna acțiunile acestuia se încadrează în limitele garantate de lege privind libertatea de exprimare sau aceste bariere au fost depășite, organele de urmărire penală au solicitat C.N.C.D. să-și exprime un punct de vedere în acest sens, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării. În acest scop s-a înaintat și o planșă foto criminalistică conținând imagini ale articolelor menționate mai sus (cele apreciate de către organele de urmărire penală ca fiind de natură să promoveze idei xenofobe sau naționalismul extremist).

Prin adresa nr.531 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a răspuns solicitării din data de 27.01.2015 făcută de organele de cercetare penală, formulând următoarele concluzii:“Având în vedere obiectivul urmărit de suspect, conținutul mesajelor, contextul în care a avut loc acțiunea, declarațiile suspectului depășesc limitele libertății de exprimare, conținând elemente de incitare la ură națională și discriminare, care afectează relațiile sociale, în acest caz cele de conviețuire interetnică.”

Reprezentanții Ministerului Public au apreciat că inscripționarea textelor de mai sus, alăturată imaginii reprezentând harta „Ungariei Mari” (dinainte de anul 1918) constituie însemne (simboluri) care incită la xenofobie.

S-a arătat că, chiar dacă inculpatul explică propagarea acestor texte și imagini prin faptul că reprezintă niște realități istorice, ceea ce este semnificativ pentru latura obiectivă a infracțiunii analizate este mesajul transmis de aceste articole, respectiv un îndemn, o incitare la revizuirea granițelor statului român, de negare a suveranității României, care, în opinia Parchetului, este de natură a instiga la xenofobie și de a promova idei xenofobe și naționalismul extremist în rândul etnicilor maghiari sau români.

În probarea existenței acestui caracter s-a avut în vedere în special punctul de vedere al C.N.C.D., prezentat prin adresa nr.531/16.03.2015.

Instanța nu a reținut concluziile formulate de C.N.C.D., însușite de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, întrucât art.4 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002 nu se referă la imagini și texte care deranjează sau neliniștesc statul ori o parte oarecare a populației, ci la simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe.

Cu ocazia audierii sale în calitate de suspect, Varadi (fost Csibi) Barna a declarat că prin mesajele inscripționate nu a dorit să transmită nimic altceva decât ceea ce era înscris pe tricouri.

Din declarația inculpatului dată în fața instanței de judecată, reiese, fără niciun dubiu, că acesta contestă prevederile Tratatului de la Trianon, cel puțin pe cele cuprinse în partea a doua a acestuia.

Instanța a reținut însă, că dreptul la opinie, condiție esențială pentru exercițiul celorlalte drepturi din componența art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu este susceptibil de restricții în sensul paragrafului 2 al articolului menționat.

Pe de altă parte, s-a reținut că libertatea de exprimare acoperă nu numai „informațiile” și „ideile” primite favorabil sau cu indiferență, ori considerate inofensive, dar și pe acelea care ofensează, șochează sau deranjează.

C.E.D.O. s-a exprimat în acest sens în cauza Handyside contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Hotărârea din 7 decembrie 1976) în care a precizat că libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice și una din cerințele prioritare ale progresului societății și ale împlinirilor personale. Exceptând situațiile în care limitarea ei poate fi admisibilă având în vedere paragraful 2 al articolului 10, ea acoperă nu numai informațiile și ideile primite favorabil sau cu indiferență, ori considerate inofensive, ci și pe acelea care șochează, ofensează sau afectează pe unii sau o parte a populației. Toate acestea sunt cerințele toleranței, pluralismului și spiritului deschis fără de care nu există societate democratică. (par.49)

Este adevărat, așa cum s-a arătat în rechizitoriu, că inculpatul a dobândit o anumită notorietate în ceea ce privește acțiunile sale cu caracter xenofob însă, ceea ce se impune a fi analizat în speță este dacă tricourile la care s-a făcut referire în cele ce preced, conțin sau nu simboluri rasiste, fasciste, xenofobe în sensul dat acestor noțiuni de disp. art.2 lit a și b. din O.U.G. 31/2002.

Potrivit art. 2 lit. b din O.U.G. 31/2002, prin simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe se înțelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele fasciste, rasiste sau xenofobe.

Instanța a constatat că tricourile în cauză nu conțin asemenea simboluri.

Astfel, s-a constatat că textele imprimate pe tricouri nu au caracter xenofob și nici prin asocierea lor cu imaginea reprezentând harta istorică a „Ungariei Mari” nu au dobândit un asemenea caracter.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal: în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

S-a arătat că pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o serie de criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei. În acest sens, caracterul „mai favorabil” are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc.

În speță, s-a reținut că în ultima versiune a O.U.G. nr. 31/2002 a fost eliminat termenul propagandă, definit ca „răspândirea în mod sistematic sau în apologia unor idei, concepții ori doctrine, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți” (art. 5 alin. 2 din O.U.G. nr. 31/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006). Legea în vigoare elimină, astfel, necesitatea caracterului sistematic al acțiunilor, pe de o parte, precum și sarcina dovedirii intenției de a convinge și de a atrage noi adepți, pe de altă parte. Ca urmare, elementele constitutive ale infracțiunii de la art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002 pot fi în prezent întrunite și de o singură acțiune cu suficientă amploare. Potrivit vechii legi, succesiunea de acțiuni care dau activității infracționale caracterul sistematic cerut de textul incriminator, realizează o infracțiune unică. De asemenea, s-a constatat că ultima versiune a O.U.G. nr. 31/2002 prevede, ca infracțiune separată, punerea la dispoziția publicului de materiale rasiste sau xenofobe, prin intermediul unui sistem informatic.

Cu privire la limitele de pedeapsă, s-a constatat că ambele texte de lege prevăd aceeași limite, pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Față de cele menționate, și având în vedere conținutul și tratamentul penal mai favorabil al circumstanțelor atenuante, prevăzut de Codul penal din 1969, a căror incidență instanța o va reține în cauză, ținând cont de faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 s-a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, se stabilesc ca și lege penală mai favorabilă dispozițiile O.U.G. 31/2002 (așa cum a fost modificată prin Legea nr. 278/2006) și  dispozițiile Codului penal 1969.

S-a conchis că:

-fapta inculpatului Varadi (fost Csibi) Barna, care în intervalul octombrie 2009 – aprilie 2011 a răspândit în mod sistematic, în public, idei și concepții fasciste, rasiste și xenofobe, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți, sens în care a folosit în mod intensiv mediul online, făcând propagandă prin intermediul blogurilor sale și a altor canale online, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 5 din O.U.G nr. 31/2002 – astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective.

-fapta aceluiași inculpat, care la data de 21.09.2011 a deținut, în vederea răspândirii sau vânzării, 205 etichete autocolante cu simboluri fasciste, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere, în vederea răspândirii sau vânzării, de simboluri fasciste și rasiste, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 din O.U.G nr. 31/2002 – astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective.              Instanța a mai reținut că cele două infracțiuni mai sus menționate au fost comise mai înainte ca inculpatul să fi fost condamnat pentru vreuna dintre ele, ceea ce atrage incidența prevederilor art. 33 lit. a C.pen.1969.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.396 alin.(2) C.proc.pen. întrucât faptele există, au fost săvârșite de către inculpat și constituie infracțiuni, respectiv că ingerința în exercitarea libertății de exprimare a inculpatului urmărește un scop legitim și este necesară într-o societate democratică, instanța a dispus condamnarea inculpatului Varadi (fost Csibi) Barna.

La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 72 C.pen.1969, respectiv dispozițiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în conținutul normelor de incriminare reținute în cauză, gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite,  motivul comiterii infracțiunilor și scopul urmărit, urmarea care s-ar fi putut produce, persoana inculpatului (are studii superioare; este căsătorit; la data săvârșirii faptelor nu avea antecedente penale; inculpatul are o structură xenofobă, aspect ce rezultă din multitudinea acțiunilor antisociale mai mult sau mai puțin similare celor descrise la pct.1 din situația de fapt, și anume: la data de 30 iulie 2009, cunoscând faptul că în zona centrală a municipiului Miercurea Ciuc urma să aibă loc un miting al populației de etnie rromă, inculpatul a confecționat patru pancarte pe care a inscripționat textul, în limba maghiară, “Cum se cheamă vânzătorul minoritar de legume? Țigan cu ridichi” – joc de cuvinte care permite traducerea ultimei secțiuni ca “Țigan jegos” – “Retkes cigány”-, pe care le-a expus împreună cu alte persoane în timpul mitingului – rezoluția din 20 octombrie 2009, dosar nr. 471/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de instigare la discriminare, prev. și ped. de art. 317 din Codul penal din 1969 – f.292 d.u.p.247/P/2011 vol. II; la data de 15 martie 2010, cu ocazia manifestațiilor desfășurate în Piața Unirii din Cluj-Nappoca, prilejuite de Ziua maghiarilor de pretutindeni, inculpatul s-a adresat mulțimii prezente și a scandat următoarele mesaje, în limba maghiară: “Să piară Trianonul!”, “Să piară toți dușmanii care sunt aici, să luptăm pentru Ardeal”, “Să dispară toți jidanii împuțiți!” – ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ din 11 noiembrie 2010, dosar nr. 491/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj – f.242-248 d.u.p. nr.247/P/2011 vol. II; inculpatul a conceput un simbol grafic format din harta României fără provincia istorică Transilvania, având textul “România, eu așa te iubesc!”, utilizat apoi pentru inscripționarea unui tricou pe care l-a purtat la “Școala de vară Tusvanyos” Băile Tușnad din 2010, – f.180 d.u.p. nr.247/P/2011 vol. II; la data de 19.10.2010, în timpul unui meci de baschet, în momentul în care se intona imnul României, inculpatul a afișat un banner cu inscripția „Székelyföld nem Románia!” – „Ținutul Secuiescu nu e România!” – f.179 d.i.).

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere și timpul relativ mare scurs de la data săvârșirii faptelor, scopul pedepsei fiind, conform art.52 C.pen.1969, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Totodată, având în vedere împrejurările concrete de comitere a infracțiunilor, faptul că pe parcursul derulării procesului penal inculpatul a avut o atitudine corespunzătoare și de cooperare cu organele judiciare, instanța a apreciat că o pedeapsă cu închisoarea ar fi excesivă, astfel că s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.(2) C.pen.1969, urmând a da eficiență prevederilor art.76 alin.1 lit.e C.pen.1969.

Împotriva acestei sentințe au declarat, în termen legal, apel parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc și inculpatul Varadi (fost Csibi) Barna.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc a solicitat condamnarea inculpatului și pentru infracțiunile pentru care s-a dispus achitarea și încetarea procesului penal, precum și aplicarea unor pedepse cu închisoarea cu aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, prev. de art.64 alin.1 lit.a,b și c Cod penal din 1969.

Inculpatul a solicitat achitarea sa cu privire la infracțiunile pentru care a fost condamnat arătând că nu se întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

În urma examinării hotărârii atacate prin prisma motivelor de apel invocate și potrivit art.417 Cod procedură penală, instanța de control judiciar reține următoarele:

Cu privire la infracțiunea prev. de art.5 din O.U.G. nr.31/2002 modificată prin Legea nr.278/2006 arătăm următoarele:

Inculpatul Varadi (fost Csibi) Barna în perioada octombrie 2009 – aprilie 2011 s-a erijat în formator de opinie în rândul populației de etnie maghiară din Miercurea Ciuc și a încercat să atragă atenția asupra sa răspândind în mod sistematic, în public idei și concepții fasciste, xenofobe și antisemite cu intenția de a convinge și de a atrage adepți.

În acest sens inculpatul s-a folosit de mediul on line pentru a face propagandă prin intermediul blogurilor sale folosindu-se de simboluri și sloganuri fasciste și antisemite, în timp ce actele materiale cu caracter xenofob au avut la bază personalități cu valoare de simbol din istoria și cultura poporului român menite să asigure efectul provocator scontat, respectiv un slogan care vizează limitele teritoriale ale României.

Apreciem că prima instanță a descris în mod obiectiv faptele săvârșite de inculpat apreciind în mod legal și temeinic că faptele reținute întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii sus-menționate.

Se susține de către inculpat că nu ar fi făcut propagandă. Arătăm că însuși inculpatul a declarat că se consideră „activist politic” (vezi declarația dată de inculpat în fața instanței de apel), ori în această calitate inculpatul, pentru a-și propaga ideile revizioniste, a organizat diverse evenimente pe care le înregistra audio și video și le răspândea în mediul  on line.

Cu privire la utilizarea sloganului „Ținutul Secuiesc nu este România” menționăm că inculpatul, prin utilizarea acestui slogan, nu a solicitat autonomia teritorială ci, așa cum el însuși a declarat, a făcut referire la faptul că teritoriul pe care trăiesc în majoritate etnici maghiari nu ar trebui să facă parte din teritoriul României. Inculpatul a încercat în fața instanței de apel să-și nuanțeze această afirmație arătând că printr-o hotărâre judecătorească s-a stabilit că nu există ținutul secuiesc și ca atare afirmația sa este o „fantezie”. Nu poate fi primită această apărare deoarece inculpatul în declarația dată în fața primei instanțe face referire la Tratatul de la Trianon prin care s-au stabilit granițele dintre Ungaria și România, tratat pe care îl reneagă arătând că de fapt Transilvania nu aparține României. Pe de altă parte, trebuie amintit că nicăieri nu s-a negat existența ținutului secuiesc ca și regiune istorică, doar că Curtea de Apel Tg.Mureș a stabilit că din punct de vedere administrativ nu există această noțiune.

S-a susținut de către inculpat că modelul grafic conținând chipul lui Mihai Eminescu acoperit cu indicatorul „Staționarea interzisă” s-ar încadra în limitele libertății de exprimare și că ar dori să atragă atenția asupra unor opere ale poetului, opere care conțin idei xenofobe față de poporul maghiar. Nu poate fi primită nici această apărare deoarece inculpatul cunoaște foarte bine că poetul Mihai Eminescu este poetul național al României și că „interzicerea” acestuia nu atrage decât reacții adverse din partea mediilor românești, făcând să atragă efectul provocator scontat, respectiv propagarea urii de rasă și extremism național.

Cu privire la acțiunea inculpatului de „a judeca, condamna și executa” simbolic pe revoluționarul de la 1848 – Avram Iancu, în sensul că a dorit să atragă atenția asupra genocidului înfăptuit de acesta împotriva etnicilor maghiari, aceasta ținând de libertatea de exprimare, arătăm că nici acest argument nu poate fi primit deoarece prin modul în care s-au prezentat „faptele istorice” și a fost „executată” personalitatea românilor ardeleni de la 1848, pentru ca apoi această manifestare să fie distribuită în mediul on line, s-a atentat la valorile naționale ale poporului român și implicit s-a incitat la ură interetnică. Este ca și cum un extremist român ar fi procedat în mod asemănător cu eroul național al maghiarilor Lajos Kossuth.

În ce privește manifestarea inculpatului în fața magazinului Kaufland din Miercurea Ciuc, acesta a arătat că a dorit doar să atragă atenția asupra faptului că trebuie cumpărate produse autohtone de la magazine autohtone și nu de la magazine care provin din alte țări.

Menționăm că prin modul în care s-a manifestat inculpatul, în sensul că pe lângă textul scris – Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei! – a reprodus pe afișul respectiv un simbol fascist care este purtat de un soldat, nu a făcut altceva decât să instige la ură interrasială și antisemită cu atât mai mult cu cât această manifestare a fost răspândită în mediul on line.

De asemenea considerăm, astfel cum a susținut și prima instanță, că inculpatului nu i se poate aplica principiul ne bis in idem, pentru că prin procesul verbal de contravenție nr…../18.03.2011 întocmit de I.P.J. Harghita nu a fost sancționat pentru popularizarea pe internet a evenimentului organizat la 14.03.2011, ci pentru săvârșirea în public de fapte care au provocat indignarea cetățenilor a căror demnitate și onoare a fost lezată.

Cu privire la fapta aceluiași inculpat care la data de 21.09.2011 a deținut, în vederea răspândirii sau vânzării, a 205 etichete autocolante cu simboluri fasciste, inculpatul a arătat că nu s-a făcut dovada că aceste etichete erau deținute în scopul distribuirii lor. Inculpatul nu a dat o explicație rezonabilă a deținerii acelor autocolante cu un evident caracter fascist și xenofob iar numărul mare al acestora nu poate conduce decât la concluzia că acestea au fost deținute în vederea distribuirii.

Cu privire la fapta inculpatului Varadi (fost Csibi) Barna de a expune, în vecinătatea magazinului Kaufland din Miercurea Ciuc, un afiș ce reproducea un simbol fascist și manifestul „Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei!”, apreciem că în mod greșit prima instanță a dispus încetarea procesului penal dat fiind faptul că s-ar aplica principiul non bis in idem.

Prin hotărârea nr.419/15.12.2010 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării l-a sancționat pe Varadi (fost Csibi) Barna cu avertisment întrucât s-a constatat fapta de discriminare în conformitate cu art.2 alin.1,5 și art.15 din OG nr.137/2000 în ceea ce privește amplasarea în fața supermarketului Kaufland din Miercurea Ciuc a unei pancarde cu textul „Rușine să-ți fie, iar ai cumpărat de la evrei”. Prin rechizitoriul Parchetului inculpatul a fost trimis în judecată pentru expunerea, utilizarea în public a unui simbol fascist, respectiv simbolul fascist constând într-o cruce cu săgeți utilizate de partidul de extremă dreaptă Partidul Național-Socialist Ungar transformat ulterior în Partidul Crucilor cu Săgeți-Mișcarea Hungaristă înființat în anul 1938.

Obiectul învinuirii rezultă în mod expres din descrierea faptei reținute (pct.2 din cap. „În fapt” din rechizitoriu, pag.3), precum și din cap. „În drept” (pag.7 din rechizitoriu) unde se precizează că inculpatul a utilizat un afiș conținând simboluri fasciste.

Dacă se dorea reținerea în sarcina inculpatului a unei infracțiuni raportat la conținutul antisemit al mesajului s-ar fi reținut infracțiunea de promovarea ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe, prin propagandă, săvârșită prin orice mijloace, în public, prev. de art.5 din O.U.G. nr.31/2002 modificată prin Legea nr.278/2006.

Constatăm că obiectul sancțiunii contravenționale a inculpatului îl constituie o altă stare de fapt chiar dacă, cu aceiași ocazie, inculpatul s-a manifestat și prin promovarea ideologiei antisemite.

În ceea ce privește fapta inculpatului de confecționare, punere în circulație sau deținerea în vederea punerii în circulație de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, prev. de art.4 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002 modificată prin Legea nr.187/2012, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal (fapta din 07.06.2014), reținem următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 11.11.2015, emis în dosarul nr. 1130/P/201al Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc s-a reținut că :

Fapta inculpatului Csibi Barna, care la data de 07.06.2014 ,pe raza mun. Miercurea-Ciuc, a expus spre vânzare în calitate de administrator al.. SRL Miercurea Ciuc, mai multe tricouri conținând însemne(simboluri) de natură a promova idei și concepții xenofobe precum și naționalismul extremist, respectiv:

-11 bucăți tricouri cu harta Ungariei Mari (dinainte de anul 1918) având inscripționat mesajul „Jobbik, mișcarea pentru Ungaria „; (JOBBIK,MAGYARORSZAGERT MOZGALOM)

– 3 bucăți tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur având inscripționat mesajul în limba maghiară „Pământul maghiar nu este de vânzare”;(A MAGYAR FOLD NEM ELADO)

– 6 bucăți tricouri având pe partea din față harta Ungariei Mari și un vultur ,având inscripționat mesajul în limba maghiară „Dreptate pentru Ungaria” (IGAZSAGOT MAGYARSZAGNOK!) JUSTICE FOR HUNGARY!) iar pe partea din spate mesajul „Era maghiar și va fi maghiar 100%”;(MAGYAR VOLT ES MAGYAR LESZ 100%)

– 4 bucăți tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur având inscripționat pe față mesajul în limba maghiară „Nu renunțăm niciodată”;(ADJUK FEL SOHA) iar pe spate harta Ungariei Mari având inscripționat un citat în limba maghiară aparținând criminalului de război Wass Albert „Nu trebuie să ne întoarcem ca străini acolo unde cândva eram acasă”;(NEM SZABAT IDEGENKENT VISSZA-TERNUNK ODA, AHOL VALAMIKOR OTTHON VOLTUNK. /WASS ALBERT)

– 3 bucăți tricouri având pe partea din față harta Ungariei Mari, steagul Ungariei și un vultur având inscripționat mesajul în limba maghiară „Restituiți-mi munții” iar pe partea din spate același mesaj. (ADJATOK VISZA HEGYEIMET)

constituie infracțiunea de „Confecționarea, punerea în circulație sau deținerea în vederea punerii în circulație de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe” prev și ped.de art.4 alin.l din Ordonanța de urgență nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

In motivarea soluției de achitare instanța de fond a arătat următoarele:

„In ceea ce privește fapta descrisă la pct. 3 din situația de fapt, instanța constată că aceasta nu este prevăzută de legea penală.

Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, se reține că la data de 07.06.2014, cu ocazia desfășurării pelerinajului de la Șumuleu – Ciuc, prilejuit de sărbătorirea Rusaliilor Catolice, inculpatul a amenajat un stand în dreptul imobilului cu nr. 25 de pe … Miercurea-Ciuc unde, prin intermediul societății comerciale pe care o administrează, respectiv S.C. Hunnia Serv S.R.L., a expus spre vânzare diferite bunuri, printre care și tricourile cu harta Ungariei M___ (dinainte de anul 1918), având inscripționate mesajele „Jobbik, mișcarea pentru Ungaria”; (JOBBIK, MAGYARORSZAGERT MOZGALOM), „Pământul maghiar nu este de vânzare”; (A MAGYAR FOLD NEM ELADO) „Dreptate pentru Ungaria” (IGAZSAGOT MAGYARORSZAGNAK, JUSTICE FOR HUNGARY! ), „Era maghiar și va fi maghiar 100% ” ; (MAGYAR VOLT ES MAGYAR LESZ 100%); „Nu renunțăm niciodată”; (NEM ADJUK FEL SOHA); „Nu trebuie să ne întoarcem ca străini acolo unde cândva eram acasă”; (NEM SZABAD IDEGENKENT VISSZATERNUNK ODA, AHOL VALAMIKOR OTTHON VOLTUNK./WASS ALBERT), „Restituiți-mi munții” (ADJATOK V1SSZA A HEGYEIMET).

In urma controlului efectuat de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.L Harghita, tricourile menționate au fost ridicate în vederea confiscării speciale și depuse în Camera de corpuri delicte a I.PJ. Harghita.

Considerăm că inscripționarea textelor de mai sus, alăturată imaginii reprezentând harta „Ungariei Mari” (dinainte de anul 1918) constituie însemne (simboluri) care incită la xenofobie.

Astfel, chiar dacă inculpatul explică propagarea acestor texte și imagini prin faptul că reprezintă niște realități istorice, ceea ce este semnificativ pentru latura obiectivă a infracțiunii analizate este mesajul transmis de aceste articole, respectiv un îndemn, o incitare la revizuirea granițelor statului român, de negare a suveranității României, care este de natură a instiga la xenofobie și de a promova idei xenofobe și naționalismul extremist în rândul etnicilor maghiari sau români.

Cu ocazia audierii sale în calitate de suspect, Varadi (fost Csibi) Barna a declarat că prin mesajele inscripționate nu a dorit să transmită nimic altceva decât ceea ce era înscris pe tricouri.

Din declarația inculpatului dată în fața instanței de judecată, reiese, fără niciun dubiu, că acesta contestă prevederile Tratatului de la Trianon, cel puțin pe cele cuprinse în partea a doua a acestuia.

Prima instanță în motivarea achitării inculpatului în temeiul art.16 alin.l,lit.b) din C.P.P.(fapta nu este prevăzută de legea penală) se bazează pe două explicații:

l)Mesajele inscripționate pe tricourile expuse spre vânzare de către inculpat nu constituie simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe în sensul art.4 alin.l din O.U.G. nr.31/2002 ,aceste mesaje pot fi interpretate doar ca imagini și texte care deranjează sau neliniștesc statul ori o parte oarecare a populației.

Reținem că potrivit ORDONANȚEI DE URGENȚĂ Nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război ART. 2

In sensul prezentei ordonanțe de urgență:

a) prin organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist. In această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fară personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerințele prevăzute la prezenta literă;

b) prin simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele prevăzute la lit. a);

In mod evident,inscripționarea unor texte și imagini pe articole destinate vânzării către public(tricouri) constituie simboluri xenofobe . Din definiția acestor simboluri se observă că legiuitorul nu a efectuat o enumerare limitativă a simbolurilor care pot incita la xenofobie, precizând că orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele prevăzute Ia lit. a) constituie simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

2)O altă explicație a instanței de fond a fost ce conform căreia,chiar dacă aceste însemne(imagini si texte)de pe tricouri ar putea fi considerate simboluri ,acestea nu constituie simboluri xenofobe. Instanța le-a atribuit doar calitatea de imagini și texte care deranjează sau neliniștesc statul ori o parte oarecare a populației care ofensează, șochează sau deranjează pe unii sau o parte a populației. S-a concluzionat că aceste imagini si texte imprimate pe tricouri nu au caracter xenofob și nici prin asocierea lor cu imaginea reprezentând harta istorică a „Ungariei Mari” nu au dobândit un asemenea caracter, acțiunile inculpatului fiind în limitele libertății de exprimare consacrate de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Apreciem că aceste concluzii ale instanței de fond sunt greșite raportat la următoarele probe administrate:

Astfel, la data de 07.06.2014, cu ocazia desfășurării pelerinajului de la Șumuleu – Ciuc, prilejuit de sărbătorirea Rusaliilor Catolice, inculpatul a amenajat un stand în dreptul imobilului cu nr. 25 de pe str.. Miercurea-Ciuc unde, prin intermediul societății comerciale pe care o administrează, respectiv S.C. Hunnia Serv S.R.L., a expus spre vânzare diferite bunuri, printre care și tricouri având inscripționate mai multe mesaje,considerate ca fiind apte să incite la xenofobie. Aceste bunuri( tricouri) au fost ridicate în vederea confiscării speciale .

Reținem că după o primă analiză a acestor mesaje s-a constatat că unele nu au aptitudinea de a incita la xenofobie si nu pot constitui obiect al infracțiunii. De altfel cu privire la acestea,după definitivarea urmăririi penale ,s-a dispus clasarea si restituirea lor către inculpat.

Pentru o parte dintre tricouri există indicii că mesajele inscripționate pe tricouri sunt de natură să promoveze idei xenofobe sau naționalismul extremi st), s-a solicitat C.N.C.D. să-și exprime un punct de vedere în acest sens, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării. In acest scop s-a înaintat și o planșă foto criminalistică conținând imagini ale articolelor menționate mai sus (cele apreciate de către organele de urmărire penală ca fiind de natură să promoveze idei xenofobe sau naționalismul extremist).

La data de 16.03.2015 ,prin adresa nr.531,Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a răspuns solicitării din data de 27.01.2015 făcuta de organele de cercetare penală, formulând următorul punct de vedere,raportat și la jurisprudența CEDO in materie:

„Colegiul este chemat să se pronunțe asupra raportului dintre libertatea de exprimare și dreptul la demnitatea persoanei, interzicerea discriminării raportat la declarația suspectului, obiect al prezentei solicitări. Analiza urmărește să stabilească dacă în acest caz s-a depășit limita libertății de exprimare și în consecință se impune o ingerință a statului prin aplicarea unei măsuri proporționale cu scopul urmărit.”

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru a fi acceptată o ingerință în dreptul de exprimare, aceasta trebuie să fie prevăzută de lege (care la rândul ei trebuie să îndeplinească anumite calități:să fie previzibilă și accesibilă), să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit ( Convenția europeană a drepturilor omului, vol. I. Ed. C.H. Beck, București, 2005, p. 769-801).

Apreciem că astfel de acțiuni publice nu contribuie la progresul unei societăți, la demontarea stereotipurilor negative față de o minoritate, ci incită la ură și violență, iar în măsura în care aceste mesaje constituie un prilej de a incita la ură națională, atunci suntem dincolo de limitele cadrului legal.

Din conținutul adresei (mijloc de probă) aflat la dosarul cauzei, rezultă o motivare completă prin prisma art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, analiză care nu a fost avută în vedere de către instanța de fond, concluziile CNCD fiind înlăturate fără vreo motivare concretă.

Astfel, pentru existența laturii obiective a infracțiunii nu este necesară dovedirea existenței vreunei urmări cum ar fi afectarea relațiilor dintre diferite naționalități ci urmarea trebuie să conste în crearea unei stări de pericol pentru relațiile de conviețuire socială bazate pe înțelegere și armonie indiferent de naționalitate.

Considerăm că inscripționarea textelor de mai sus, alăturată imaginii reprezentând harta „Ungariei Mari” constituie însemne (simboluri) care incită la xenofobie prin faptul că aduc atingere prevederilor art.l din Constituția României privind caracterul unitar și indivizibil al statului și au scopul de a propaga idei revanșarde, revizioniste iar promovarea acestor idei ar putea reînvia la etnicii români sau maghiari sentimentele naționalist-extremiste sau xenofobe din aceea perioadă istorică.

Chiar dacă inculpatul explică propagarea acestor texte și imagini prin faptul că reprezintă niște realități istorice, ceea ce este semnificativ pentru latura obiectivă a infracțiunii analizate este mesajul transmis de aceste articole,respectiv un îndemn,o incitare la revizuirea granițelor statului român,de negare a suveranității României,care în opinia noastră este de natură a instiga la xenofobie și de a promova idei xenofobe și naționalismul extremist în rândul etnicilor maghiari sau români.

In probarea existenței acestui caracter se are în vedere în special punctul de vedere al C.N.C.D. prezentat prin adresa nr. 2176/03.05.2012 în care se concluzionează că s-a depășit limita libertății de exprimare și s-a apreciat că toate mesajele (însemnele) inscripționate pe tricouri conțin elemente de natură a instiga la ură, discriminare sau xenofobie precum și naționalismul extremist.

In legătură cu caracterul public al articolelor expuse spre vânzare sau vândute de către inculpat,menționăm că acțiunea inculpatului a avut loc cu ocazia unei manifestări la care a participat un public diversificat și numeros.( Pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc prilejuit de sărbătorirea Rusaliilor Catolice).

Cu privire la latura subiectivă a infracțiunii reținute apreciem ca inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directa, a prevăzut rezultatul faptei sale urmărind producerea lui, respectiv cunoștea faptul că tricourile conțin însemne(simboluri) de natură a promova idei și concepții xenofobe precum și naționalismul extremist.

Acest aspect rezulta din faptul ca inculpatul a dobândit o anumită notorietate în ceea ce privește acțiunile sale cu caracter xenofob (aspecte reliefate pertinent în Rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație si Justiție cu nr.247/P/2011 din 02.10.2015),cu privire la care de altfel instanța 1-a condamnat pe inculpat la pedeapsa amenzii penale în prezenta cauză.

Din considerentele expuse mai sus apreciem că instanța a comis o eroare gravă de fapt în aprecierea probelor, fără a da eficiență probelor administrate în cursul urmăririi penale dar și a celor administrate în faza cercetării judecătorești din care rezultă că inculpatul a săvârșit fapta reținută în actul de sesizare.

Apreciem astfel că soluția instanței de achitare a inculpatului,bazată pe lipsa laturii obiective este greșită și se impune condamnarea acestuia și confiscarea specială a celor 27 tricouri de culoare neagră, cu mânecă scurtă, inscripționate, aflate în camera de corpuri delicte a IPJ Harghita conform dovezii  nr… din data de 12.06.2014.

În consecință, față de cele reținute, apreciem că fapta inculpatului Varadi (fost Csibi) Barna care la data de 07.06.2014 pe raza mun.Miercurea Ciuc a expus spre vânzare în calitate de administrator al ….SRL Miercurea Ciuc mai multe tricouri conținând însemne (simboluri) de natură a promova idei și concepții xenofobe, precum și naționalismul extremist, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.4 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002.

La individualizarea pedepselor pe care le vom aplica inculpatului vom avea în vedere criteriile prev. de art.72 cod penal privind gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârșite dar și de persoana inculpatului, care a suferit o condamnare anterioară, respectiv a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale prin sentința penală nr.873/2013 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, rămasă definitivă prin neapelare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.4 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002.

Pe de altă parte, din împrejurările comiterii faptelor rezultă atitudinea xenofobă a inculpatului atitudine care rezultă și din săvârșirea și a altor fapte pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale respectiv dosarul nr.471/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din care rezultă atitudinea xenofobă a inculpatului față de minoritatea romă; dosarul nr.491/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj din care rezultă atitudinea revizionistă și xenofobă a inculpatului față de evrei; dosarul nr.247/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din care rezultă atitudinea xenofobă și revizionistă a inculpatului față de națiunea română și integritatea teritorială a României.

Față de cele menționate apreciem că aplicarea de pedepse cu amendă penală nu este suficientă pentru atingerea scopului pedepsei.

De asemenea prima instanță nu a făcut aplicarea dispozițiilor art.65 alin.2 Cod penal din 1969 în cazul infracțiunii prev. de art.4 alin.1 din OUG nr.31/2002 respectiv deși legea prevede că se aplică și sancțiunea interzicerii unor drepturi prima instanță nu a făcut această aplicare.

Totodată apreciem că prima instanță în mod nejustificat a reținut în beneficiul inculpatului circumstanțe atenuante, respectiv inculpatul a avut o atitudine corespunzătoare și de cooperare cu organele judiciare. Apreciem că această poziție a inculpatului nu poate fi considerată circumstanță atenuantă deoarece ține de atitudinea firească a oricărui justițiabil în fața organelor de urmărire penală și pentru că această atitudine a inculpatului nu se regăsește printre împrejurările prev. de art.75 din noul cod penal ca fiind categorisită drept circumstanță atenuantă.

Ca atare, în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, vom admite apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, vom desființa în parte hotărârea atacată și vom rejudeca în următoarele limite cauza:

În baza art.396 alin.1,2 Cod procedură penală îl vom condamna pe inculpatul Varadi (fost Csibi) Barna după cum urmează:

În baza art.5 din O.U.G nr.31/2002 modificată prin Legea nr.278/2006 cu aplicarea art.5 Cod penal vom aplica pedeapsa închisorii de 1 an, pentru comiterea infracțiunii de promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe prin propagandă săvârșită prin orice mijloace în public.

În baza art.65 Cod penal din 1969 vom interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1969 (dreptul de a fi ales și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).

În baza art.71 Cod penal din 1969 vom aplica inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1969.

În baza art.4 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002 modificată prin Legea nr.278/2006 cu aplicarea art.5 Cod penal, vom aplica pedeapsa închisorii de 1 an pentru comiterea infracțiunii de deținere în vederea răspândirii sau vânzării de simboluri fasciste și rasiste.

În baza art.65 Cod penal din 1969 vom interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1969 (dreptul de a fi ales și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).

În baza art.71 Cod penal din 1969 vom aplica inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1969.

În baza art.4 alin.2 din O.U.G. nr.31/2002 modificată prin Legea nr.278/2006 cu aplicarea art.5 Cod penal vom aplica pedeapsa închisorii de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de utilizare în public a simbolurilor fasciste și rasiste.

În baza art.65 Cod penal din 1969 vom interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1969 (dreptul de a fi ales și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).

În baza art.71 Cod penal din 1969 vom aplica inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1969.

În baza art.4 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002 modificată prin Legea nr.187/2012 cu aplicarea art.5 Cod penal vom aplica pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de confecționare, punere în circulație sau deținere în vederea punerii în circulație de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe.

În baza art.65 Cod penal din 1969 vom interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1969 (dreptul de a fi ales și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).

În baza art.71 Cod penal din 1969 vom aplica inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1969.

În baza art.33 lit.a Cod penal din 1969 și art.34 alin.1 lit.b Cod penal din 1969 vom contopi pedepsele aplicate inculpatului Varadi (fost Csibi) Barna în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

Văzând îndeplinite condițiile prevăzute de art.86/1 Cod penal din 1969 respectiv pedeapsa aplicată nu depășește 4 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an și se apreciază că pronunțarea  condamnării constituie un avertisment pentru acesta în sensul că inculpatul va înțelege că există loc pentru fiecare pe acest pământ, că facem parte toți din aceiași familie europeană iar incitarea la ură și xenofobie nu face decât să îngreuneze traiul fiecăruia, să creeze insecuritate și instabilitate socială.

În acest sens, în baza art.86/1 Cod penal din 1969 vom dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante aplicate inculpatului pentru un termen de încercare de 4 ani, termen de supraveghere stabilit conform art.86/2 Cod penal din 1969.

În baza art.86/3 Cod penal din 1969 vom dispune ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita;

-să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.

-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Vom desemna Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita pentru supravegherea îndeplinirii măsurilor de supraveghere.

Vom pune în vedere inculpatului dispozițiile art.86/4 Cod penal din 1969 respectiv că neîndeplinirea cu rea credință a măsurilor de supraveghere, precum și săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere atrage revocarea beneficiului acordat și executarea în întregime a acesteia.

În baza art.71 Cod penal din 1969 vom suspenda executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal din 1969.

În baza art.118 alin.1 lit.b Cod penal din 1969 vom dispune confiscarea specială a 27 tricouri de culoare neagră cu mânecă scurtă, inscripționate, aflate în camera de corpuri delicte a I.P.J. Harghita conform dovezii nr.xxxxxxx din 12.06.2014.

Vom obliga inculpatul, în baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, la plata sumei de 2230 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță.

Vom menține din hotărârea atacată dispozițiile privind aplicarea art.118 Cod penal din 1969 (alin.6 din dispozitivul sentinței) și cele privind aplicarea art.275 alin.6 Cod procedură penală (alin.8 din dispozitivul sentinței).

În baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, pentru motivele prezentate mai sus, vom respinge ca nefondat apelul inculpatului Varadi (fost Csibi) Barna împotriva sentinței penale sus-menționate.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina