Călin Stoia

Motivarea achitării lui Călin Stoia: ”deși imoral, nu poate primi semnificație penală”

Clujust.ro vă prezintă motivarea sentinței de achitare a omului de afaceri Călin Stoia de la Tribunalul Cluj, în dosarul ”number one”. Vedeți cum a analizat și interpretat instanța celebra convorbire telefonică, ce a stat a baza acuzării. Sentința a fost atacată de DNA cu apel, care se judecă la Curtea de Apel Cluj.

În extrasul de mai jos din motivarea Sentinței penale nr.452 din 23 decembrie 2016 de la Tribunalul Cluj, Stoia Călin Mihai este notat cu inițialele S.C.M sau S.C și afaceristul argeșean Bold Ion Bujorel cu B.I.B.

”Potrivit tezei acuzării, cu ocazia convorbirii telefonice din data de 28.08.2011, inculpatul S.C.M. ar fi lăsat să se creadă faţă de B.I.B. că are influenţă, prin intermediul unor cunoştinţe, asupra unor persoane cu atribuţii de decizie în cadrul. Guvernului României care pot fi determinate să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei Ionești din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2011, în interesul societăţii comerciale pentru care B.I.B. a solicitat intervenţia, respectiv pentru S.C. Onilserv S.RL, fapta întrunind, în opinia parchetului, toate elementele de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență.

În cele ce urmează, vom analiza în concret conținutul convorbirii telefonice purtate între inculpat și denunțător, în contextul evenimentelor ulterioare, pentru a decela în ce măsură sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, care face obiectul acuzațiilor penale aduse inculpatului S.C..

În concret, martorul denunțător B.I.B. i-a transmis lui S.C.M. că suma totală de recuperat s-ar ridica la valoarea de 1.000.000 euro, bani pe care primăria care contractase lucrarea ar trebui să îi primească de la Guvern, mai exact de la Fondul de rezervă aflat la dispoziția primului ministru. Ambii interlocutori au convenit că pentru alocarea fondurilor s-ar impune să se ajungă în preajma lui number one”.

Așadar, sub aspectul apărării formulate de inculpat în sensul că nu este determinată calitatea și prin urmare, nici sfera atribuțiilor funcționarilor la care s-ar fi impus a se efectua intervenția, aceasta nu apare ca fiind întemeiată, întrucât decizia (și semnătura) finală cu privire la alocarea sumelor de bani din fondul de rezervă al Guvernului revenea tocmai primului-ministru, împrejurare care rezultă cu claritate și din proiectele de Hotărâre de Guvern depuse la filele 99-104 vol. 2 d.u.p.

Răspunsul inculpatului S.C. la solicitarea de intervenție a fost în sensul că ar avea niște mecanisme prin care să declanșeze o operațiune de genul acesta, dar că suma e prea mică (pentru a fi tentantă) pentru persoanele care ar trebui implicate, în contextul în care o asemenea intervenție are niște costuri.

Cu titlu principial, inculpatul S.C. i-a comunicat martorului-denunțător că există un cost standard pentru o astfel de intervenție, care se ridică la 10 % din valoarea de recuperat, dar că suma care ar rezulta (de 100.000 euro) e prea mică pentru ca să se deranjeze băieții. Concluzia discuției a fost că inculpatul S.C. va pune o întrebare, fapt care se va întâmpla doar după data de 10 ale lunii septembrie, întrucât inculpatul urma să fie plecat din țară până la acea dată.

Cu privire la concluzia convorbirii telefonice, atât inculpatul cât și martorul-denunțător au dat declarații concordante pe tot parcursul cercetărilor efectuate în cauză. În esență, denunțătorul a avut reprezentarea că suma e prea mică pentru ca băieții pe care inculpatul îi cunoaște să se dea jos din pat, că inculpatul nu a promis că va rezolva această problemă, dar că va adresa o întrebare persoanelor care ar putea realiza intervenția, scopul adresării întrebării fiind acela de a se stabili dacă aceasta (intervenția) s-ar putea realiza și pentru ce costuri. Apărarea inculpatului, pe de altă parte, s-a centrat asupra acelorași aspecte: că a încercat în mod repetat să îl descurajeze pe martorul-denunțător (prin sugerarea valorii prea mici a sumei de recuperat pentru a se putea declanșa o astfel de operațiune) și că nu i-a promis că va rezolva intervenția, ci doar că va adresa o întrebare.

Instanța conchide că percepția inculpatului și a  denunțătorului sunt concordante și că acestea se bazează nu doar pe subiectivismul celor doi (în condițiile în care denunțătorul ar trebui să se situeze pe o poziție divergentă cu cea a inculpatului, atâta vreme cât a formulat denunțul penal), ci și pe alte probe administrate în cauză.

Astfel, susținerea inculpatului că a încercat în mod repetat să descurajeze demersul martorului-denunțător transpare din cuprinsul procesului-verbal de redare a conținutului convorbirii telefonice purtate la data de 28.08.2011, în care mențiunea că suma e prea mică se regăsește de nu mai puțin de 4 ori în mod explicit și încă o dată în mod implicit:

S.C.M.: Măi frate, îți spun sincer și nu mă înțelege greșit, dar suma e prea mică ca să pot să declanșez o chestie de genul ăsta, bă, haide, dați-le la ăia un milion de euro. Înțelegi? Adică eu am niște mecanisme prin care pot să declanșez o operațiune de genul ăsta, dar trebuie să înțelegi că toate astea au niște costuri. (…)

S.C.M.: păi nu, nu, da oamenii ăia îs oameni serioși, dacă spun bă ajutați-mă și pe mine să ia ăla un milion nu știu ce și acela zice măi eu… pentru o sută de mii nu mă dau jos din pat, înțelegi? (…)

S.C.M.: Înțeleg, de asta încerc să îți spun, ca să ajungi acolo, în preajma lui number one trebuie să ajungi prin niște oameni care au și ei anumite valori, înțelegi? Și ăsta vine și spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O sută de mii? Sau 50 mii cum zici tu? Păi pentru 50 mii nu mă dau jos din pat, frate – implicit (…)

S.C.M.: Am înțeles. Dar sunt niște costuri, asta încerc eu să îți explic ție, că-s niste sume care, la care băieții care-i știu eu, care pot să influențeze chestia asta nu se deranjează (…)

S.C.M.: Dar repet, suma e prea mică pentru ca să se deranjeze băieții (…).

Instanța apreciază că apărarea formulată de inculpat în sensul că scopul accentuării nivelului prea redus al sumei care ar fi rezultat din aplicarea comisionului de 10 % a fost acela de a-l descuraja pe martorul-denunțător din demersul său, este una credibilă și susținută probator. Ne referim aici la afirmația fermă a inculpatului că acest comision de 10 % este unul fix și nenegociabil, în funcție de care se stabilea practic rentabilitatea  intervenției (S.C.M.: Îți spun acuma, 10% e întotdeauna. Ăsta-i costul). Împrejurarea dacă martorul-denunțător a recepționat acest mesaj ca atare (caracterul fix și nenegociabil al comisionului) sau nu, nu este de natură a denatura sensul afirmațiilor inculpatului, care sunt fără echivoc.

Chiar acceptând varianta denunțătorului, care, după toate aparențele, a înțeles, dimpotrivă, că s-ar putea negocia valoarea comisionului pentru a face intervenția atractivă pentru cei implicați  (a se vedea afirmația martorului B. cu privire la utilitatea adresării întrebării, inclusiv sub aspectul costului intervenției, precum și afirmația făcută către martorul D.O. în sensul că valoarea comisionului oferit s-ar putea ridica până la 40 %), se confirmă o dată în plus inexistența unei pretinderi pure și simple (așadar, care să nu fie afectată de modalitatea vreunei condiții) pe care să o fi formulat inculpatul, după cum se va dezvolta și în cele ce urmează.

Astfel, analizând textul de incriminare al infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 C.pen., instanța constată că elementul material al laturii obiective constă nu numai în acțiunile alternative de pretindere, primire  sau de acceptare a promisiunii de bani sau alte foloase, ci și în formularea promisiunii ferme că îl va determina pe funcționarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească , să urgenteze sau să întârzie efectuarea unui act care intră în atribuțiile sale de serviciu. În cauză, acuzarea reține că infracțiunea ar fi fost comisă în modalitatea pretinderii unei sume de bani, pretindere care este apreciată de instanță ca fiind afectată de modalitatea condiției suspensive a obținerii acordului de implicare exprimat de persoanele cunoscute de inculpat, aflate în anturajul primului-ministru, condiție neîndeplinită în speță (în acest sens fiind declarațiile martorului-denunțător că discuția a rămas în coadă de pește, așadar fără un rezultat concret în sensul vizat- obținerea ok-ului din partea celor care urmau să fie implicați).

Că inculpatul nu a pretins în mod ferm  ca martorul-denunțător să plătească vreo sumă de bani este confirmat nu doar de depoziția martorului denunțător, ci și de conduita ulterioară a acestuia, de a se adresa cu o solicitare similară (de a i se rezolva situația în beneficiul firmei martorului L.) martorului D.O., la o dată ulterioară discuției purtate cu inculpatul S.C.(01.09.2011, data mesajelor expediate prin rețeaua de socializare facebook- f. 100-101 vol. III d.u.p, mesaje la care martorul D.  a făcut referire în declarația dată în fața instanței), cu mențiunea expresă că intervenția nu va fi pe gratis, ci pe bază de comision, care se poate ridica până la 40 % din valoarea sumei de recuperat. Or, este de necrezut că martorul-denunțător s-ar fi angajat să achite un astfel de comision, în eventualitatea în care acesta i-ar fi fost pretins în mod ferm de către inculpatul S..

De altfel, întrucât, așa cum acuzarea însăși reține prin rechizitoriu, pretinderea era menită a fi pentru altul, inculpatul S. nici nu ar fi avut posibilitatea să o formuleze ca atare, în lipsa unei pretenții exprimate de cunoscuții săi, acesta fiind tocmai scopul adresării întrebării, convenite telefonic cu denunțătorul.

Or, potrivit teoriei actului juridic civil, actul afectat de modalitatea condiției suspensive nu își produce efectele până la data împlinirii condiției, condiția afectând, așadar, însăși existența actului juridic (G. Beleiu, Drept civil român, Casa de Editură și Presă Șansa SRL, București 1993, pg. 158-159). Altfel spus, actul de pretindere afectat de condiția exprimării acordului de către cei care ar fi trebuit să fie implicați în procedură, este inexistent, până la data exprimării acceptului.

Pe de altă parte, constatăm nu numai că inculpatul nu  a pretins pur și simplu să i se plătească pentru altul comisionul vehiculat, dar nici nu a promis că îl va determina pe funcționarul vizat (în speță, primul-ministru, care urma să fie determinat prin intermediari să acționeze în sensul dorit de cumpărătorul de influență). Sub acest aspect, constatăm că textul de incriminare prevăzut de noua codificare impune explicit o obligație de rezultat asumată de făptuitor, legea nouă apărând ca fiind mai favorabilă inculpatului din perspectiva stricteții condițiilor de tipicitate a faptei. A contrario, legea veche nu impunea explicit condiția de tipicitate a formulării promisiunii de intervenție, doctrinar fiind conturată o astfel de condiție însă obligația asumată era una de mijloace, acceptându-se că făptuitorul promitea că va interveni în scopul determinării funcționarului să acționeze în sensul dorit de cumpărătorul de influență.

În fapt, inculpatul S.C. a promis, așa cum denunțătorul însuși afirmă, că va adresa o întrebare intermediarilor, scopul adresării întrebării fiind acela a de a se stabili dacă intervenția la funcționarul cu atribuții în elaborarea actului  s-ar putea realiza, dată fiind valoarea (redusă) a sumei de recuperat.

Contrar susținerilor apărării, instanța nu găsește că textul de incriminare ar impune devoalarea identității intermediarilor, ci doar determinarea funcționarului cu atribuții în elaborarea actului dorit, prin nume sau calitate, însă, în cazul intervenției prin intermediari, obținerea acceptului de implicare al acestora apare ca fiind esențial pentru a se putea contura promisiunea de determinare a funcționarului să efectueze actul dorit de cumpărătorul de influență. Aceasta cu atât mai mult cu cât inculpatul i-a spus în mod explicit martorului-denunțător că el personal nu are trecerea necesară pentru a-i putea cere funcționarului vizat favoarea respectivă (S.C.M.: … eu personal nu… cum să zic mă știu cu Boc de pe vremea când era primar, dar nu ne-am bătut pe burtă niciodată să mă duc să-i spun, mă Emil, ajută și tu pe prietenul meu.). Or,  inculpatul nu a afirmat niciodată față de denunțător că ar fi obținut acest acord de implicare și prin urmare nu doar că nu a promis că îl va determina pe funcționar să efectueze actul pretins, dar nici nu avea cum să promită un astfel de rezultat.

Astfel stând lucrurile, activitatea desfășurată de inculpat nu poate fi interpretată altfel decât ca un act de pregătire a infracțiunii de trafic de influență, situat în antecamera actelor de executare incriminate penal.

Că discuția a avut sensul de prospectare a posibilității de intervenție, stă conduita ulterioară a martorului-denunțător care a apelat și la martorul D. în același scop (la data de 01.09.2011), iar urmare a refuzului acestuia, l-a abordat din nou pe inculpatul S.C. prin rețeaua de socializare facebook (la data de 12.09.2011- f. 18 vol. 2 d.u.p.), cu solicitarea de a nu-l uita cu treaba aia, răspunsul inculpatului fiind acela că va încerca.

Aspectul că inculpatul a manifestat disponibilitate pentru a se implica în obținerea îndeplinirii unui act administrativ pe căi oculte, deși imoral, nu poate primi semnificație penală decât în condițiile îndeplinirii tuturor condițiilor de tipicitate obiectivă și subiectivă a faptei prevăzute de legea penală. În speță, nu sunt îndeplinite nici condițiile de tipicitate obiectivă (pretinderea este afectată de condiție suspensivă neîndeplinită, iar promisiunea de a-l determina pe funcționarul cu atribuții în adoptarea actului lipsește), dar nici cele de tipicitate subiectivă, inculpatul S.C. având reprezentarea că ar fi încercat să îl descurajeze pe martorul-denunțător din urmarea demersului său ocult, nicidecum că ar fi urmărit scopul determinării funcționarului să acționeze în sensul dorit de acesta.

Față de aceste considerente, în baza art. 396 alin. 5, rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., instanța îl va achita pe inculpatul Stoia Călin Mihai”, se arată în motivarea Tribunalului Cluj.

Comments

comentarii

Iubitorii de cafea primesc vești tot mai proaste: prețul acestei băuturi populare a atins un nou record istoric, pentru a 13-a zi la rând.... Citește mai mult
Doi dintre cei mai respectați specialiști în inteligență artificială din lume trag un semnal de alarmă despre pericolele dezvoltării unor sisteme AI care pot lua decizii singure.... Citește mai mult
Sărbători fericite!
APBCT

Lasă un răspuns