fbpx
Mașina în care a fost găsit trupul băiatului

Motivarea arestării preventive arată că tatăl acuzat de crimă și-a ucis fiul cu 2 zile înainte de a fi găsit

În motivarea judecătorului de drepturi și libertăți se arată că Takacs Gyorgy și-a ucis fiul de 8 ani cu două zile înainte ca micuțul să fie găsit în mașina abandonată pe marginea drumului.

Extrase din ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.  519 /C/2020 a Tribunalului Cluj:

”Avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul T.G. arată că inițial a dorit să solicite judecătorului de drepturi și libertăți să analizeze posibilitatea luării unei măsuri preventive mai ușoare față de inculpat. Cu toate acestea, potrivit art. 218 C. proc. pen. măsura arestului la domiciliu este exclusă pentru că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis o infracțiune contra unui membru de familie. În ceea ce privește celelalte măsuri preventive, va lăsa la aprecierea judecătorului soluția pe care o va dispune, respectiv dacă se impune luarea unei măsuri preventive mai ușoare raportat la modalitatea de comitere a faptelor.

Cu toate acestea, solicită judecătorului să aibă în vedere decizia ICCJ nr. 17/2011 pronunțată în recurs în interesul legii potrivit căreia gravitatea unei acuzații nu este în sine un motiv pertinent și suficient pentru a justifica privarea de libertate. Pentru toate aceste considerente și având în vedere actele de la dosar lasă la aprecierea judecătorului soluția pe care o va dispune.

Judecătorul de drepturi și libertăți reţine cauza în pronunţare.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, reţine următoarele:

Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.07.2020 sub nr. 2932/117/2020, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a solicitat să se dispună arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile faţă de inculpatul T.G. cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. 1 – alin. 3 lit. b C.pen. și violență în familie în modalitatea omorului calificat prev. de art. 199 alin. 1 rap. la art. 188 – art. 189 alin. 1 lit. a C.pen. cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

În fapt s-a reţinut în esenţă că la data de 25.07.2020 începând cu ora 22:00 aproximativ, inculpatul T.G. l-a lipsit de libertate pe fiul său minor T.G. jr. (născut la data de …..) iar în noaptea de 25/26.07.2020 în urma unei acțiuni premeditate, inculpatul l-a ucis pe același fiu al său minor prin înjunghiere în zona toracică stângă cu un corp tăietor înțepător. La data de 28.07.2020 în jurul orei 11:00 minorul a fost găsit decedat pe bancheta din spate a autovehiculului …… folosit de inculpat, abandonat pe partea dreaptă a DJ107R la aprox. 11m de intersecția cu DJ107L (Petreștii de Jos-Lita) orientat cu fața către satul Filea de Jos.

În propunerea de arestare preventivă a inculpatului Parchetul de pe Judecătoria Cluj Napoca a făcut referire la dispoziţiile art. 223 alin. 2 C.proc.pen. ca posibil temei pentru arestarea preventivă a acestuia. A apreciat procurorul că din probele administrate până în acest moment în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă a comiterii de către inculpat a infracţiunilor pentru care este cercetat, precum şi că lăsarea în libertate a inculpatului la acest moment ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publică.

Inculpatul a fost reţinut pentru 24 de ore de la data de 29.07.2020 ora 11:50, până la data de 30.07.2020 ora 11:50. Inculpatul se află însă internat la Spitalul Clinic Județean de Urgență – Secția Chirurgie ATI 1 și s-a aflat în imposibilitate de a fi adus la judecarea propunerii de arestare preventivă din cauza stării de sănătate.

Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj din 29.07.2020 s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat cu privire la infracţiunile menţionate anterior.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată, în conformitate cu dispoziţiile art. 226 alin. 1 C.proc.pen., că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul T.G., pentru considerentele ce se vor expune mai departe.

Astfel, potrivit art. 202 alin. 1 C.proc.pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Potrivit alin. 3 al art. 202 C.proc.pen., „orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.”

De asemenea, conform art. 223 alin. 2 C.proc.pen., „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”. Se constată că infracţiunile de lipsire de libertate în mod ilegal și omor calificat pentru care este cercetat inculpatul sunt enumerate în lista anterior expusă.

Analizând dispoziţiile legale invocate, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în cauză, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis cele două fapte reţinute în sarcina sa. Judecătorul notează că potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor informaţii sau fapte apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârşit infracţiunea (Imakayeva c.Rusiei, Iliev c.Bulgariei). S-a reţinut astfel şi în doctrina CEDO şi în doctrina şi jurisprudenţa naţională că suspiciunea rezonabilă ce trebuie să stea la baza luării măsurii arestării preventive faţă de inculpat nu trebuie să aibă o asemenea greutate încât să poată fundamenta o hotărâre de condamnare în momentul analizării propunerii de arestare preventivă. Această analiză nu trebuie să fie una strict formală, respectiv să se impună la momentul luării măsurii arestării preventive standarde probaţionale ca şi la momentul judecării finale a cauzei pentru fundamentarea unei sentinţe de condamnare, întrucât astfel ar fi încălcată prezumţia de nevinovăţie a inculpatului.

…………………………………………………………………………………….

Judecătorul de drepturi și libertăți consideră mai departe că în privinţa inculpatului este incident temeiul prev. de art. 223 alin. 2 C.proc.pen. ce impune luarea față de acesta de măsuri preventive privative de libertate, lăsarea în libertate a inculpatului prezentând la acest moment un pericol social concret ridicat pentru ordinea publică.

……………………………………………………………………………………..

Se reține totodată că față de infracțiunea de violență în familie sub forma omorului calificat cercetată în prezenta cauză, luarea măsurii arestării la domiciliu nu este permisă de lege. În orice caz, o astfel de măsură este în mod vădit insuficientă pentru înlăturarea pericolului pe care inculpatul îl prezintă pentru ordinea publică. Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că raportat la detaliile circumstanțiale anterior expuse, rezultă inclusiv existența la acest moment a unui risc de continuare a comportamentului agresiv de către inculpat.

Circumstanţele personale ale inculpatului și aparenta sa integrare socială nu pot fi în măsură să înlăture concluzia pericolului pe care inculpatul îl prezintă pentru societate față de faptul că se suspectează în mod rezonabil că lipsa unor antecedente penale nu l-a oprit pe inculpat să treacă la comiterea direct a unei fapte de o gravitate extremă, îndreptate contra vieții propriului său fiu minor de o vârstă fragedă de 8 ani.

Necesitatea luării măsurii arestării preventive faţă de inculpatul T.G. rezultă şi din sentimentul de insecuritate ce s-ar crea în rândul comunităţii prin lăsarea sa în libertate aşteptarea societăţii fiind, în cazul acestor infracţiuni grave de omor calificat, de reacţie promptă a autorităţilor pentru contracararea unor astfel de fapte prin restabilirea climatului de siguranţă socială prin izolarea temporară a presupușilor autori de societate.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 202, art. 223 alin. 2 şi art. 226 C.proc.pen., va fi admisă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj şi se va dispune arestarea preventivă a inculpatului T.G. pe o durată de 30 de zile, de la data de astăzi 29 iulie 2020 până la 27 august 2020 inclusiv, urmând a fi emis mandatul de arestare preventivă în acest sens.”, se arată în motivare.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns